Contestație act administrativ fiscal. Sentința 78/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O M Â N I
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Sentința nr. 78/2008
Ședința publică de la 30 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător
Grefier: ---
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre pronunțare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și - SRL B, prin administrator, în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 23 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea întocmită în aceeași zi.
A:
- deliberând -
Asupra acțiunilor în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin acțiunea principală înregistrată la Curtea de APEL BACĂU sub nr. 204/32/31.03.2008 reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice B și Agenția Națională de Administrare Fiscală, următoarele:
- anularea actului administrativ fiscal, respectiv decizia nr. 3/18.12.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice B;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat următoarele:
Decizia contestată - prin care s-a dispus angajarea răspunderii lor solidare cu debitoarea falită Sport, pentru suma de 1.572.350 lei - a fost contestată în temeiul art. 205 din Codul d e procedură fiscală, însă, deși au trecut cele 30 de zile prevăzute de Legea nr. 554/2004 pentru soluționarea contestației nu li s-a comunicat nici un răspuns. În schimb, la data de 15.03.2008, au primit somația nr. 2423/7.03.2008 prin care li s-a cerut să achite suma stabilită prin decizia nr. 3/18.12.2007. În conformitate cu art. 215 2 din Codul d e procedură fiscală au fost îndreptățiți să formuleze cerere de suspendare a executării actului administrativ la Curtea de APEL BACĂU.
Decizia nr. 3/18.12.2007 este nelegală pentru următoarele motive:
1. Starea de insolvabilitate a debitoarei falite Sport a fost constatată de către instanța de judecată la data de 22.11.2007, în temeiul Legii nr. 85/2006 - aspect despre care organul fiscal a fost încunoștințat, astfel că constatarea stării de insolvență de către organul fiscal prin procedura reglementată de art. 176 din Codul d e procedură fiscală nu mai avea obiect la data de 18.12.2007. În conformitate cu art. 177 din Codul d e procedură fiscală creditorul bugetar avea posibilitatea înscrierii în creditorilor în dosarul nr-, declarând lichidatorului desemnat prin sentința civilă nr. 518/22.11.2007, irevocabilă, creanțele pe care le pretinde.
2. Nu sunt îndeplinite condițiile pe care art. 27 din Codul d e procedură fiscală le prevede cumulativ: control direct, indirect ori comun; identitate între activitățile celor două persoane juridice; una dintre cele 3 condiții prevăzute la lit. a -
La data declarării stării de insolvență de către instanța judecătorească, nu controla și nici nu era controlată de Sport și nici nu se aflau sub un control comun, astfel cum este definit acesta prin art. 27 3 din Codul d e procedură fiscală; organul fiscal trebuia să verifice cu prioritate structura asociaților și administratorii celor două societăți, verificare în urma căreia ar fi constatat că drepturile de vot și administrarea aparțin unei persoane fizice, iar drepturile de vot din Sport aparțineau lor, reclamanților, persoane fizice
Obiectul de activitate pe care îl desfășura efectiv este,transporturi auto", în timp ce Sport nu a desfășurat niciodată o astfel de activitate, ci activități de fabricare a lor.
Nu este îndeplinită niciuna dintre cele 3 condiții prevăzute la (2) al art. 27 din Codul d e procedură fiscală pentru că, deși de-a lungul timpului, a dobândit anumite bunuri de la Sport, aceste transferuri au fost cu titlu oneros, iar valoarea contabilă a bunurilor cumpărate de la Sport nu reprezintă cel puțin din valoarea contabilă a activelor; terții clienți sau furnizori aflați în raporturi comerciale cu nu coincid cu clienții sau furnizori Sport în proporție de, date fiind activitățile diferite ale celor două societăți; angajații sau prestatorii de serviciu ai au fost diferiți de cei ai Sport în proporție de mai mult de .
Decizia nr. 3/18.12.2007 este netemeinică pentru următoarele motive: a) reaua credință nu se prezumă, ci se dovedește - iar pârâta nu a dovedit-o; b) atâta timp cât, cu prilejul vânzării-cumpărării, vânzătoarea Sport și-a încasat prețul - care a fost unul sincer, determinat, cert și serios - nu se poate reține că prin vânzările făcute, Sport și-ar fi provocat insolvabilitatea; c) nu s-a provocat insolvabilitatea întrucât prețurile au fost achitate așa cum au fost stabilite prin acordul părților; d) vânzările nu s-au efectuat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, ci tocmai în scopul plății acestor obligații; e) prețurile bunurilor vândute au fost negociate la o valoare superioară valorii de înregistrare în contabilitate și a fost stabilit prin expertiza contabilă întocmită de experți autorizați; f) raportul de cauzalitate reținut în decizia contestată nu este dovedit.
