Contestație act administrativ fiscal. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
DECIZIA NR.56/CA/2009 -
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Vîrtop Florica- -- JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - -JUDECĂTOR 3: Tătar Ioana
- - - judecător
- - - grefier
*******
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de pârâtaADMINISTRAȚIAFINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O cu sediul în O,- - 4, jud. B în contradictoriu cu intimata reclamantăSC" "SRLcu sediul în O,-,.3, jud. împotriva sentinței nr.358/CA din 1 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect -contestație act administrativ fiscal -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata reclamantă SC" "SRL O - avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.2 din 29.01.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor de timbru, intimata reclamantă a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare, a cauza este la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul intimatului reclamant învederează că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului.
Instanța, nefiind alte cereri, excepții de invocate, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de prima instanță, conform motivelor expuse în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ și fiscal de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.358/CA din 1 septembrie 2008, Tribunalul Bihora admis acțiunea intentată de reclamanta, cu sediul în O,-,.3, jud. B, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI O, cu sediul în O,--4, jud. B, și în consecință, a dispus anularea actului administrativ fiscal - chitanță seria 3A. nr. - din 05.07.2007, eliberată de Trezoreria Municipiului O la data de 05.07.2007 și a obligat pârâta să restituie reclamantului contravaloarea taxei speciale pentru autoturisme în sumă de 3.245 RON, actualizată cu rata dobânzii legale de la data plății efective, precum și la plata sumei de 341,10 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, reclamantul a achitat in contul Trezoreriei Municipiului suma de 3245 lei RON cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, pentru autoturismul marca Volvo conform facturii nr.- din 21.06.2007.
Prin cererea înregistrată la. B sub nr. 49909 din 21.03.2008( 25-27), reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar prin adresa cu același număr din data de 24.03.2008 fila 28-29, emisă de Ministerul Economiei și Finanțelor - Administrația finanțelor Publice a Municipiului O - Serviciul Colectare Venituri executare Silită Persoane Fizice ( 28) i s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că aceasta a fost încasată în temeiul art. 214/ 1 - 214/2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare, iar cererea reclamantului nu se încadrează în prevederile art. 117 alin. (1) din OG92/2003 privind codul d e procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 214/ 1 - 214/3 din Codul Fiscal și pct.31/1 - 31/2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării in România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 par.1 dinTratatuConstitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform hotărârii in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară si înmatriculate aici.
Pârâta, prin răspunsul comunicat reclamantului a invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța a constatat că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Acesta rezultă din două argumente: Constituția României și Jurisprudența Curții de Justiție Europene, Astfel:
De la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului deaderare(alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului deaderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte deaderare.
Referitor la Jurisprudența Curții de Justiție Europene se poate aminti ca exemplucauzaCosta/Enel (1964), a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent dedrept- nu ar putea să ducă laanularealui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeașideciziea definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - ori, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin Legea nr. 343/2006 privind Codul Fiscal.
De asemenea, încauzaSimmenthal (1976), a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 din Tratatul Comunității Europene, instanța constată că art. 214/1 - 214/3 Cod fiscal sunt reglementări contrare Tratatului, iar taxa pentru înmatricularea autoturismului achitată de către reclamant, în cuantum de 3245 lei RON, a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea dispoz. art. 90 alin. 1 din Tratat, considerente față de care instanța a apreciat acest capăt de cerere ca fiind întemeiat și pe cale de consecință a obligat pe pârâtă să restituie taxa specială pentru autoturisme în cuantum, de 3425 lei.
Pentru lipsirea reclamantului în mod nelegal de suma de 3425 lei RON, de la data plății - 05.07.2007, în vederea reparării integrale a prejudiciului cauzat reclamantului, în condițiile art. 1082-1084 Cod civil, instanța a obligat pârâta la plata sumei actualizată cu rata dobânzii legale, până la data plății.
