Contestație act administrativ fiscal. Decizia 359/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 359/
Ședința publică din 17 Aprilie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de pârâtele B prin B,-, jud.B și DGFP H, cu sediul în M C,-, jud.H, împotriva sentinței nr.17 din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata-reclamantă SC 3000 SRL prin avocat, lipsă fiind pârâtele-recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursurile sunt formulate și motivate în termen, fiind scutite de plata taxei de timbru.
Reprezentantul intimatei-reclamante depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare, învederând faptul că recursul formulat de DGFP H nu este motivat în drept deci este nul.
Nefiind cereri formulate instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul reclamantei-intimate SC 3000 SRL O S, avocat solicită respingererea ambelor recursuri și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința nr. 17 din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Harghitas -a admis acțiunea reclamantei SC 3000 SRL în contradictoriu cu pârâții DGFP H și B și în consecință s-a anulat decizia nr.23/9.08.2007 și actul constatator nr.36/21.06.2007 emis de DGFP H și decizie nr.2637/21.06.2007 emisă de BV O
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta importând autoturismul marca Renault și, depunând factura nr.106/2006 pe care vânzătorul a făcut mențiunea că vehiculul reprezintă produs preferențial, tara de origine fiind Franța, a beneficiat de regim tarifar preferențial și a plătit obligațiile vamale stabilite. Ulterior a fost obligat la taxe vamale suplimentare, considerându-se că nu beneficiază de regim tarifar preferențial.
Ulterior reclamanta a mai prezentat și o altă declarație de la un exportator autorizat Automobile Ungar, care menționează că autoturismul Renault este de origine comunitară și este în conformitate cu regulile de origine pentru circulație preferențială
Aceste două declarații cu privire la regimul preferențial al autoturismului sunt de ajuns pentru a îndeplini condițiile prevăzute de protocolul citat pentru ca autoturismul respectiv să beneficieze de regim tarifar preferențial, susținerea intimatei că autoritatea vamală exportatoare a stabilit că declarația de origine pe factură nu a fost emisă de exportator, neavând suport, mențiunile de pe respectiva factură nefiind declarate false.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs prin B și DGFP H solicitând prin cererile de recurs modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
prin cererea de recurs formulată arată că HG nr.1114/2001 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a codului vamal al României stipulează clar că preferințele tarifare stabilite prin acorduri ori convenții internaționale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor și înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenție în rubrica corespunzătoare din declarația vamală în detaliu. În baza aceluiași act normativ autoritatea vamală are dreptul să solicite ori de câte ori este nevoie sau are îndoieli asupra realității datelor din dovada de origine verificarea acestor date, chiar și ulterior acordării regimului preferențial. C care trebuie să depună întreaga diligență în ceea ce privește exactitatea datelor înscrise în acte respectiv veridicitatea acestora este beneficiarul preferințelor tarifare. În speță, dovada de origine a autovehiculului a fost eliberată incorect, așa cum precizează și autoritatea vamală străină, astfel că reclamantul nu poate beneficia de preferințele tarifare pentru autovehiculul importat.
Aceleași motive sunt reținute și de către DGFP H, susținând că exportatorul menționat nu a cerut eliberarea unei dovezi preferențiale și nici nu a împuternicit în acest sens altă persoană. Nefiind întrunite condițiile necesare pentru ca reclamanta să beneficieze de regimul vamal preferențial susține că în mod corect autoritatea vamală a recalculat taxele vamale ca urmare a controluluia posteoriefectuat la aceste taxe vamale adăugându-se dobânzi și penalități de întârziere calculate în raport de disp.art.141 din Legea nr.141/1997 și art.13, 14 și art.169 din OG nr.61/2002, precum și art.109 și art.114 alin.1 din OG nr.92/2003.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Dovada originii comunitare a unui autoturism introdus în țară cu regim tarifar preferențial, este dată de factura emisă de vânzător care certifică faptul că autoturismul este fabricat pe teritoriul Uniunii Europene.
Potrivit disp.art.105 din regulamentul de aplicare a codului vamal al României aprobat prin HG nr.1114/2001 preferințele tarifare stabilite prin acordurile ori convențiile internaționale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor, respectiv certificatul EUR-1 și înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenție în rubrica corespunzătoare din declarația vamală în detaliu.
În speță, așa cum corect a reținut și prima instanță reclamanta a depus factura nr.106/2006, iar din declarația de la un exportator autorizat Automobile Ungar, care menționează că autoturismul Renault este de origine comunitară, fiind așadar întrunite condițiile pentru ca reclamanta, în calitate de importator, să beneficieze de regim preferențial vamal. Atâta timp cât reclamanta a demonstrat că proveniența autovehiculului este din comunitatea europeană, iar actul eliberat în acest sens nu a fost înlăturat, instanța de control apreciază că în mod temeinic și legal prima instanță a stabilit că reclamanta nu datorează taxele vamale suplimentare reținute în sarcina ei prin decizia emisă de DGFP H și actul constatator întocmit de
Față de cele prezentate mai sus, Curtea de Apel în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursurile ca nefondate și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâtele B prin B,-, jud.B și DGFP H, cu sediul în M C,-, jud.H, împotriva sentinței nr.17 din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.
Obligă recurentele pârâte să plătească intimatei reclamante SC 3000 SRL, cu sediul în O S,-,.13, jud.H, cheltuieli de judecată în cuantum de 700 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red./Tehn.
4.06.2008/2 exemplare
Jud.fond. - Sz.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