La primul termen de judecată, din 12.05.2008, reclamanții au formulat o cerere de completare a acțiunii prin care au solicitat anularea deciziei nr. 9/26.03.2008 prin care pârâta Administrația Finanțelor Publice Bas oluționat contestația administrativă. În motivarea acestei cereri reclamanții au susținut următoarele:
Decizia nr. 9/26.03.2008 este nelegală deoarece s-a emis cu încălcarea art. 209 din Codul d e procedură fiscală, pârâta Administrația Finanțelor Publice B nefiind competentă material să soluționeze contestațiile care au ca obiect valori care depășesc 1.000.000 lei; în asemenea cazuri competența aparține Direcției generale de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Decizia nr. 9/26.03.2008 este și netemeinică deoarece motivarea, în fapt și în drept, nu reprezintă altceva decât copierea deciziei nr. 3/18.12.2007, fără a conține considerentele pentru care au fost respinse criticile din contestația administrativă.
Prin întâmpinare, pârâta Administrația Finanțelor Publice Bas usținut următoarele:
Împotriva debitoarei Sport a fost începută executarea silită în baza declarațiilor privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și a procesului-verbal de control nr. -/4.06.2007, emițându-se somații de plată, înființări de popriri asupra disponibilităților bancare, instituiri de sechestru asupra bunurilor mobile; sechestrul instituit asupra 140 mașini și utilaje pentru croitorie, conform procesului-verbal nr. 37176/30.01.2007 nu a putut fi valorificat din lipsă de ofertanți la toate licitațiile publice organizate de organele de executare fiscală. În aceste condiții, în baza art. 176 din Codul d e procedură civilă s-a constatat starea de insolvabilitate a debitoarei, iar în temeiul art. 27 din Codul d e procedură fiscală a fost stabilită răspunderea solidară a administratorilor statutari ai Sport. și, fiind îndeplinite toate condițiile legale.
Reclamanții sunt în eroare cu privire la termenii de insolvabilitate și insolvență. Insolvabilitatea este definită de art. 176 din Codul d e procedură fiscală, iar insolvența este definită de art. 3 1 din Legea nr. 85/2006. În eroare se află reclamanții și cu privire la temeiul de drept al deciziei contestate, în sensul că s-au reținut dispozițiile art. 27 1 lit. a) și b), iar nu dispozițiile art. 27 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2003.
Administratorul judiciar S i-a notificat deschiderea procedurii insolvenței Sport conform sentinței nr. 599/20.12.2007, prin adresa nr. 20/9.01.2008.
Împrejurarea că, la data transferului bunurilor, era administrator atât la societatea vânzătoare, cât și la societatea cumpărătoare, precum și consecința acestor tranzacții, în sensul epuizării bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitoarei sunt elemente determinante pentru răsturnarea prezumției de bună credință prevăzută de art. 1899 2 din Codul civil și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 27 1 lit. a) din Codul d e procedură fiscală.
La primul termen de judecată, din 12.05.2008, curtea de apel a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală ținând seama de faptul că pârâta Administrația Finanțelor Publice B este organul fiscal care a soluționat contestația administrativă împotriva deciziei nr. 3/18.12.2007.
Aceeași excepție a fost invocată și de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin întâmpinarea comunicată Curții de APEL BACĂU cu adresa nr. 51734/12.05.2008.
II. Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 216/32/9.04.2008, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice B și Agenția Națională de Administrare Fiscală, anularea deciziei nr. 3/18.12.2007 emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice B și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Motivarea în fapt și în drept a acțiunii este identică cu motivarea în drept și în fapt a acțiunii care face obiectul dosarului nr-. Aceleași motive au fost invocate de reclamantă și prin completarea acțiunii, cerere depusă la primul termen de judecată și prin care reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 9 din 26.03.2008 prin care pârâta Administrația Finanțelor Publice Bas oluționat contestația administrativă.
Totodată, apărările formulate de pârâta Administrația Finanțelor Publice B sunt aceleași cu cele din dosarul anterior menționat, iar la termenul din 12.05.2008 a fost pusă în discuție din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Având în vedere că cele două acțiuni au ca obiect anularea acelorași acte administrative - deciziile de. 3/18.12.2007 și nr. 9/26.03.2008 - prin încheierea pronunțată la data de 9.06.2008, în temeiul art. 164 din Codul d e procedură civilă, instanța a dispus conexarea celor două dosare, respectiv conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Examinând acțiunile și apărările formulate, probele administrate și dispozițiile legale invocate de părți, curtea de apel constată următoarele:
În fapt,
Prindecizia nr. 3/18.12.2007pârâta Administrația Finanțelor Publice Bas tabilit că, pentru obligațiile de plată restante, în cuantum de 1.572.350 lei, ale debitoarei Sport B, declarată insolvabilă, răspund solidar următoarele persoane:, - având calitatea de administratori ai Sport - și B, reprezentată prin administratorul statutar.
În drept, decizia se întemeiază pe dispozițiile art. 27 (1) lit. a) și b) coroborat cu art. 28 din Codul d e procedură fiscală.
În fapt, s-au reținut următoarele:
Împotriva Sport a fost începută executarea silită în baza declarațiilor privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat și a procesului-verbal de control nr. -/4.06.2007, emițându-se somații de plată, înființări de popriri asupra disponibilităților bancare, instituiri de sechestru asupra bunurilor mobile, primele somații datând din 5.09.2006 și 2.11.2006, urmate de somații în lunile ianuarie, mai, iunie, iulie, septembrie, octombrie, decembrie 2007; sechestrul instituit asupra 140 mașini și utilaje pentru croitorie, conform procesului-verbal nr. 37176/30.01.2007 nu a putut fi valorificat din lipsă de ofertanți la toate licitațiile publice organizate de organele de executare fiscală.
În baza art. 176 din Codul d e procedură fiscală, prin procesul-verbal 18163/18.12.2007, s-a constatat starea de insolvabilitate a debitoarei Sport
Administratorii statutari ai Sport, și, au provocat insolvabilitatea persoanei juridice prin înstrăinarea, cu rea credință, a bunurilor mobile și imobile proprietatea Sport Sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea răspunderii solidare cu debitoarea declarată insolvabilă Sport a celor doi administratori statutari având în vedere următoarele: a) starea de insolvabilitate s-a declarat conform art. 176 din Codul d e procedură fiscală, la data de 18.12.2007; b) și sunt administratori ai societății debitoare care au vândut bunurile mobile și imobile aflate în patrimoniul Sport, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale; c) înstrăinarea bunurilor s-a făcut cu rea-credință; d) între starea de insolvabilitate a societății debitoare și înstrăinarea bunurilor există legătură de cauzalitate.
, în cei trei ani anteriori datei declarării insolvabilității Sport, a dobândit cu rea-credință, prin cumpărare de la acesta din urmă a bunurilor sale imobile și mobile determinându-i, astfel, insolvabilitatea. Sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii și anume: a) starea de insolvabilitate s-a declarat conform art. 176 din Codul d e procedură fiscală, la data de 18.12.2007; b) autoutilitara furgon Mercedes Benz a fost dobândită de prin vânzare-cumpărare la un preț sub valoarea netă din contabilitate, iar terenul, atelierul, casa, pompele și birourile situate în B,- au fost vândute de către Sport către; c) dobândirea activelor s-a realizat cu rea-credință și anterior datei de declarare a insolvabilității; d) între starea de insolvabilitate și transferul dreptului de proprietate există legătură de cauzalitate.
Între actele care au stat la baza deciziei nr. 3/18.12.2007 pârâta Administrația Finanțelor Publice Bar eținut: procesul-verbal nr. -/4.06.2007, procesul-verbal de declarare a sării de insolvabilitate nr. 18163 încheiat la data de 18.12.2007 și adresa nr. 18.209/18.12.2007 privind propunerea angajării răspunderii solidare.
Prin procesul-verbal nr. -/4.06.2007 s-au consemnat rezultatele controlului încrucișat efectuat la Sport, în zilele de 25 mai, 29 mai, 1 și 4 iunie 2007, în vederea soluționării referatului nr. 45.800/22.05.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice B prin care se solicitase organului de control să verifice dacă au avut loc înstrăinări de bunuri între persoane afiliate și dacă prețul tranzacțiilor efectuate s-a stabilit conform prevederilor art. 11 din Codul fiscal și dacă, direct sau indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară aceeași activitate sau aceleași activități cu debitorul Sport și dacă este îndeplinite cel puțin una dintre condițiile prevăzute de art. 27 (2) din Codul d e procedură fiscală.
