Contestație act administrativ fiscal. Decizia 806/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--8.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 806
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Belicariu Maria
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 226/09.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată Auto & Imobile, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în substituirea avocatului în reprezentarea reclamantei intimate, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar întâmpinare de către reclamanta intimată.
Nemaifiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar în sumă de 1000 lei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 28 noiembrie 2008, reclamanta - Automobile SRL Aac hemat în judecată pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actelor administrative-fiscale nr. 12107/p/ad/29.08.2008 și respectiv nr.14355/p/ad/ din 26.09.2008 precum și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, în cuantum de 1703,94 lei, achitată la Trezoreria, sumă actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.226 din 09 februarie2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a admis acțiunea în contencios exercitată de reclamanta - "Auto & Imobile C SRL A, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, și în consecință:
S-a dispus anularea actelor administrativ-fiscale nr.12107/p/ad din 29.08.2008 respectiv nr.14355/p/ad din 26.09.2008 întocmite de pârâtă.
În motivarea hotărârii atacate, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamanta potrivit cărora nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei, dintr-o țară comunitară, în România.
Tribunalul a constatat că acțiunea reclamantei este o acțiune în restituirea unor taxe achitate fără temei legal întemeiată pe art. 214 (3) și art. 117 Cod procedură fiscală, întrucât suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare.
Deoarece în România, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007 care și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale comunității, dinainte de aderare, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele deja înmatriculate în celelalte state, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, ceea ce contravine dispozițiilor art. 90(1) din Tratatul CEE. Aceste dispoziții care fac parte de la data de 1 ianuarie 2007 din ordinea interioară a României, se opun taxei speciale pentru primă înmatriculare pentru achizițiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor.
Dreptul conferit de reglementarea comunitară de bază fiind încălcat prin aplicarea reglementărilor dreptului național, instanța a constatat că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată, fiind încadrată ilegal în condițiile art. 2141- 2143Cod fiscal, și impunându-se obligarea pârâtei la restituirea aceste taxe.
Cu privire la capătul de cerere privind actualizarea sumelor achitate cu rata dobânzii legale până la data plății efective, instanța a constatat că, în cazul sumelor restituite de la bugetul statului se datorează dobânzile legale aferente, până la data restituirii efective, prejudiciul cauzat reclamantei putând fi reparat integral numai în acest mod, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1084 cod civil raportat la art. 1082 Cod civil.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea reclamantei, în sensul că a dispus anularea actelor administrativ-fiscale nr. 12107/p/ad din 29.08.2008 respectiv nr. 14355/p/ad din 26.09.2008 întocmite de pârâtă și a obligat pârâta să restituie suma de 1703,94 lei, actualizată cu dobânda legală aferentă de la data de 30.06.2008 (data achitării taxei percepute în mod nelegal) și până la data restituirii efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A solicitând în principal admiterea recursului, casarea cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, pe fond, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii reclamantei sub un dublu aspect.
Primul aspect se referă la împrejurarea în care instanța de fond a constatat că însăși obligația de plată a taxei, de natura legală și condiționarea înmatriculării de dovada plății acesteia, echivalează cu existența unui act administrativ de obligare la plata, care nu are suport material, ci doar o bază legală.
Al doilea aspect al inadmisibilității are în vedere, în opinia recurentei, natura litigiului, susținând că, dacă nu există act administrativ în speță, sau dacă petentei i s-a răspuns printr-un simplu răspuns la petiție, în termenul legal, nu se poate vorbi de contencios administrativ.
A doua excepție de ordine publică pe care o invocă este cea privind lipsa calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice A, solicitând admiterea acesteia.
Prima instanță a încălcat limitele generale de competență ale unei instanțe de judecată, depășind și atribuțiile puterii judecătorești.
Din analiza dispozițiilor legale invocate rezultă că legile cadru sunt obligatorii pentru statele membre în privința rezultatului, însă autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
In concluzie, consideră că instanța de fond a aplicat greșit legea.
Pe fondul cauzei solicită să se constate că la momentul promovării prezentului recurs, a fost în vigoare nr.OUG 50/2008, acesta fiind publicată chiar anterior pronunțării hotărârii atacate,
În aceste condiții, solicită să se aibă în vedere modificările legislative care, în opinia recurentei, sunt agreate de Uniunea Europeană.
Cu privire la partea de taxă a cărei restituire nu se face la cerere potrivit nr.OUG 50/2008, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând că în nr. 5899/26.06.2008, transmisă de Reprezentanța Permanentă a României pe lângă de la, se arată că expertul a menționat că prevederile proiectului de Norme Metodologice privind taxa pe poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei Europene la data de 25.06.2008, sunt conforme cu criteriile europene.
Totodată, în aceiași s-a menționat faptul că procedura de infrigement împotriva României va fi închisă doar după adoptarea de Parlamentul României a nr.OUG 50/2008.
La dosarul cauzei s-a depus de către reclamanta intimată întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării se arată că excepțiile invocate sunt neîntemeiate iar privitor la fondul cauzei, reclamanta intimată critică motivele de recurs arătând că în primele paragrafe ce vizează fondul cauzei recurenta susține, în esență că dispozițiile Tratatului nu ar fi obligatorii deoarece prin tratatul de aderare autoritățile naționale au competența de a alege forma și mijloacele prin care dispozițiile legilor cadru devin obligatorii pentru fiecare stat membru în parte.
În situațiile în care se constată că un stat a prelevat o taxă în mod ilegal, respectiv cu încălcarea dispozițiilor dreptului comunitar, Curtea Europeană de Justiție, s-a pronunțat constant ca taxele percepute în temeiul unor prevederi naționale ce contravin dreptului comunitar trebuie restituite în întregime tuturor persoanelor.
