Contestație act administrativ fiscal. Sentința 33/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR.33
Ședința publică din data de 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației formulată potrivit Legii Contenciosului administrativ, de contestatoareaC SRLcu sediul în P,-, Județ P, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL FINANȚELOR-AGENȚIA DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE P-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCIIcu sediul în P,-, Județ
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitatea contestatoarei să depună la dosar concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 26 februarie 2009, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 975/42/22.09.2008, contestatoarea SC SRL Pas olicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor - Agenția de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice P - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii, să se dispună anularea Deciziei nr. 36 din 24.05.2008, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 720 din 29.02.2008 și a Raportului de inspecție fiscală nr.720 din 29.02.2008, exonerarea societății de plata sumei de 382.234 lei reprezentând TVA, a sumei de 2936 lei reprezentând majorări de întârziere, de rambursare a sumei de 171.598 lei TVA aferentă sumei colectate, precum și obligarea pârâtului la restituirea sumei de 556.768 lei încasată în mod nelegal.
În motivarea contestației, s-a arătat că societatea contestatoare a încheiat la 8.09.2006 un contract de parteneriat cu având ca obiect un ansamblu de servicii de instruire a specialiștilor vietnamezi, care să permită acestora acumularea de cât mai multe cunoștințe practice și teoretice, precum și participarea unei echipe de specialiști români la pornirea și operarea Rafinăriei din, servicii ce cuprind 4 faze, potrivit nr.4 la nr. 6, au fost efectuate pe bază de sumă globală, prevăzută în contract, iar în luna aprilie 2007 și decembrie 2007, societatea reclamantă a emis către clientul extern facturi în valoare de 903.149,74 lei, echivalentul a 370.113 USD, respectiv 2.011.758 lei echivalentul a 832.754 USD, reprezentând servicii prestate conform contractului, însă prin Raportul de inspecție fiscală nr.720/29.02.2008 s-a stabilit în sarcina societății obligații fiscale suplimentare și accesorii, respectiv TVA pe perioada 1.02.2007 - 31.01.2008, obligații menționate în Decizia de impunere nr.720/28.02.2008.
A susținut societatea contestatoare că actele administrative contestate sunt nelegale, întrucât, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 133 alin.2 lit.a și g, pct.5 din Legea nr.571/2003, precum și cele ale Titlului VI pct.13 alin.4 din HG 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, serviciile legale de bunuri imobile fiind exceptate de la plata TVA, locul prestării acestora fiind cel unde este situat bunul imobil, astfel că, în mod corect, SC SRL P nu a facturat cu TVA contravaloarea serviciilor prestate, ce au constat în asistență tehnică pentru un număr de 60 de persoane din cadrul Rafinăriei din, în cadrul programului de pregătire din România, pe o perioadă de 6 luni și 12 luni, societatea contestatoare neavând calitatea să presteze activități de școlarizare, așa cum s-a reținut prin raportul de inspecție fiscală, iar în contract sunt stipulate studii și activități de supervizare.
Prin întâmpinarea depusă la data de 13.10.2008, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât, în perioada verificată de organele de inspecție fiscală, societatea a realizat operațiuni constând în acordarea de asistență tehnică de specialitate și punerea la dispoziție de personal, ce au fost facturate către partenerul extern fără TVA, însă, în conformitate cu dispozițiile Codului fiscal, contravaloarea acestor activități intră în sfera de aplicare a TVA (filele 20-22).
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, iar pârâtul a înaintat instanței documentația ce a stat la baza emiterii actelor administrativ-fiscale contestate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Între societatea contestatoare și s-a încheiat contractul nr.027/2006 având ca obiect activitățile enumerate în preambul, printre care și executarea instruirii pe instalații a personalului, într-o perioadă de 6-12 luni, asigurarea de personal calificat și experimentat pentru a lucra în întreprindere, cu personal de operare al în operarea rafinăriei, obligațiile părților fiind cele stipulate de art. 4 din contract.
Organele de inspecție fiscală au efectuat la SC SRL un control privind modul de constituire și evidențiere a taxei pe valoarea adăugată, iar prin Raportul de inspecție fiscală nr.720/29.02.2008 s-a constatat că în perioada februarie 2007- ianuarie 2008, contestatoarea a emis facturi către partenerul extern, fără TVA, considerând că operațiunile prestate nu intră în sfera de aplicare a TVA în România, ulterior, fiind emisă Decizia de impunere nr.720/29.02.2008 prin care, în sarcina societății contestatoare, s-a stabilit obligația de plată a TVA în cuantum de 382.234 lei, majorări de întârziere în sumă de 2936 lei, precum și pe cea de rambursare a sumei de 171.598 lei TVA aferentă sumei colectate (filele 49-61).