Din verificarea documentelor puse la dispoziție de administratorul Sport s-au constatat următoarele:
1) Sport a vândut următoarele bunuri: a) autoutilitara furgon Mercedes Benz, cu factura fiscală seria - - nr. -/11.12.2006, pentru prețul de 55.000 lei (din care taxa pe valoarea adăugată 8.781,5 lei), autovehicul ce fusese achiziționat de Sport la data de 6.09.2005, cu 21.500 Euro (75.431 lei), mijlocul fix fiind amortizat cu valoarea de 22.000,72 ron; vânzarea către s-a făcut sub valoarea netă din contabilitate; b) teren, atelier, casă pompe și birouri, cu factura fiscală seria - - nr. -/14.12.2006, pentru prețul de 80.325 lei (din care taxa pe valoarea adăugată 12.825), preț care a fost stabilit prin raportul de evaluare întocmit de către Cont Expert
2) are ca asociat unic pe, iar Sport are doi asociați, care au și calitatea de administratori, și. are ca principal obiect de activitate transportul intern și internațional de mărfuri, iar Sport - fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii. În privința condițiilor prevăzute de (2) al art. 27 rezultă următoarele: a) valoarea contabilă a mijloacelor fixe vândute de Sport către nu reprezintă cel puțin J din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului; b) cele două societăți comerciale au avut raporturi comerciale, în sensul că a efectuat transport pentru bunurile și pentru unii dintre clienții Sport; c) nu s-au constatat salariați care să fie încadrați de la o unitate la altă unitate, dat fiind specificul activității.
Prin procesul-verbal nr. -/4.06.2007 s-a mai reținut că a împrumutat bani fără dobândă de la Sport în baza unor contracte de împrumut în balanța încheiată la data de 30.04.2007, în sumă de 272.750 lei și că la data de 1.04.2007 a închiriat Sport spațiul din-, conform contractului nr. 119/1.04.2007.
Prin procesul-verbal nr. 18163 încheiat la data de 18.12.2007 pârâta Administrația Finanțelor Publice Bad eclarat starea de insolvabilitate Sport, reținându-se că este înscrisă în evidența analitică pe plătitori, la data de 18.12.2007, cu obligații totale în sumă de 1.572.350 lei, valoarea bunurilor și veniturilor societății fiind mai mică decât valoarea obligațiilor fiscale neachitate, iar societatea nu are bunuri sau venituri urmăribile.
Prin adresa nr. 18209/18.12.2007 (către Direcția Generală a Finanțelor Publice B) pârâta Administrația Finanțelor Publice Bap ropus angajarea răspunderii solidare, potrivit art. 27 (1) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 și a dispozițiilor Ordinului nr. 560/12.10.2005, a administratorilor statutari ai debitoarei Sport - și - împreună cu, pentru suma de 1.572.350 lei. Motivele pentru care a fost făcută această propunere sunt cele din decizia nr. 3/18.12.2007 (fiind reluate în această decizie).
Împotriva deciziei nr. 3/18.12.2007 reclamanții au formulat contestații administrative, acestea fiind înregistrate la Administrația Finanțelor Publice B sub nr. 39353/11.02.2008 (contestația formulată de și ) și respectiv nr. 39608/12.02.2008 (contestația formulată de, prin administrator ). În ambele contestații au fost invocate motive de fapt și de drept identice, aceleași motive fiind reluate apoi în motivarea acțiunii principale și a acțiunii conexe.
Cele două contestații administrative au fost transmise de către Direcția Generală a Finanțelor Publice B - Biroul de soluționare contestații spre soluționare pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția generală de soluționare a contestațiilor, adresa de înaintare fiind înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală sub nr. 24889/22.02.2008.
La rândul său Agenția Națională de Administrare Fiscală a restituit cele două contestații Direcției Generale a Finanțelor Publice B, în temeiul art. 205 1, art. 209 1 art. 179 2 din Codul d e procedură fiscală și a dispozițiilor Ordinului nr. 519/2005
Prindecizia nr. 9/26.03.2008Administrația Finanțelor Publice Bar espins ambele contestații ca neîntemeiate. În esență, organul de soluționare a contestațiilor a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 1 lit. a și b din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003. În privința motivelor invocate de contestatori s-au reținut următoarele: contestatorii sunt în eroare cu privire la termenii de insolvabilitate - definită de art. 176 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 și insolvență - definită de art. 3 1 din Legea nr. 85/2006; notificarea deschiderii procedurii insolvenței a fost făcută de administratorul judiciar S prin adresa nr. 36898/16.01.2008; contestatorii sunt în eroare și cu privire la temeiul de drept al deciziei contestate, în sensul că s-au reținut doar dispozițiile 1 al art. 27 lit. a și b, iar nu dispozițiile art. 27 2 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.
În susținerea contestațiilor și a acțiunilor, reclamanții au depus sentința civilă nr. 518/22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, raportul de evaluare a proprietăților imobiliare întocmit de Cont Expert, facturile fiscale și ordinele de plată a prețului din care rezultă operațiunile de vânzare-cumpărare reținute de organele fiscale, precum și actele prin care vânzătoarea Sport dobândise bunurile înstrăinate.
Prin sentința civilă nr. 518/22.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Bacăua admis cererea formulată, la data de 22.10.2007, de debitoarea Sport pentru deschiderea procedurii falimentului, dispunând deschiderea procedurii simplificate de insolvență a debitoarei, lichidator judiciar fiind desemnat.
