Contestație act administrativ fiscal. Decizia 4595/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4595
Ședința publică de la 5 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmina Mitru Judecător
-- - - Judecător
-- - - Judecător
Grefier -
XXXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 29 octombrie 2009, privind recursul declarat de reclamanta - ROMANIA SRL, împotriva sentinței nr. 215 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 29 octombrie 2009, au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din prezenta.
INSTANȚA
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 215 din data de 11 martie 2009, Tribunalul Olta respins contestația formulată de reclamanta - România SRL în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice O, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut prin raportul de inspecție fiscală nr. 2545/31.01.2008 și a deciziei de impunere nr. 38 din aceeași dată, s-a reținut în sarcina societății petente suma de 34.289 lei reprezentând impozit pe profit datorat pe perioada 1.04.2005 - 30.09.2007 și suma de 22.075 lei reprezentând majorări de întârziere.
Împotriva acestor acte, societatea petentă a formulat contestație potrivit art. 205.pr.fiscal ( fila 11) din care rezultă că se contestă numai suma de 22.075 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe profit de 34.289 le, pentru care se precizează că este corect stabilită dar organele de inspecție fiscală trebuiau să facă o compensare cu sume de bani achitate în plus și care s-au stabilit prin două acte de control anterioare.
In consecință, intimata în soluționarea contestației s-a referit numai la acest aspect potrivit deciziei contestate de petentă.
In realitate cererea societății petente reprezintă o compensare a obligațiilor fiscale deoarece aceasta susține că în rapoartele de inspecție fiscală din 8.06.2005, societatea figura cu plata în plus a unei sume de 19.524 lei care provenea însă din TVA.
Potrivit art. 116 alin. 3 din OG nr. 92/2003 compensarea se face însă de către organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia și nu prin utilizarea căii de atac a contestației atât împotriva actului de impunere fiscal, deci întemeiată pe art. 209 din OG 92/2003 cât și împotriva deciziei dată în soluționarea contestației în temeiul art. 218 din aceeași lege.
Pe de altă parte raportul de inspecție fiscală contestat a avut în vedere perioada 1.01. - 30.09.2007 și ca obiect achitarea obligațiilor către bugetul consolidat al statului iar suma pentru care se solicită compensarea reprezintă TVA plătită în plus și evidențiată în raportul de inspecție fiscală din 8.06.2005.
In ce privește suma de 3.168 lei, ce se solicită a fi restituită deoarece s-a achitat pentru fondul datorat în temeiul OG nr. 102/1999 privind protecția socială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, societatea petentă neavând angajate în muncă persoane care intră sub incidența acestei legi, aceasta este calculată pentru primul trimestru al anului 2006.
Petenta a formulat cereri de restituire la organul fiscal competent, respectiv C, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 96-98 iar intimata a compensat această sumă de bani din debitele societății.
Potrivit înscrisurilor depuse (fila 71) suma de 1.017 lei a fost compensată cu nota contabilă nr. 438 din 22.09.2004 din acize, așa cum se evidențiază și pe anexa nr. 12 de la raportul de inspecție fiscală din 31.01.2008 iar diferența de 2.151 lei a fost compensată cu nota contabilă nr. 265/26.01.2006 din soldul TVA aferent lunii decembrie 2005, aspect ce rezultă din aceeași anexă a raportului de inspecție fiscală.
De altfel, din declarația dată de contribuabil, aflată la fila 102, se recunoaște legalitatea constatărilor inspecției fiscale iar modul de compensare a acestor sume a fost explicat în adresa nr. 29832/19.01.2009, remisă petentei.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta - ROMÂNIA SRL.
O primă critică a sentinței privește faptul că instanța de fond nu a analizat în considerentele hotărârii toate capetele de cerere expuse în cererea de chemare în judecată. Astfel, în privința capătului de cerere 1b, referitor la diminuarea majorărilor de întârziere, instanța nu face nici o referire în cuprinsul hotărârii recurate.
Pe de altă parte, considerentele hotărârii recurate sunt în contradicție cu soluția instanței din dispozitiv, în privința capătului de cerere 1a, în sensul că în considerente induce ideea inadmisibilității acțiunii, iar în dispozitiv acțiunea este respinsă ca neîntemeiată.
În privința ultimului capăt de cerere, respectiv punctul 2 din acțiune, instanța de fond face o eroare instituțională, făcând confuzie între instituția compensării între doi subiecți fiscali, pe de o parte, și instituția compensării între două conturi fiscale ale contribuabilului.
Recursul este fondat.
Reclamanta - ROMÂNIA SRL a contestat Decizia de nr,38/31.01.2008 emisă de DGFP O și Decizia de soluționare a contestației nr.128/16.04.2008 emisă de aceeași instituție, solicitând diminuarea impozitului pe profit în cuantum de 34 289 lei cu suma de 16551 lei, diminuarea majorărilor de întârziere de la 22075 lei la 11371 lei și constatarea faptului că societatea reclamantă deține o. la fondul pentru reangajarea persoanelor cu handicap în sumă de 3168 lei, solicitând pârâtei restituirea acestei sume.
Analizând considerentele hotărârii recurate, raportate la capetele de cerere strecurate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, Curtea reține că, în privința cererii de la punctul 1, lit. A și b, instanța de fond nu analizează separat și individual cele două capete de cerere, rezumându-se să inducă ideea inadmisibilității unei cereri de compensare, expunând conținutul textului de lege pe care l-a identificat ca incident în cauză. Astfel, nu se face o analiză a argumentelor invocate pe larg de reclamantă în cererea de chemare în judecată, cu motivarea rețiunilor pentru care instanța le apreciază ca neîntemeiate. Limitându-se la indicarea temeiului de drept, expunerea conținutului acestuia în cuprinsul considerentelor, avansarea ideii inadmisibilității cererii în cuprinsul motivării, în contradicție cu dispozitivul hotărârii prin care cererea este respinsă ca neîntemeiată, precum și nesoluționarea petitului cuprins în punctul 1 lit.b al cererii de chemare în judecată, instanța de fond a pronunțat o hotărâre care nu satisface cerințele impuse de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 al.1 din CEDO, include și dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor, drept ce nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Prin urmare art.6 implică sarcina instanței de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența (Hotărârea Perez împotriva Franței, Hotărârea Albina împotriva României).
În contextul prezentat, Curtea apreciază că sentința recurată nu analizează în totalitate fondul pretențiilor reclamantei, prejudiciind astfel dreptul recurentei la un proces echitabil, motiv pentru care, făcând și aplicarea art.312 civ. Curtea va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul reclamantei - ROMANIA SRL împotriva sentinței nr. 215 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 5 2009
PREȘEDINTE: Carmina Mitru - - | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu - - |
Grefier, |
Red.
2.ex./02.12.2009
Jud.fond.
Președinte:Carmina MitruJudecători:Carmina Mitru, Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu
