Contestație act administrativ fiscal. Decizia 441/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 441
Ședința de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 11 februarie 2010, privind recursul declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței nr.857 din data de 17 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice Pentru Contribuabilii Mijlocii C și Direcția Generală A Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 11 februarie 2010, au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 857 din data de 17 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL C împotriva pârâtelor Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii C și
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că reclamanta critică modul de stabilire a obligațiilor fiscale suplimentare în ceea ce privește mai multe aspecte reținute de organul fiscal prin raportul de inspecție fiscală și menținute prin decizia de soluționare a contestației.
Un prim aspect a vizat deducerea TVA în cuantum de 49011 lei aferentă unor facturi fiscale emise de furnizori pentru închirierea de spații de depozitare fără notificări prealabile.
Conform art.141 alin.2 lit.k din Legea 571/2003 în vigoare până la data de 31.12.2006, respectiv art.141 alin.2 lit. e din același act normativ în vigoare începând cu data de 01.01.2007, " următoarele operațiuni sunt de asemenea, scutite de taxa: arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile."
La pct.42 alin.3 din normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal valabil până la data de 31.12.2006 se precizează: "Persoanele impozabile înregistrare ca plătitori de taxa pe valoare adăugată pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operațiune prevăzută la art.141 alin.2 lit. k din Codul fiscal. Opțiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe formularul prezentat la anexa 1 la prezentele norme metodologice și se aplică de la data înscrisă în notificare."
Începând cu data de 01.01.2007 potrivit art.141 alin.3 din Legea 571/2003 prevede:" Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) și f), în condițiile stabilite prin norme."
Pct.38 (1) din Normele de aplicare se prevede: "operațiunea prevăzută la alin.1 se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prevăzut la anexa 1 la prezentele norme și se va exercita de la data depunerii notificării sau de la o dată ulterioară înscrisă în notificare:"
Având în vedere actele normative menționate mai sus, organul de soluționare contestații a reținut că petentul avea dreptul de deducere a TVA cu condiția ca pentru perioada 2005-2006 când a dedus TVA de pe facturi fiscale emise de - B și - SRL C în sumă de 33484 lei fără să facă dovada că au depus notificările la organele fiscale până la data de 01.01.2007 beneficiind astfel de prevederile cuprinse în HG 44/2004 pct.38.3 menționat mai sus.
Având în vedere că cele 3 societăți au optat pentru taxarea cu TVA a operațiunii de închiriere după data de 01.01.2007, data de la care petenta nu mai avea posibilitatea legală de deducere a TVA în mod retroactiv, ci de la data depunerii notificării sau de la o dată ulterioară înscrisă în notificare, a rezultat că este legală constatarea organului de inspecție fiscală prin care a stabilit că petenta a exercitat în mod nejustificat dreptul de deducere a TVA de pe facturile emise de furnizorii contractelor de închiriere urmând a se respinge contestația ca neîntemeiată pentru acest capăt de cerere.
Tribunalul a apreciat că societatea nu era în drept să deducă TVA-ul aferent facturilor respective deoarece nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru opera această facilitate.
S-a mai reținut că o altă critică a reclamantei a vizat deducerea TVA în sumă de 10409 lei pentru lucrări construcții montaj efectuate de - EXPERT SRL.
Instanța a constatat că reclamanta în calitate de beneficiar a încheiat cu - EXPERT SRL de Târg, jud. P, în calitate de executant, contractul de execuție de lucrări nr.04/20.06.2007 prin care executantul se obligă să execute 4 camere de congelare, inclusiv montajul ușilor culisante.
Pentru avansul primit executantul a emis următoarele facturi fiscale:
- factura nr.-/04.07.2007 in valoare de 18.091,77 lei din care TVA
in suma de 2.888,59 lei
- factura nr. -/30.07.2007 in valoare de 5.950 lei din care TVA in
suma de 950 lei
Aceste facturi au fost înregistrate în jurnalele de cumpărături pentru care s-a dedus TVA, acestea fiind stornate prin factura fiscala nr.-/05.09.2007 o data cu executarea lucrărilor.
De asemenea, pentru lucrările efectuate executantul, respectiv - EXPERT SRL a emis următoarele documente:
- factura fiscala nr.-/05.09.2007 cu o valoare a lucrărilor in suma de
59.796,88 lei si TVA in suma de 7561,41 lei
- factura fiscala nr.-/18.09.2007 cu o valoare a lucrărilor in suma de
14.988,31 si TVA in suma de 2.847,77 lei
Aceste facturi fiscale au fost înregistrate in jurnalul de cumpărături pentru care - SRL a dedus TVA in suma de 10.409 lei, 18 lei.