Nu există, însă, dovada că această hotărâre a fost notificată creditorului bugetar nici potrivit Codului d e procedură civilă, nici prin Buletinul procedurilor de insolvență. Singura notificare pe care a primit-o pârâta Administrația Finanțelor Publice este cea care privește deschiderea procedurii insolvenței Sport, la cererea creditoarei P N, printr-o altă hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 599/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-. Notificarea nr. 14/9.01.2008 de deschidere a acestei proceduri a fost făcută de către administratorul judiciar S, prin adresa nr. 20/9.01.2008, înregistrată la pârâtă sub nr. 36898/16.01.2008. Totodată, astfel cum rezultă din adresa nr. 8389/22.05.2008 comunicată, la cererea instanței, de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, în registrul comerțului s-au făcut mențiuni, în baza încheierilor nr. 113/7.01.2008 și nr. 394/14.01.2008, doar cu privire la deschiderea procedurii insolvenței prin sentința civilă nr. 599/20.12.2007, ca administrator judiciar figurând.
Se reține, așadar, că procedura insolvenței Sport a fost deschisă prin două hotărâri judecătorești - sentința civilă nr. 518/22.11.2007 pronunțată la cererea debitoarei, hotărâre care nu a fost notificată creditorului bugetar și sentința civilă nr. 599/20.12.2007 pronunțată la cererea altui creditor și care a fost notificată, în luna ianuarie 2008, atât creditorului bugetar, cât și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău.
Prin raportul de evaluare întocmit în luna februarie 2006 de către B s-a stabilit că valorile de înregistrare în contabilitate a bunurilor imobile care au fost achiziționate de Sport prin contractul de vânzare-cumpărare 1928/20.09.2004 la prețul de 67.500 lei sunt egale cu prețul de tranzacționare a proprietății imobiliare.
Bunurile imobile care au făcut obiectul evaluării - suprafața de 1355 mp teren construcții, un atelier, casă pompe și birouri, situate în B,- - au fost dobândite de Sport prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1928/20.09.2004, cu prețul de 80.325 lei inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Aceste bunuri imobile au fost înstrăinate reclamantei conform facturii fiscale seria - - nr. - din 14.12.2006, pentru prețul de 80.325 lei, din care 12.825 taxa pe valoarea adăugată. Prețul fără taxa pe valoarea adăugată (de 67.500 lei) a fost achitat de societatea cumpărătoare cu ordinul de plată nr. 3/26.01.2007.
Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6.09.2005 Sport a cumpărat un autovehicul Mercedes Benz Sprinter, cu prețul de 21.500 Euro. Acest autovehicul a fost vândut reclamantei cu prețul de 55.000 lei, din care 8.781,50 lei taxa pe valoarea adăugată, conform facturii seria - - nr. -/11.12.2006. Prețul de 55.000 lei a fost achitat de societatea cumpărătoare cu ordinul de plată (fără număr) din data de 23.04.2007. Potrivit evidențelor contabile din valoarea de 75.431 lei a fost amortizată, în luna noiembrie 2006, suma de 20.429,24 lei.
Din adresele comunicate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău mai rezultă următoarele:
- debitoarea Sport a fost înregistrată în registrul comerțului la data de 14.01.2003, având ca asociați și administratori, cu un număr egal de părți sociale, pe reclamanții și; obiectul principal de activitate este fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii;
- reclamanta a fost constituită în anul 1996 având ca unic asociat pe reclamantul, iar ca principal obiect de activitate transporturile rutiere de mărfuri. Prin actul adițional nr. 537/10.10.2007 - ale cărui mențiuni au fost înregistrate în registrul comerțului în baza încheierii nr. 6265/15.10.2007 - asociatul unic s-a retras din societate, fiind cooptată ca asociat și administrator.
În drept,
- întâi, se impun a fi analizate dispozițiile legale care reglementează competența de soluționare a contestațiilor administrative, dat fiind faptul că, pe de o parte, prin completarea acțiunilor, reclamanții au invocat necompetența pârâtei Administrația Finanțelor Publice B, iar pe de altă parte, instanța din oficiu și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei din urmă pârâte.
Posibilitatea de contestare a titlurilor de creanță și a altor acte administrative fiscale este reglementată de art. 205 (1) din Codul d e procedură fiscală, iar organul competent a soluționa contestațiile este prevăzut de art. 209 din același cod.
