Contestație act administrativ fiscal. Sentința 71/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL OPERATOR 2928
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 71
Ședința publică din 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Claduia LIBER -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată în contencios administrativ de reclamanta împotriva pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de audit Public Interne B, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal se prezintă reclamanta personal, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța pune în vedere reclamantei să precizeze dacă s-a emis o decizie de imputare sau de sancționare împotriva sa, sau prin ce fost vătămată.
Reclamanta învederează că nu a semnat nici un înscris,că nu există nici o decizie de imputare sau de sancționare, însă consideră că trebuie lămurită problema răspunderii.
Nemaifiind formulate alte cereri. Instanța acordă cuvântul în fond.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea punctelor 1.3.2. din Raportul nr. -/21.03.2007 emis de pârâtă și anularea Notei nr. -/5.07.2007 emisă de pârâtă, prin care a fost respinsă contestația depusă la.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea punctelor 1.3.2, din Raportul nr. -/21.03.2007, cât și a Notei nr. - din 5.07.2007 emise de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de audit Public Interne
În susținerea acțiunii, se invocă în esență, faptul că auditori din cadrul a județului B, mandatați de pârâtă, au întocmit Raportul nr. -/21.03.2007, aprobat de conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, raport în care la pct. 1.3.2. se stabilește că sunt răspunzătoare pentru pretinse încălcări ale legislației fiscale cu prilejul încheierii convenției prin care au fost acordate, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, facilități fiscale către
Împotriva raportului sus-citat a formulat plângere prealabilă, care i-a fost respinsă prin Nota nr. -/5.07.2007 emisă de pârâtă, comunicată a județului T la data de 14.08.2007, iar reclamantei la data de 16.08.2007.
În raport se reține că la data depunerii cererii pentru acordarea facilităților fiscale prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, T avea TVA de rambursat în cuantum de 3.230.255.565 ROL, și obligații bugetare restante de 6.569.445.492 ROL și că respectiva societatea prin emiterea Convenției nr. 13/17.07.2002 de către T - a beneficiat de scutirea la plată a sumei de 6.569.445.492 lei (ROL) - reprezentând majorări de întârziere aferente TVA și impozitul pe profit datorate neachitării la termen a unor debite scadente în perioada 1998 / 2001, prevalându-se de art. 14 din nr.OUG 40/2002 și a art. 1 punctul 8 litera din nr. 580/2002 -
Reclamanta apreciază că în mod greșit prin acest raport s-a stabilit calitatea sa de persoană răspunzătoare ede3 crearea unui prejudiciu, în condițiile în care raportul este nemotivat, iar prejudiciul nu a putut fi cuantificat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că prin Raportul nr. - din 21.03.2007, încheiat de către auditori din cadrul a județului B, aprobat de către B, s-a apreciat faptul că reclamanta se face răspunzătoare de nerespectarea unor dispoziții legale în realizarea atribuțiilor specifice soluționării cererilor de înlesniri l la plata unor debite, formulat de către societățile comerciale.
Împotriva acestui raport, reclamanta a formulat plângere prealabilă, care a fost respinsă de pârâtă, prin Nota nr. - din 5.07.2007.
De menționat că prin raportul contestat nu s-a dispus nici o măsură sancționatorie pe seama reclamantei, neputându-se invoca de către aceasta lezarea vreunui drept subiectiv al său.
O eventuală vătămare a drepturilor și intereselor reclamantei, se putea analiza doar în condițiile în care, prin actul atacat, organele de control ar fi stabilit obligații bănești în sarcina sa, fapt care însă nu s-a realizat în speța de față.
Drept urmare, se apreciază că raportul în discuție nu este de natură să producă consecințe juridice care să o prejudicieze pe reclamantă.
O astfel de împrejurare, ar putea interveni în situația emiterii unei dispoziții de impunere pe seama reclamantei, în baza acestui act de control, caz în care s-ar impune examinarea atât a dispoziției de impunere cât și a actului administrativ în temeiul căruia a fost adoptat.
Drept urmare, în cauză neaflându-ne în prezența unui act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 544/2004, Curtea urmează să respingă ca nefondată acțiunea de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de audit Public Intern, pentru anulare acte administrative.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - LIBER
GREFIER,
- -
Red.CL./26.03.2008
Tehndact / 26.03.2008/ 4 ex.
Se comunică:
-reclamantă - T, str. - - de la B, -15,. II,.10 jud.
-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală- Direcția Generală de Audit Public Intern -,-, sector 5.
Com. 2 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Claduia