S-a reținut că prin raportul de inspecție fiscală, organele de control au stabilit ca lucrările executate de către - EXPERT SRL reprezintă lucrări stipulate la secțiunea Construcții diviziunea 45 din anexa la Ordinul Președintelui Institutului Național de Statistica nr.601/2002 încadrându-se in categoria lucrărilor de construcții - montaj pentru care potrivit art.2 din nr.155/31.07.2007 se aplică masurile de simplificare. Organele de inspecție fiscala au constatat ca pentru neaplicarea de către societate a masurilor de simplificare (taxare inversa) pentru lucrările de construcții montaj executate de - EXPERT SRL s-a diminuat TVA colectata cu suma de 10.409 lei si implicit obligația de plată.
In drept instanța a constatat aplicabilitatea disp. art.2 din 155/2007 care prevăd că
" (1) Se aplică măsurile de simplificare prevăzute la art. 160 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru lucrările stipulate la secțiunea "Construcții", diviziunea 45 din anexa la Ordinul președintelui i Institutului Național de Statistică nr. 601/2002 privind actualizarea activităților din economia națională -, cu respectarea condițiilor impuse și ținându-se seama de excluderile prevăzute în cadrul grupelor și claselor acestei diviziuni ".
Art.160 din Legea 571/2007 privind Codul Fiscal cu modificările si completările ulterioare precizează:
"Măsuri de e simplificare
Furnizorii și beneficiarii bunurilor/serviciilor prevăzute la alin. (2) au _ obligația să aplice măsurile de simplificare prevăzute de prezentul articol.
Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA, conform art. 153.
Bunurile și serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică măsurile simplificare sunt:
a) deșeurile și materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora,:. cum sunt definite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare.
b) bunurile și/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvență, cu excepția bunurilor livrate în cadrul terțului cu amănuntul;
c) materialul lemnos, conform prevederilor din norme.
(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii obligați să înscrie mențiunea "taxare inversă", fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidențiază atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. operațiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar.
(4) Beneficiarii care sunt persoane impozabile cu regim mixt aplică și prevederile art. 147, în funcție de destinația achizițiilor respective.
( 5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii /prestatorii, cât și beneficiarii. In situația în care furnizorul/prestatorul nu menționat "taxare inversă" în facturile emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la alin. (2), beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, să nu facă taxei către furnizor/prestator, să înscrie din proprie inițiativă mențiunea "taxare inversă" în factură și să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (3). " Având in vedere prevederile legale menționate mai sus organul de soluționare contestații a constatat ca este legala măsura dispusa de organul de inspecție fiscala prin care au stabilit ca prin neaplicarea de către societate a măsurilor de simplificare (taxarea inversa ) pentru lucrările de construcții montaj efectuate de - EXPERT SRL, s-a diminuat TVA colectat cu suma de 9, urmând a se respinge ca nemotivata contestația pentru acest capăt de cerere.
O ultimă critică a vizat impozitul pe profit, reclamanta contestând suma de 34340 lei.
Art.1 alin.1 și 2 din Legea 32/2994 precizează:
" (1) este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul ferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării.
(2) Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților. "
Organul de soluționare contestații a constatat că societatea a încălcat prevederile art.l alin.2 din Legea 32/1994 deoarece in contractul de sponsorizare ncheiat intre părți nu s-a menționat valoarea sponsorizării.
Potrivit prevederilor art.21 alin.4 litera p din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal modificările si completările ulterioare " Contribuabili care efectuează ponsorizări si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente..
La data de 31.12.2006 societatea a înregistrat in evidenta contabila un impozit pe profit in suma de 169.932 lei, din care societate a dedus suma de 33986 lei reprezentând sponsorizări in limita prevăzuta de lege, rezultând un impozit pe profit datorat final de 135.946 lei.
Din verificarea modului de determinare a impozitului pe profit datorat final, organul de control a constatat ca acesta a fost diminuat in mod nejustificat cu suma 32940 lei reprezentând sponsorizări efectuate către, Asociația Arctica GO Club
Și CS Arctica C fără a respecta prevederile Legii 32/1994 cu modificările si completările ulterioare.
In fapt - SRL in calitate de sponsor a încheiat
contracte de sponsorizare cu:
- Asociația B fără număr de înregistrare datat 01.09.2005
- Asociația Arctica GO Club fără număr de înregistrare datat 01.08.2006
- CS Arctica C fără număr de înregistrare datat 26.04.2006
În contractele de sponsorizare menționate la obiectul contractului se precizează:
" a) transferul sumei de bani care face obiectul sponsorizării,
b) Utilizarea de către beneficiar a sumelor ce se dau de către sponsor " La punctul VII Clauze finale din același contract se precizează: " Valoarea contractului o reprezintă sume de bani ce reprezintă obiectul contractului sau contravaloarea bunului "
În drept Legea 32/1994 cu modificările si completările ulterioare la art.l alin.l si.2 se precizează:
" (1) este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către oca dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării.
Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea rectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților.
Instanța a constatat ca reclamanta a încălcat prevederile: art.1 alin.2 din Legea 32/1994 deoarece in contractul de sponsorizare încheiat intre părți nu s-a menționat valoarea sponsorizării.
S-a apreciat că argumentul invocat de reclamantă în sensul că plățile au fost făcute în funcție de disponibilitățile financiare ale societății nu are relevanță juridică si nu poate înfrânge un text de lege imperativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta invocând critici de netemeinicie, în raport de probele administrate, respectiv înscrisuri și expertiză contabilă.
A susținut în legătură cu suma de 49011 lei TVA dedusă, că este aferentă unor facturi fiscale emise de furnizori pentru închirierea de spații de depozitare, natura contractelor încheiate nefiind de închiriere, ci de depozitare.
Astfel, pentru furnizorul - SRL s-a încheiat contractul nr.365-1/01.01.2005, care a fost modificat prin anexa 1/01.03.2006, începând cu data de 01.04.2006 în contract de depozitare, iar regimul fiscal din punct de vedere al TVA este definit, în sensul că depozitarea este o operațiune taxabilă cu cotă normală.
Referitor la bunurile închiriate, recurenta a susținut că obligația notificărilor incumbă locatarului, astfel că absența notificării nu-i este imputabilă, iar aceste notificări au fost totuși depuse cu întârziere, însă acest fapt nu poate anula dreptul de a taxa normal operațiunea.
În ceea ce privește suma de 10409 lei reprezentând TVA dedusă pentru lucrările de construcții montaj efectuate, s-a arătat că pentru a se aplica taxarea inversă, pentru aceste lucrări încadrate de organul fiscal în diviziunea 45 din Ordinul nr.601/2002, nu s-a individualizat exact lucrarea prin clasificare la nivel de clasă, în condițiile în care această diviziune cuprinde 13 clase.
S-a invocat de recurentă, în legătură cu diminuarea nejustificată a impozitului pe profit pe anii 2005-2006, că plata sumei de 34340 lei reprezentând cheltuieli de sponsorizare s-a făcut în raport de disponibilitățile financiare ale societății, respectându-se prevederile Legii nr.32/1994. S-a mai arătat și faptul că în legătură cu suma de 29.754 lei înscrisă în factura fiscală nr.41559/28.09.2006 emisă de - SRL B, instanța nu a analizat-o, nepronunțându-se asupra legalității deducerii de TVA.
Examinând sentința sub aspectul criticilor invocate cât și în raport de art.304 Cod pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat în parte pentru următoarele considerente.
Acțiunea introductivă vizează nelegalitatea actelor fiscale emise de organul fiscal, prin care au fost stabilite în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare la bugetul de stat.
Referitor la suma de 49.011 lei reprezentând TVA dedus, se constată că facturile fiscale emise de SA B, - B privesc chiria pentru spațiile de depozitare, pentru care recurenta reclamanta a dedus TVA aferentă, anterior valabilității notificărilor făcute de acești furnizori.
Deducerea de TVA în situația arătată este nelegală, întrucât pentru perioada 2005-2006 dispozițiile pct.42 alin.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, valabil până la 31.12.2006 permit persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de TVA, posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru operațiunile prevăzute de art.141 alin.2 lit.k Cod fiscal între care și închirierea, cu obligația notificării acestui regim către organele fiscale teritoriale pe formularul prezentat la anexa 1 în aceste norme, regim de taxare care se aplică de la data înscrisă în notificare.
După data de 1.01.2007, dispozițiile punctului 38 (3) din Normele de aplicare referitoare la art. 141 alin. 3 din Codul fiscal, privind aceeași obligație, pentru persoana impozabilă care optează pentru taxarea operațiunilor scutite de taxă, prevăzute în art. 141 alin. 2 lit. e Cod Fiscal, prevăd obligația - respectiv aceea de notificare către organele fiscale competente-, exercitarea taxării făcându-se fie de la data depunerii notificării, fie de la o dată ulterioară înscrisă în notificare.
Cum în speță aceste notificări prin care societățile au optat pentru taxarea cu TVA au fost depuse după data de 01.01.2007, rezultă că, față de dispozițiile legale mai sus arătate deducerea de TVA exercitată retroactiv de recurentă este nelegală.
