Contestație act administrativ fiscal. Sentința 81/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA nr. 81 /CA/2008
Ședința publică din19 mai 2008
PREȘEDINTE: Toros Vig Anamaria judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ, în primă instanță, introdusă de reclamanta2007 SRL(FOSTĂ - SRL cu sediul în S M,- în contradictoriu cu pârâtulMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATEcu sediul în B, sector 5,-, jud. I, având ca obiectcontestație act administrativ fiscal.
Se constată că dezbaterile pe fond a cauzei au avut loc la data de 5 mai 2008, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru data de 12 mai 2008, respectiv 19 mai 2008..
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță la 18.10.2007, reclamanta - 2007 SRL a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATE, solicitând anularea deciziei nr. 364/07.09.2007, obligarea pârâtei la emiterea Autorizației de antrepozit fiscal pentru locația situată în O,-, jud. S M, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pe perioada 7 09. 2007 - 12.10.2007 în sumă de 70.000 lei și în continuare câte 2.000 lei/ zi până la data emiterii autorizației. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii arată că, s-a respins emiterea autorizației invocând faptul că bunurile mobile și imobile aferente antrepozitului fiscal se află sub sechestru, neputând fi folosite în procesul de producție.
Măsura asiguratorie s-a luat cu acordul reclamantei pentru garantarea plății sumei de 510.374 lei reprezentând obligație fiscală stabilită prin Nota de constatare nr. - a cărei executare a fost suspendată prin sentința nr. 132/13.08.2007 a Curții de apel Oradea.
Decizia este nelegală, deoarece nu există nici o dispoziție legală care să interzică autorizarea antrepozitului în condițiile existenței unui sechestru asigurator.
Prin întâmpinare pârâta s-a opus la admiterea acțiunii, invocând faptul că bunurile mobile și imobile aferente antrepozitului fiscal se află sub sechestru, neputând fi utilizate la desfășurarea activităților de producție alcool și băuturi spirtoase pentru care s-a solicitat autorizarea.
În ședința publică din 05.05.2008, înainte de închiderea dezbaterilor, reprezentanta pârâtei a invocat excepția lipsei plângerii prealabile.
Verificând actele dosarului, instanța reține că reclamanta - 2007 SRL anterior a avut denumirea de - SRL și a introdus la instanță la 03.05.2007 o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâtei să soluționeze cererea pentru autorizarea antrepozitului fiscal, care nu i s-a eliberat, deși au trecut mai mult de 60 de zile de la data depunerii cererii.
Ulterior s-a emis Decizia 364 din 07.09.2007 prin care s-a respins cererea reclamantei, invocând faptul că "deși societatea deține în proprietate bunurile mobile și imobile aferente antrepozitului fiscal propus spre autorizare, acestea se află sub sechestru, neputând fi utilizate la desfășurarea activităților de producție alcool și băuturi spirtoase, pentru care s-a solicitat autorizarea."
În ceea ce privește excepția lipsei plângerii prealabile, urmează a se reține că în această materie nu se aplică procedura contestației reglementată de articolul 175 și următoarele cod procedură fiscală, deoarece în articolul 176 punct 2 se prevede că "obiectul contestației îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, cu excepția contestației împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal."
În cauză, nefiind vorba de un act administrativ fiscal prin care s-ar fi stabilit măsuri, procedura contestației nu se aplică.
În cauză se aplică procedura plângerii prealabile prevăzută de articolul 7 din Legea 554/2004 pentru care legiuitorul nu reglementează vreo formă sau conținut.
Rezultă din actele depuse la dosar de însăși pârâtă că reclamanta s-a adresat organului emitent solicitând să i se comunice numele și adresa membrilor comisiei care au fost de acord cu emiterea deciziei din litigiu.
Este incontestabil că și organul emitent al actului a considerat această cerere ca fiind expresia nemulțumirii reclamantei față de actul depus, pentru care pe tot parcursul procesului, până la închiderea dezbaterilor nu s-a invocat neefectuarea plângerii prealabile.
Este relevant sub acest aspect întâmpinarea depusă de pârâtă încă la 13.12.2007 prin care a făcut apărare de fond fără să invoce faptul că în cauză reclamantul nu s-ar fi adresat cu o plângere prealabilă, exprimându-și părerea asupra nelegalității deciziei emise.
Pe fondul cauzei, se reține că Decizia dată este nelegală și încalcă un drept prevăzut de lege în favoarea reclamantului.
Prin Procesul verbal de sechestru asigurator, așa cum s-a încheiat, au fost sechestrate hala de producție și terenul intravilan și au fost lăsate în custodia reclamantului, iar potrivit articolului 419 cod procedură civilă, în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuințare.
Nu se poate considera că hala de producție și terenul pierd valoarea prin folosință, pentru care refuzul pârâtei de a nu emite autorizație, considerând că sechestrul asigurator nu dă dreptul la utilizarea bunului de către debitor, este contrar dispozițiilor legale.
În ceea ce privește plata despăgubirilor, se reține că reclamanta desfășoară activitatea de producere de alcool și băuturi spirtoase, iar în lipsa autorizării nu și-a putut desfășura activitatea, având un prejudiciu sub acest aspect.
În cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, care în baza profitului realizat anterior a stabilit un prejudiciu de 1.291.078 lei reactualizat fiind suma de 1.345.046 lei, iar pe o zi un prejudiciu de 774 lei.
Întrucât cu ocazia judecării cauzei, reclamantul a solicitat suma de 494.000 lei despăgubiri globale și 2.000 lei despăgubiri zilnice urmează a se admite acțiunea pentru aceste sume.
În baza articolului 274 cod procedură civilă pârâtul va plăti reclamantei suma de 539,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând: taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și cheltuielile de deplasare la instanță a avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respingeexcepția lipsei plângerii prealabile invocată de pârâtă.
Admiteacțiunea reclamantei2007 SRL(FOSTĂ - SRL cu sediul în S M,- în contradictoriu cu pârâtulMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - COMISIA PENTRU AUTORIZAREA OPERATORILOR DE PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR ARMONIZATEcu sediul în B, sector 5,-, jud. I și în consecință:
AnuleazăDecizia nr. 360/07.09.2007 emisă de pârâtă și o obligă să emită autorizație de antrepozit fiscal pentru locația situată în O,-, jud. S M și să-i plătească 494.000 lei despăgubiri până la 12.05.2008 și în continuare zilnic 2.000 lei până la data emiterii autorizației.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei 539,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de deplasare la instanță.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2008.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.sent.TVA/27. 05.2008
Dact.MG/27 05.2008
2 com./27.05.2008
Președinte:Toros Vig AnamariaJudecători:Toros Vig Anamaria