În temeiul legislației române, taxa aplicată autovehiculelor uzate nu este redusă proporțional cu valoarea de depreciere reală a unor autovehicule similare, deja înmatriculate pe piața națională. Dimpotrivă, valoarea taxei crește numai pe baza vechimii autovehiculului. Având în vedere că taxa de înmatriculare auto din România este percepută numai la intrarea autovehiculului pe piața din România, autovehiculele cele mai impozitate sunt, implicit, autovehiculele la mâna a doua importate, inclusiv cele din alte state membre. În opinia Comisiei asemenea modalități de aplicare a taxei sunt contrare articolului 90, astfel cum a fost interpretat de
A mai arătat intimata că dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu sunt aplicabile speței, întrucât nu pot fi aplicate unor situații juridice născute anterior adoptării sale, din această perspectivă neputându-se reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior date de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a disp. art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu dispozițiile art. 304 pct.9 din același cod apreciază că acesta este întemeiat, urmând a-l admite, cu consecința modificării hotărârii recurate în sensul că respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepțiile de inadmisibilitate a acțiunii pe considerentul că actul emis de pârâtă nu are caracterul de act administrativ și că nu ar fi incidente în cauză dispozițiile art.2 pct. 1 lit. f din Legea nr. 554/2004, Curtea reține următoarele:
Conform chitanței anexate la dosar de fond,Trezoreria Municipiului A, entitate care funcționează în cadrul pârâtei Administrația Finanțelor Publice A, a încasat de la reclamant taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, iar ulterior, în urma cererii de restituire a acestei sume, pârâta a răspuns negativ la această solicitare.
Curtea observă că această adresă materializează manifestarea de voință a autorității fiscale de a respinge (refuza) cererea de restituire a taxei speciale plătită de reclamant.
Or, un astfel de act întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ în înțelesul dat de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) precum și ale alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, textul din urmă asimilând actelor administrative unilaterale, între altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim. Pe de altă parte, actul întrunește și trăsăturile actului administrativ fiscal în înțelesul dat acestei noțiuni de prevederile art. 41.pr.fisc. Actul a fost emis de către organul fiscal competent în aplicarea legislației privind restituirea unei taxe speciale instituite de legea fiscală.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, Curtea are în vedere că Administrația Finanțelor Publice Aaî ncasat taxa specială prin entitatea sa, Trezoreria Municipiului A și în consecință beneficiarul acestei taxe este Statul Român, care conform Legii nr.495/2007 este reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală B și unitățile teritoriale subordonate, în speță Administrația Finanțelor Publice A, ceea ce justifică calitatea procesuală pasivă a acesteia. Prin urmare excepția este neîntemeiată.
Pe fond, Curtea reține că prima instanță a constatat neconcordanța dintre legislația internă care reglementează taxa auto de primă înmatriculare, pe de o parte și Constituție și Tratatul Comunității Europene, pe de altă parte, reținând totodată incidența dispozițiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
Curtea constată însă că, pentru a-i fi aplicabile dispozițiile art. 90 Tratatul instituind Comunitatea Europeană - care protejează exclusiv bunurile originare din Uniunea Europeană sau aflate în liberă circulație pe teritoriul Uniunii Europene - reclamanta trebuie să dovedească faptul că a achiziționat un bun originar dintr-un stat membru al Uniunii Europene și că, în speța concretă, autovehiculul importat este impozitat diferențiat raportat la alte autoturisme provenite din România.
Este necontestat că taxa de primă înmatriculare se plătește de către toți particularii care doresc să înmatriculeze pentru prima dată un autovehicul în România, indiferent de unde provine acesta, însă trebuie verificat dacă modalitatea de aplicare a taxei de primă înmatriculare este diferită după cum un autoturismul importat este nou sau folosit.
Este adevărat că în cazul autoturismelor second hand înmatriculate anterior în alte state taxa de primă înmatriculare generează o discriminare prin aplicarea sa exclusiv autoturismelor second hand care provin din afara României, favorizând astfel achiziționarea de autoturisme second hand înmatriculate deja în România și pentru care Codul fiscal nu mai prevede impunerea unei astfel de taxe.
Reclamanta - intimată afirmă că autoturismul din litigiu este second-hand, însă nu face această dovadă în cauză.
Documentele prezentate de reclamantă în dovedirea înmatriculării anterioare nu pot fi avute în vedere întrucât acestea reprezintă traduceri ale unor copii xerox, nesemnate și neștampilate, așa cum menționează traducătorul actelor. În plus, există neconcordanță între data livrării (31.07.07) și data efectuării prestației (13.06.2008) precum și serioase îndoieli cu privire la preț, acesta sugerând că este vorba despre un autoturism nou, iar nu unul folosit.
Este evident prin urmare că dispozițiile art. 90 din Tratat nu sunt incidente în cauză, discriminarea pretinsă a exista între înmatricularea autoturismelor de pe piața internă și cele fabricate într-un alt stat membru UE fiind inexistentă din moment ce orice autoturisme nou, indiferent că este fabricat în România sau în alt stat membru UE, este supus taxei de primă înmatriculare.
Având în vedere aceste considerente, Curtea, apreciind că întemeiat recursul, în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiile art.304 pct.9 din același cod, urmează a-l admite, cu consecința modificării hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, luând totodată act că recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta recurentă Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr.226/09.02.2009, în contradictoriu cu reclamanta intimată Auto & Imobile
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea reclamantei.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red. /25.06.2009
Tehnodact / 2 ex./25.06.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Claudia, Belicariu Maria