Societatea contestatoare a formulat contestație administrativ-fiscală împotriva deciziei de impunere și raportului de inspecție fiscală, în conformitate cu art. 205 și următoarele pr.fiscală, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr. 36 din 24.05.2008, reținându-se că, în mod corect, organele de inspecție fiscală au stabilit obligațiile de plată a TVA, majorări de întârziere și pe cea de rambursare a TVA pentru perioada supusă controlului.
Astfel, serviciile prestate de către reclamantă către beneficiarul vietnamez, în baza contractului de parteneriat pentru care au fost emise facturi în luna aprilie și decembrie 2007, fără însă a se evidenția TVA aferent, au caracter educativ, așa cum s-a reținut în mod corect de către organele de inspecție fiscală, acest caracter rezultând din înseși clauzele contractuale, în fapt, realizându-se servicii educative de instruire teoretică și practică a unui număr de 60 de persoane din, ce au fost prestate pe teritoriul României, în incinta Universității "Petrol și Gaze" din P, la sediul SC SA P și în incinta Rafinăriei Lukoil, cu specialiști-profesori aparținând acestor firme prestatoare, subcontractoare, devenind incidente dispozițiile art. 133 alin.2 lit.h pct. 1 din Codul fiscal, operațiunea respectivă fiind impozabilă și intră în sfera de aplicare a TVA.
Apărarea contestatoarei, potrivit căreia nu a efectuat servicii educative, ci de asistență tehnică de specialitate și punere la dispoziție de personal, urmează a fi înlăturată de către instanță, întrucât facturile emise în aprilie și decembrie 2007 vizează serviciile de instruire teoretică și practică a celor 60 de persoane din, ce au fost prestate pe teritoriul României de către specialiști-profesori aparținând unor firme subcontractoare, împrejurarea că SC SRL nu este autorizată să efectueze servicii educative neavând nicio relevanță, în condițiile în care respectivele servicii s-au efectuat prin specialiști-profesori ale altor firme subcontractoare, neputându-se asimila serviciile de instruire care s-au realizat în cauza de față și se referă la inițierea și pregătirea unor persoane într-un anumit domeniu, cu cele de supervizare ce presupun verificarea activității unor specialiști într-un domeniu.
De asemenea, instanța va înlătura și apărarea contestatoarei potrivit căreia, serviciile respective nu intră în sfera de aplicare a TVA, întrucât locul prestării acestora este considerat locul situării bunului imobil fiind incidente dispozițiile art. 133 alin.2 lit.g pct. 5 din Codul fiscal, întrucât această prevedere legală se referă la serviciile prestate de consultanți, ingineri, juriști și avocați, contabili și experți contabili, respectiv servicii de asistență tehnică, însă, în cauza de față este vorba despre un serviciu de natură educativă privind instruirea celor 60 de persoane din în cadrul programului de pregătire din România, constând în cursuri teoretice, urmărirea instruirii practice, societatea contestatoare fiind obligată să îndeplinească toate obligațiile expres stipulate în contractul încheiat, art.132 (2) din Codul fiscal reglementează limitativ situațiile de excepție privind locul prestării serviciilor, în cauză, fiind cel prevăzut de art. 133 alin.3 lit.h pct.1 din Legea nr.571/2003, serviciile prestate de societatea contestatoare fiind unele educative.
Față de aceste considerente, Curtea constată că, în mod corect, organele fiscale au considerat că locul prestării serviciilor facturate în aprilie și decembrie 2007 de către societatea contestatoare este în România, reprezintă contravaloarea instruirii teoretice și practice a celor 60 de cursanți vietnamezi, aceste operațiuni sunt impozabile conform art. 126 alin.1 lit.b din Codul fiscal, intră în sfera de aplicare a TVA, decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală nu sunt afectate de nelegalitate, iar respingerea contestației administrativ-fiscale prin Decizia nr.36 din 24.05.2008 este legală, contestația promovată de SC SRL P nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată potrivit Legii Contenciosului administrativ, de contestatoareaC SRLcu sediul în P,-, Județ P, în contradictoriu cu intimatul MINISTERUL FINANȚELOR-AGENȚIA DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE P-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILII MIJLOCIIcu sediul în P,-, Județ P, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 februarie 2009.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
4 ex./04.03.2009
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria
