Contestație act administrativ fiscal. Decizia 4404/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr.4404
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE- - - - - Judecător
-- - - Judecător
-- - Judecător
Grefier -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală A Finanțelor Publice G, împotriva sentinței nr. 828 din data de 17 martie 2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția Generală A Finanțelor Publice G, lipsind intimata reclamantă - COM SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursul în dezbaterea părții prezente:
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă Direcția Generală A Finanțelor Publice G susține oral motivele de recurs invocate în scris, în raport de care pune concluzii de admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin sentința nr. 828 din data de 17 martie 2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosarul nr-, instanța a admis contestația formulată de reclamanta - Com SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
A anulat decizia nr. 85/2008 emisă de intimată.
A obligat pârâta să se pronunțe pe fondul contestației nr. 47176/30.10.2008 privind decizia de impunere nr. 957 / 29.07.2008 și raportul de inspecție fiscală nr. 44157/29.07.2008.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta nu a respectat dispozițiile legale cu privire la termenul de contestare a actelor administrative emise de organele fiscale, decizia de impunere nr. 957/29.07.2008 fiind comunicată reclamantei în data de 04.08.2008.
Administratorul reclamantei a transmis contestația către DGFP G, prin poștă, în data de 29.10.2008, contestația fiind înregistrată la DGFP G sub nr. 47176/30.10.2008.
Termenul de depunere al contestației prevăzut de OG nr. 92/2003 este un termen sub sancțiunea decăderii și începe să curgă de la data comunicării deciziei de impunere nr. 957/29.07.2008, respectiv de la data de 04.08.2008. În cauza de față, reclamanta a formulat contestația la data de 29.10.2008, după 85 de zile de la data comunicării deciziei de impunere nr. 957/29.07.2008, nefiind respectat termenul prevăzut de OG nr. 92/2003.
În drept, a invocat dispozițiile art. 207 alin 1, art. 68 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, art. 101, art. 102 și art. 103 Cod procedură civilă, pct. 3.11 din Instrucțiunile pentru aplicarea titlului IX din OG 92/2003, aprobate prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 519/2005.
În data de 16.03.2009, prin serviciul Registratură, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, chitanța nr. -/29.07.2008, ordinul de plată nr. 570 și sentința nr. 1767 pronunțată de tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
În temeiul art. 7 alin. (7) din aceeași lege, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alineatul (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Termenul de 6 luni a fost calificat expres de legiuitor ca fiind de prescripție, în consecință intimata avea obligația să se pronunțe pe fondul contestației și nu pe excepția tardivității, întrucât s-ar încălca dreptul reclamantei la o bună administrare și existența unui asemenea drept presupune și recunoașterea posiblității pentru organul administrativ emitent sau ierarhic superior de a putea să-și revoce actul care fără voia autorității, nu întrunește condițiile de legalitate.
În consecință, procedura prealabilă este o șansă dată atât autorității publice de a putea să-și revoce actul și să nu mai fie obligată să participe la un proces care astfel va fi evitat, cât și pentru cel vătămat care va putea să-și ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, într-o procedură necontencioasă putându-se astfel evita sesizarea instanței în cadrul procedurii contencioase.
În raport de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 175 alin.(1), art. 179 și următoarele din Codul d e procedură fiscală, precum și ale art. 83, 84 și 108 alin.(3) din Codul d e procedură fiscală, poate fi contestată în procedură prealabilă la organul fiscal și apoi în condițiile Legii nr. 554/2004, decizia de impunere fiscală. Or, în cauză, actele atacate se înscriu în categoria operațiunilor juridice emise conform art. 103 alin.(3) din Codul d e procedură fiscală, prealabilă încheierii actului de impunere fiscală, operațiuni lipsite de efecte juridice în planul impunerii fiscale și care contravin prevederilor art. 1 alin.(1) din Legea nr. 554/2004.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată, datorită faptului că actele administrative atacate întrunesc cerințele prevăzute de art. 2 lit.c din Legea nr. 554/2004, fiind o varietate a actelor administrativ fiscale și fiind susceptibile astfel de control judiciar pe calea contenciosului administrativ.