Față de considerentele anterior expuse, reclamantul având calitatea de persoană vătămată în accepțiunea prev.art.1 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, în temeiul art.18 din Legea sus menționată, și art.2 pct.1 lit.a, instanța a dispus anularea actului administrativ fiscal -chitanța TS 3A nr.- din 05.07.2007 eliberată de Trezoreria Municipiului
Potrivit art. 274 Cod Procedură Civilă pârâta a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată constând in onorariul avocat in cuantum de 297,5 lei RON, plata fiind dovedita princhitanțaanexată la dosar ( 11) și suma de 43,06 lei taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs, în termen, recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că, prin sentința recurată s-a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunându-se obligarea la restituirea taxei speciale pentru autoturisme achitată, fiind respinsă excepția inadmisibilității acțiunii.
Consideră că, excepția a fost greșit respinsă, deoarece reclamantul în cauză a formulat doar o cerere de restituire a taxei, după care a introdus la instanță, fără să solicite organului fiscal, anularea actului administrativ - răspunsul la cererea de restituire, conform prevederilor art.7 din Legea nr.554/2004. Simpla solicitare de restituire a taxei nu poate acoperi dispoziția imperativă a legii.
Pe fondul cauzei, arată că, dispozițiile art.90 din Tratatul CE la care face referire reclamantul, nu sunt incidente în cauză, deoarece nu suntem în prezența unor impozite interne mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare și nici în prezența unui regim fiscal discriminatoriu.
Obligația plății taxei de primă înmatriculare există pentru toate autoturismele, indiferent de țara de proveniență.
Arată că, taxa specială a fost calculată în conformitate cu prevederile art.214/1 și 214/2 din Legea nr.571/2003, dispoziții legale abrogate de OUG nr.50/2008, conform cărora taxa rezultată ca diferență între suma achitată între 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008 de contribuabil și cea rezultată, ca urmare a noilor prevederi, se restituie contribuabilului pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a ordonanței.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prev.art.304/1 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O ca nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția prematurității acțiunii în contencios administrativ pentru neefectuarea plângerii prealabile prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 invocată de recurentă constată că, anterior introducerii acțiunii la Tribunalul Bihor (28.03.2008), reclamantul intimat s-a adresat instituției recurente prin adresa înregistrată sub nr. 49909 din 21.03.2008 solicitând restituirea sumei de 3245 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare auto, răspunsul autorității fiind negativ (adresa 49909 din 24.03.2008).
Drept urmare, contrar poziției exprimate de recurentă refuzul instituției recurente fiind evident, cerințele art.7 din Legea 554/2004 au fost îndeplinite în cauză.
Referitor la fondul cauzei, se reține că:
Conformart.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene"nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.".
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară.
În condițiile în care, potrivit reglementărilor naționale cuprinse în art. 2141și 2142din Legea 571/2003 - Codul fiscal, taxa specială se datorează la data importului unui autoturism sau autovehicul comercial, cu ocazia primei înmatriculări a acestuia în România, iar această taxă nu este percepută pentru autoturismele care urmează a fi reînmatriculate, este evident că prin modul de stabilire diferențial al taxei, se instituie un regim juridic discriminatoriu între autoturismele sau autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul înmatriculării lor în România și cele înmatriculate în România și care urmează a fi reînmatriculate.
Ca atare, contrar susținerilor recurentei, în cauză sunt incidente prev.art.90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene, legiuitorul național încălcând, prin prevederile naționale adoptate, în mod direct dreptul comunitar. Prin Legea 157/2005 România a ratificat Tratatul privind aderarea Bulgaria și României la Uniunea Europeană, efectele acestei ratificări fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
De asemenea, este nerelevantă împrejurarea că legiuitorul, în reconsiderarea prevederilor art.2141și 2142din Codul fiscal a emis OUG 50/21.04.2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, acest act normativ nefiind incident în speță, neputând retroactiva, intimatul reclamant formulând cererea de înmatriculare a autoturismului anterior intrării în vigoare a OUG nr.50/2008.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prev.art.312 Cod procedură civilă cu raportare la prevederile art. 90 alin.1 din Tratatul Comunității Europene și art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Instanța, nu va acorda cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondatrecursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI împotriva sentinței nr.358 din 1 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 29 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER.
Red.dec. - jud. -
Jud. fond.
Tehnoredact.--
05.02.2009/2 ex.
Președinte:Vîrtop FloricaJudecători:Vîrtop Florica, Blaga Ovidiu, Tătar Ioana