Într-adevăr, potrivit (1) al art. 209 - invocat de reclamanți - competența este împărțită, după un criteriu valoric, între organele constituite la nivelul direcțiilor generale ale finanțelor publice unde contestatorii au domiciliul fiscal și Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, aceasta din urmă soluționând contestații în care sumele contestate sunt de 1.000.000 lei sau mai mari. Însă, (1) se referă doar la contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora care au fost stabilite prin decizii de impunere, prin acte administrativ fiscale asimilate acestora, precum și prin decizii privind regularizarea situației, emise în conformitate cu legislația vamală. Potrivit pct. 5.1. din Instrucțiunile pentru aplicarea titlului IX din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, aprobate prin Ordinul nr. 519/2005 emis de Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală, actele administrative care intră în competența de soluționare a organelor specializate prevăzute la art. 178 (1) - text care, după republicarea Codului d e procedură fiscală în Monitorul Oficial al României nr. 513/31.07.2007 a devenit art. 209 - sunt cele prevăzute expres și limitativ de lege.
Ori, în cauză actul administrativ fiscal împotriva căruia s-a formulat contestație administrativă nu face parte dintre actele la care se referă (1), nefiind nici decizie de impunere, nici un act administrativ asimilat acesteia potrivit art. 88 din Codul d e procedură fiscală și nici decizie privind regularizarea situației. Prin urmare, aplicabile sunt dispozițiile (2) al art. 209 potrivit cărora contestațiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale se soluționează de către organele fiscale competente. În aplicarea acestor dispoziții, la pct. 5.2. din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 519/2005 s-a prevăzut, exemplificativ, care sunt alte acte administrative fiscale; în enumerarea textului este înscrisă și decizia privind stabilirea răspunderii reglementată de art. 28 din Codul d e procedură fiscală.
Așadar, în baza art. 209 (2) din Codul d e procedură fiscală, competența de soluționare a contestațiilor administrative îndreptate împotriva deciziei nr. 3/18.12.2007 privind angajarea răspunderii solidare aparține organului emitent, adică pârâtei Administrația Finanțelor Publice Astfel, se constată a fi neîntemeiat motivul de nelegalitate a deciziei nr. 9/26.03.2008 invocat prin completările la acțiune.
Totodată, se constată a fi întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală ținând seama, pe de o parte, de dispozițiile art. 209 (2) din Codul d e procedură fiscală, iar pe de altă parte, de faptul că în cauză nu s-a contestat vreun alt act administrativ fiscal emis de această pârâtă.
Nu poate fi reținut ca motiv de anulare a deciziei nr. 9/26.03.2008 nici cel de-al doilea motiv invocat de reclamanți prin completările la acțiune. Această decizie a fost emisă în forma și cu conținutul impuse de art. 211 din Codul d e procedură fiscală. Chiar dacă prin decizia nr. 9/2008 au fost reluate argumentele de fapt și de drept reținute prin decizia nr. 3/2007, esențial este faptul că este îndeplinită condiția prevăzută de (1) coroborat cu (3) al art. 211, respectiv că decizia cuprinde considerentele, respectiv motivele de fapt și de drept care au format convingerea organului de soluționare a contestației; totodată, în finalul acestor considerente, sunt arătate motivele pentru care nu au fost reținute apărările contestatorilor.
În privința motivelor de nelegalitate și netemeinicie a deciziei nr. 3/18.12.2007 invocate de reclamanți prin acțiunile principală și conexă, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 25 (1) din Codul d e procedură fiscală debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația de plată a drepturilor de creanță fiscală. (2) prevede situațiile în care, atunci când obligația de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin alte persoane, la lit. c) fiind prevăzută persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment, iar la lit. f) - alte persoane, în condițiile legii.
de art. 25 (2) - potrivit căruia debitori devin alte persoane, în situația în care obligația de plată nu a fost îndeplinită de debitor − art. 27 din Codul d e procedură fiscală reglementează o formă de răspundere a altor persoane alături de debitor și anume, răspunderea solidară, răspundere care are un caracter subsidiar, putând fi atrasă doar în situațiile prevăzute de (1) și (2). În (1) art. 27 instituie o formă de răspundere pentru obligațiile de plată restante ale debitoruluideclarat insolvabil în condițiile Codului d e procedură fiscală- situație în care devin aplicabile doar dispozițiile art. 176 din Codul d e procedură fiscală, iar (2) se referă la solidaritatea cu debitoruldeclarat insolvabil în condițiile Codului d e procedură fiscală sau declarat insolvent- situație în care devin aplicabile atât prevederile art. 176 din Codul d e procedură fiscală, cât și dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind insolvența coroborate cu dispozițiile art. 177 din Codul d e procedură fiscală referitoare la deschiderea procedurii insolvenței.