Susținerea recurentei că obligația de notificare nu-i incumbă, nu poate fi primită deoarece legiuitorul a stabilit clar că pentru exercitarea dreptului de deducere TVA, pentru acele operațiuni scutite de TVA, persoana impozabilă înregistrată ca plătitor de TVA poate opta pentru acest regim doar în urma notificării organelor fiscale teritoriale, regim care se aplică de la data înscrisă în notificare, sau de la data depunerii notificării.
Cum în speță notificările pentru acest regim au fost făcute nu de locator, ci de locatari, și cum în notificări nu este înscrisă o dată anume, care să permită aplicarea taxării în regim normal, rezultă că, exercitarea dreptului de deducere TVA nu poate fi făcută decât de la data depunerii notificării.
În ceea ce privește facturile emise de - SRL, se reține că, potrivit anexei nr.1/01.03.2006 la contractul nr.365-1/01.01.2005, contractul de închiriere intervenit între părți, începând cu data de 01.04.2006 a devenit contract de depozitare, operațiune care se taxează în mod normal, nefiind scutită de taxă.
Prin urmare, deducerea de TVA exercitată de recurentă în această situație este legală, motiv pentru care suma de 31.165 lei cu acest titlu, reținută de organul fiscal ca fiind o deducere nelegală, este greșită.
În legătură cu suma de 10.409 lei reprezentând TVA dedusă pentru lucrările de construcții montaj efectuate de - EXPERT SRL, Ordonanța nr. 601/26.11.2002 privind actualizarea clasificării activităților din economia națională, include la diviziunea 45: construcțiile generale și speciale pentru clădiri și de geniu, lucrări de instalații pentru clădiri și finisaje ale clădirilor.
include lucrări noi, reparații, completări și modificări, ridicarea de clădiri sau structuri din prefabricate și construcțiile cu caracter temporar.
Este cert că lucrările executate în baza contractului de execuție lucrări nr.4 din 20.06.2006 încheiat de recurentă cu - EXPERT SRL de Târg în calitate de executant, intră în categoria lucrărilor de construcții montaj, incluse în diviziunea nr.45 mai sus arătată, întrucât contractul a avut ca obiect executarea a 4 camere de congelare, inclusiv montajul ușilor culisante, situație în care pentru facturile emise în acest sens trebuiau aplicate măsurile de simplificare -taxarea inversă -, potrivit art.2 din 155/2007, cu referire la art.160 alin.2 lit.c din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Este nefondat și motivul în legătură cu suma de 34.340 lei reprezentând impozit pe profit, deoarece la încheierea contractelor de sponsorizare nu au fost respectate cerințele de validitate prevăzute cumulativ de art.1 alin.2 din Legea nr.32/1994, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, contractul de sponsorizare trebuie să se încheie în formă scrisă, cuspecificarea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților.
Întrucât în cauză, în contractele de sponsorizare încheiate între părți nu s-a menționat valoarea sponsorizării, recurenta nu putea să beneficieze de prevederile art.21 alin.4 lit.p din Codul fiscal, care reglementează pentru contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat dreptul de a scade din impozitul pe profitul datorat sumele aferente.
Apărarea potrivit căreia prin plata făcută în raport de disponibilitățile financiare și prin acceptarea acestei plăți s-a întrunit acordul de voință în ceea ce privește valoarea sponsorizării, nu poate fi primită deoarece pentru a produce efecte juridice contractul de sponsorizare trebuie să fie valabil la momentul încheierii, adică să îndeplinească toate condițiile de validitate prevăzute de lege și nu doar o parte din acestea.
Nu este admisibil nici ultimul motiv invocat de recurentă referitor la deducerea TVA în sumă de 29.754 lei, înscrisă în factura fiscală nr.41559/28.09.2006 emisă de - SRL,cu privire la care se susține că nu a fost analizată de instanța de fond, în condițiile în care această obligație fiscală stabilită de organul fiscal nu a fost contestată nici în procedura administrativă prevăzută de art. 205 Cod procedură fiscală și nici la instanța de fond prin cererea de chemare în judecată.
Față de cele expuse, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va admite recursul numai cu privire la suma de 31.165 lei TVA cu accesoriile aferente, în sensul că se va admite în parte acțiunea și vor fi anulate în parte actele fiscale contestate, în legătură cu această sumă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței nr.857 din data de 17 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Dolj, în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii C și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Modifică sentința în sensul că admite în parte acțiunea.
Anulează în parte decizia de impunere nr.2228/17.03.2008, raportul de inspecție fiscală nr.2228/2008 și decizia nr.107/26.06.2008 emise de Administrația Financiară pentru Contribuabilii Mijlocii C și respectiv DGFP D pentru suma de 31.165 lei TVA cu accesoriile aferente.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./09.03.2010
2 ex./ 19 Februarie 2010
Jud.Fond.
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Carmina Mitru, Magdalena Fănuță
