Contestație act administrativ fiscal. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, DE

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE NR. 64

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Morina Napa

JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela

GREFIER

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul în contencios administrativ formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 374/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat pentru intimata-reclamantă - SRL, care depune delegație de substituire a reprezentantului legal al intimatei, avocat, restul părților fiind lipsă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Avocat pentru intimata-reclamantă depune întâmpinare la dosar și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru ca această să poată fi comunicată celorlalte părți.

Instanța, cu privire la cererea formulată la termenul de astăzi, constată că întâmpinarea a fost depusă cu nerespectarea dispozițiilor art.308 al.2 Cod procedură civilă și prin urmare, respinge cererea formulată de apărătorul intimatei-reclamante, lăsând dosarul la ordine.

Reluându-se cauza la ordine au răspuns aceleași părți.

Instanța constată că în cauză s-a declarat recurs de către recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art.17 din Legea 146/97.

Avocat pentru intimata-reclamantă, având în vedere că s-a respins cererea formulată la termenul de astăzi, solicită instanței ca întâmpinarea să fie avută în vedere la soluționarea cauzei, ca și concluzii scrise.

S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

DELIBERÂND:

Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 374/3.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta -. SRL, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Finanțelor Publice Comunală B, în sensul că au fost obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 21.518,12 lei, cu dobândă legală, conform nr.OG9/2000, de la data încasării și până la executare.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere că reclamanta a achiziționat în anul 2008 un autoturism marca, ", fabricat în anul 2000, pentru care a fost obligată la înmatriculare în România, să achite o taxă în sumă de 25.518,12 lei, în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal.

Cererea reclamantei, de restituire a acestei taxe, a fost apreciată ca întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit aart.2141- 2143din Codul fiscal și pct.311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.

Conform art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Conform hotărârii în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.

Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.

Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării.

Instanța de fond constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente:

1.Constituția României: de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art. 148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2, alin.4.

De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare.

2.Jurisprudența Curții de Justiție Europene: Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), Eas tabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.

Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin Legea nr. 343/2006 privind Codul fiscal.

De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), C:a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.

Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul

Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre E, în competiția cu produsele similare autohtone.

Întrucât Tribunalul constată că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită.

Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în România. Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, chitanța constituie act administrativ fiscal în sensul art. 41 din OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, întrucât sunt emise de organele fiscale competente și privesc drepturi și obligații fiscale, astfel încât sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ întrucât constituie acte administrative în înțelesul art.2 alin.1 lit. din Legea 544/2001.

Nu poate fi reținută apărarea pârâtei că reclamantei nu i se mai poate restitui suma deoarece taxa de poluare instituită prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 este mai mare, deoarece aceasta a intrat în vigoare la data de 01.07.2008 și dispozițiile acesteia nu pot retroactiva.

Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta a fost obligată să achite dobânda prevăzută de OG9/2000, de la data solicitării restituirii și până la achitare.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâta B, care a susținut că se impune modificarea soluției, având în vedere dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 și HG686/2008, potrivit cărora reclamanta ar fi îndreptățită să i se restituie doar diferența dintre taxa de primă înmatriculare achitată și taxa de poluare prevăzute de actele normative menționate.

Totodată, recurenta invocă greșita stabilire - în sarcina sa - a dobânzii legale, arătând că aceasta nu poate fi stabilită decât raportat la diferența de sumă de restituit, iar pe de altă parte, instanța de fond nu a precizat temeiul legal și perioada pentru care se datorează dobânda.

Analizând sentința recurată sub aspectul criticilor formulate și în raport de dispozițiile legale incidente, curtea reține următoarele:

Taxa specială denumită,taxă de primă înmatriculare" este prevăzută de dispozițiile art. 2141, 2142și 2143din Legea 571/2003, introduse prin Legea nr. 343/2006, modificată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.110/2006, fiind stabilită în sarcina proprietarilor de mașini "cu ocazia primei înmatriculări în România".

Pe de altă parte, art.90 din Tratatul ce instituie Comunitatea Europeană, reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării libertății de circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, regula prevăzută fiind că toate statele membre trebuie să se abțină în a institui, respectiv - sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.

Este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a că art.90 din Tratat produce efecte directe și ca atare, creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență, atunci când dă efect direct dispozițiilor comunitare (art.90 din Tratat), să aplice procedurile naționale de așa manieră, încât drepturile prevăzute în Tratat, să fie efectiv și pe deplin protejate.

s-a pronunțat în cauza "Ndasdi și " în sensul că o taxă de înmatriculare impusă autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru - este discriminatorie, în sensul art.90 paragraful 1 din Tratat.

Din această perspectivă, curtea constată că tribunalul, ca instanță de fond, nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de o manieră care să recunoască particularului dreptul său de a nu-i fi impusă o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a unui autoturism second-hand importat dintr-un stat membru al Uniunii.

În ceea ce privește prevederile art. 11 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008, invocate de recurenta-pârâtă, curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 01 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.

În atare situație, reclamanta a fost îndreptățită la restituirea integrală a taxei încasate nelegal.

Noua taxă de poluare, prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.

De altfel, aplicarea în speță a dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.50/2008, ar aduce atingere principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 al. 2din Constituție, întrucât acest act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior intrării sale în vigoare.

În ce privește dobânda legală acordată de instanța de fond, curtea constată că sunt întemeiate criticile recurentei, impunându-se modificarea hotărârii sub acest aspect.

Astfel, fiind în discuție o creanță fiscală, care intră sub incidența Codului fiscal și a Codului d e procedură fiscală, art.124 Cod procedură fiscală prevedecă pentru sumele de restituit de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.2 sau la art.70 (după caz), acordarea dobânzii realizându-se la cererea contribuabilului.

În cauză este incidentă situația prevăzută de art.70, urmând a fi avută în vedere data la care reclamanta a formulat cerere de restituire a taxei achitate nelegal.

Față de considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul și va modifica sentința recurată, numai cu privire la dobânda de achitat, conform celor reținute mai sus, în sensul că dobânda se va calcula potrivit dispozițiilor art.124 coroborat cu art.70 alin.1 Cod procedură fiscală, cu începere de la data expirării termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâtă a cererii reclamantei, prin care solicită restituirea taxei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în mun.B,--3 jud.B, împotriva sentinței civile nr. 374/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - SRL cu sediul în com., jud.B și intimat-pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE COMUNALĂ B cu sediul în mun.B,--3 jud.

Modifică în parte sentința civilă nr. 374/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în sensul că:

Obligă pârâtele să plătească reclamantei suma de 21518,12 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare cu dobânda care se va calcula potrivit dispozițiilor art. 124 coroborat cu art.70 alin.1 din Codul d e procedură fiscală, cu începere de la expirarea termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâte a cererii reclamantei de restituire a taxei.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 21.01.2010.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red,

Red.St./29.01.2010

Tehnored. /1.02.2010

Ex.6

Președinte:Morina Napa
Judecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Mona Gabriela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 64/2010. Curtea de Apel Bacau