În ceea ce privește condiția declarării debitoarei Sport în stare de insolvabilitate, această instanță o consideră a fi îndeplinită, dovadă în acest sens fiind procesul-verbal nr. 18163/18.12.2007. Deschiderea procedurii insolvenței prin sentința civilă nr. 518/22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău nu îi este opozabilă organului fiscal, nefiindu-i notificată și nefiind realizată o altă procedură de comunicare ori publicare. Pârâtei Administrația Finanțelor Publice B i-a fost notificată doar deschiderea procedurii insolvenței dispusă de Tribunalul Bacău prin sentința civilă nr. 2599/20.12.2007, însă această notificare este ulterioară (9.01.2008) declarării, la data de 18.12.2007, a stării de insolvabilitate. Așadar, la data la care pârâta a declarat insolvabilitatea Sport potrivit art. 176 din Codul d e procedură fiscală, aceasta nu avea cunoștință despre deschiderea procedurii de insolvență a aceleași debitoare.
Pe de altă parte, pentru declararea stării de insolvabilitate este suficient, potrivit art. 176 (1) din Codul d e procedură fiscală, ca veniturile sau bunurile urmăribile ale debitorului să aibă o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată ori ca debitorul să nu aibă venituri sau bunuri urmăribile, nicio dispoziție neimpunând condiția negativă ca debitorul să nu fi fost declarat mai întâi în stare de insolvență. De astfel, prin art. 27 (2) din Codul d e procedură fiscală reglementează alternativa insolvenței, pe lângă insolvabilitate.
În plus, se are în vedere împrejurarea de drept că situațiile reglementate de art. 27 (1) din Codul d e procedură fiscală nu se suprapun cu faptele pentru care poate fi atrasă răspunderea membrilor organelor de conducere potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006; în acest din urmă caz, persoanele obligate în temeiul Legii privind procedura insolvenței devin debitori potrivit art. 25 (2) lit. c) din Codul d e procedură fiscală, iar nu în temeiul art. 27 din același cod. Situația reglementată la art. 27 lit. a) își poate găsi corespondent în art. 79 ori art. 80 din Legea nr. 85/2006, însă Codul d e procedură fiscală nu instituie și posibilitatea (prevăzută de Legea nr. 85/2006) de anulare a actelor juridice frauduloase ori de anulare a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți, în vederea readucerii bunurilor în patrimoniul debitorului, ci prevede posibilitatea recuperării obligațiilor fiscale de la dobânditorii solvabili ai bunurilor.
În cauză, organul fiscal și-a întemeiat decizia nr. 3/18.12.2007 doar pe dispozițiile primului alineat al art. 27, pentru fiind incidentă lit. a), iar pentru reclamanții din acțiunea principală - lit. b). Atunci când, prin contestațiile administrative și prin cererile de chemare în judecată, reclamanții au criticat această decizie au invocat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de (2) al art. 27 din Codul d e procedură fiscală, considerând ca fiind cumulativă îndeplinirea tuturor condițiilor reglementate prin cele două alineate.
Potrivit (1) al art. 27 din Codul d e procedură fiscalăpentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile codului răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, dobândesc în orice mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea; b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia.
(2) al art. 27 prevede că persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condițiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca și debitorul și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: a) dobândește, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puțin J din valoarea contabilă netă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului; b) are raporturi comerciale contractuale cu clienții și/sau cu furnizorii, alții decât cei de utilități, care, în proporție de cel puțin J, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul; c) are raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puțin J dintre angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului.
Se constată, pe de o parte, că în privința reclamanților și cumularea condițiilor prevăzute la lit. a - c ale (2) cu (1) din Codul d e procedură fiscală este exclusă pentru simplul motiv că (2) se referă la răspunderea persoanei juridice, iar celor doi reclamanți li s-a atras răspunderea în calitate de administratori ai Sport, adică de persoane fizice.
Pe de altă parte, (2) reglementează trei situații − e de cele prevăzute la (1) - în care poate fi atrasă, în condițiile precis prevăzute de text, răspunderea solidară cu debitorul insolvabil ori insolvent a persoanei juridice.
Așadar, se reține că organele fiscale nu erau ținute a face dovada condițiilor prevăzute de (2) întrucât acest condiții au în vedere o situație diferită de cele două situații reglementate la (1).
Art. 27 (1) lit. a) este aplicabil în privința reclamantei dat fiind faptul că aceasta a dobândit, cu rea-credință, activele debitoarei Sport, provocându-i astfel insolvabilitatea, iar în privința reclamanților și este aplicabil art. 27 (1) lit. b) din Codul d e procedură fiscală. Întrucât aceștia, în calitate de administratori ai Sport au înstrăinat, cu rea-credință, principalele active ale societății, provocându-i astfel insolvabilitatea.