In ceea ce privește excepția tardivității invocată de către intimată, aceasta a fost respinsă, raportat la principiul proporționalității și anume a faptului că prescripția extinctivă este o ingerință legală care în cazul, de față nu are justificare, raportat la faptul că procedura de soluționare a contestației în cadrul actelor fiscale nu a fost respectată de către intimată, ceea ce a creat vătămarea unui interes legitim și privat al reclamantei.
Pe cale de consecință s-ar încălca și dreptul reclamantei de acces la justiție.
Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat recurs DGFP
În motivare se arată că sentința recurată este netemeinică și nelegală, instanța de fond reținând în mod greșit că recurenta pârâtă avea obligația să se pronunțe asupra fondului contestației reclamantei, deși aceasta nu formulase plângerea prealabilă în termenul prevăzut de OG nr.92/2003. Se menționează că decizia de impunere a fost comunicată reclamantei la data de 04.08.2008, fiind confirmată primirea de semnătura administratorului, iar contestația a fost transmisă prin poștă și înregistrată la DGFP G sub nr.47176/30.10.2008.
În speță sunt aplicabile prevederile art.207 al.1 din OG 92/2003, potrivit cărora contestația se depune în termen de 30zile de la data comunicării actului administrativ, sub sancțiunea decăderii. Termenul de depunere a contestației fiind depășit, reclamanta formulând plângere prealabilă după 85 zile de la data comunicării deciziei, organul fiscal în mod corect a decăzut-o din dreptul de a-i soluționa pe fond contestația.
Recursul este fondat.
Prin decizia nr.85/2008, DGFP Gar espins ca tardivă contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr.957/29.07.2008 emisă pe baza constatărilor din Raportul de inspecție fiscală nr.44157/29.07.2008.
Instanța de fond, interpretând în mod greșit dispozițiile legale incidente în cauză, a anulat decizia sus menționată și a obligat organul fiscal să soluționeze pe fond contestația.
Astfel, instanța deși a expus conținutul art.7 al.1 și 7 din Legea 554/2004, reținând că persoana vătămată printr-un act administrativ trebuie să formuleze plângere prealabilă în termen de 30 zile de la data comunicării actului, cu posibilitatea, pentru motive temeinice ca termenul să fie depășit, dar nu mai mult de 6 luni de la data emiterii actului, nu a analizat dacă plângerea prealabilă a fost depusă sau nu în termenul de 30 zile, iar în ipoteza în care a fost depășit, incidența motivelor temeinice care au justificat acest fapt, considerentele expuse fiind străine de natura pricinii.
Analizând motivul de recurs invocat, Curtea reține că prin decizia contestată, organul fiscal a reținut în mod corect că plângerea prealabilă nu a fost formulată în termenul legal, motiv pentru care nu a analizat pe fond contestația, respingând-o ca tardivă. Astfel, decizia de impunere nr.957/29.07.2008 a fost comunicată reclamantei la data de 04.08.2008, conform semnăturii administratorului aplicată pe prima pagină a deciziei. De la această dată începe să curgă termenul de 30 de zile de formulare a contestației adresată organului fiscal în procedura prealabilă, termen ce se calculează potrivit art.101 potrivit art.207 alin.1 din OG 92/2003 și art.103 sancțiunea pentru nerespectarea termenului legal imperativ este decăderea, orice cerere depusă după împlinirea acestuia fiind tardivă.
În acest context legal, Curtea reține că intimata reclamantă a înaintat prin poștă contestația la data de 29.10.2008, prin urmare după expirarea termenului de 30 zile menționat mai sus. Deși avea posibilitatea legală să facă dovada că termenul a fost depășit din motive temeinice, a căror pertinență urma să fie analizată de instanță, din dosarul de fond nu reiese că reclamanta a invocat existența acestor motive pentru a justifica depășirea termenului. Prin urmare, contestația fiind formulată fără motive temeinice după împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea actului administrativ fiscal contestat, aceasta este tardivă, fiind în mod corect respinsă cu această motivare de organul fiscal.
În raport de considerentele expuse și de art.304 pct.9 și art.312 al.1 civ. Curtea va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul formulat pârâta Direcția Generală A Finanțelor Publice G, împotriva sentinței nr. 828 din data de 17 martie 2009, pronunțată de tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Augustina Carmina Mitru - - - | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 3: Teodora - |
Grefier, |
Red.
2ex./03 2009
Jud.Fond-
Președinte:Augustina Carmina MitruJudecători:Augustina Carmina Mitru, Magdalena Fănuță, Teodora