Este adevărat că reaua-credință nu se prezumă; însă în cauză există elemente care dovedesc atât reaua-credință, cât și legătura de cauzalitate dintre transferul dreptului de proprietate și starea de insolvabilitate. Astfel:
- Imobilul din str. - a fost dobândit de Sport la data de 20.09.2004; la data de 11.05.2006 această societate și-a deschis un punct de lucru în această locație, iar la data de 14.12.2006 a înstrăinat imobilul reclamantei, pentru ca la data de 1.04.2007 să-l închirieze de la reclamantă, conform contractului nr. 119/1.04.2007. De vreme ce Sport îi era necesar imobilul pentru desfășurarea activității nu existau motive întemeiate să-l înstrăineze pentru ca apoi să-l închirieze de la dobânditorul său, plătindu-i acestuia chirie pentru un bun pentru care avusese calitatea de proprietar.
- Este adevărat că a plătit Sport prețul bunurilor pe care le-a cumpărat de la aceasta. Însă, dacă motivul pentru care au fost înstrăinate activele Sport ar fi fost plata datoriilor acesteia - astfel cum susțin reclamanții - ar fi trebuit să facă această dovadă. Ori, reclamanții nu numai că nu au dovedit faptul susținut, dar unul dintre creditorii Sport, respectiv PNa solicitat deschiderea procedurii insolvenței, cerere admisă prin sentința civilă nr. 599/20.12.2007. Pe de altă parte, din constatările organelor fiscale rezultă că la scurt timp după înstrăinarea activelor, Sport avea disponibilități bănești care depășeau cu mult prețul încasat de la reclamanta, astfel că la data de 30.04.2007 (adică la circa 4 luni de la înstrăinarea de către Sport a activelor sale către ) Sport împrumutase acesteia din urmă, fără dobândă, suma de 272.750 lei. Dacă în luna aprilie 2007 Sport avea această sumă pe care și-a permis să o împrumute fără să perceapă dobândă înseamnă că vânzarea, în decembrie 2006, tuturor bunurilor sale imobile și a autovehiculului Mercedes Benz a fost făcută pentru ca, într-adevăr, Sport să devină insolvabilă.
- Hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței invocată de reclamanți (hotărârea care nu a fost notificată sau comunicată în vreun fel pârâtelor) a fost pronunțată la cererea debitoarei Sport, societate care are ca administrator și asociat aceeași persoană care era - la data înstrăinării activelor - asociat unic și administrator al cumpărătoarei Aceasta după ce pârâta Administrația Finanțelor Publice B emisese numeroase somații pentru recuperarea obligațiilor fiscale și după ce debitoarea își înstrăinase principalele active. Nu este lipsit de relevanță faptul că societatea care a efectuat evaluarea bunurilor înstrăinate a devenit apoi lichidator judiciar în dosarul de insolvență în care procedura s-a deschis la cererea debitoarei; în aceste condiții este greu de acceptat faptul că societatea care a efectuat evaluarea (devenită lichidator judiciar) ar putea cere judecătorului sindic anularea transferurilor de dreptului de proprietate în temeiul art. 79 ori 80 din Legea nr. 85/2006.
- Schimbarea asociatului unic și a administratorului s-a produs la data de 10.10.2007, după efectuarea transferurilor activelor, dar înainte de formularea (la data de 22.10.2007) a cererii de deschidere a procedurii insolvenței Sport Având în vedere această situație, dar și faptul că - care are același domiciliu cu fostul asociat, - se poate reține că schimbarea, în anul 2007, administratorului unei societăți solvabile care de la data înființării sale, în anul 1996, avut același unic asociat ( ) se poate reține că această modificare a avut ca scop crearea unei aparențe de legalitate a transferurilor și operațiunilor care au avut loc între cele două societăți.
Față de cele de preced, curtea de apel constată că actele administrativ fiscale contestate au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, apărările reclamanților fiind neîntemeiate. Prin urmare, cele două acțiuni, astfel cum au fost precizate, vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B,-, sector 5 și, în consecință, respinge, pentru lipsa calității procesuale pasive, acțiunile principală și conexă, astfel cum au fost completate, formulate împotriva acestei pârâte de către reclamanții, cu domiciliul în B, str. -. 12,. A,. 5, județul B, cu domiciliul ales în B,-,. 26,. B,. 5, județul B și - SRL B, prin administrator, cu domiciliul în B,-,. 6,. C,. 1, județul
Respinge, ca nefondate, acțiunile principală și conexă, astfel cum au fost completate, formulate împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice B, cu sediul în B,-, județul B de către reclamanții, și - SRL B, prin administrator.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2008.
Președinte, - - - |
Grefier, --- |
Tehnored.
- ex. 7
30.06./01.07.2008
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga
