Contestație act administrativ fiscal. Sentința 93/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--04.06.2007
SENTINȚA CIVILĂ NR.93
Ședința publică din 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta "" în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR ȘI DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ T, având ca obiect contestație act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din 8 aprilie 2008 ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:
Prin acțiune reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Agenția Națională de Administrate Fiscală, Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale și Autoritatea Națională a Vămilor B, solicitând să se anuleze ca nelegale procesul verbal nr.11.043/31.2006 încheiat de pârâta II și decizia nr.104/24.IV.2007 emisă de pârâta I, anularea obligației de a plăti suma de 3.865.647 lei reprezentând TVA, taxe vamale, comision vamal cu accesorii, și să fie obligate pârâtele din sistemul vamal la restituirea sumei încasate în baza actelor atacate, în valoare de 1.043.083 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că actele administrativ fiscale au avut în vedere operațiunile comerciale între SC -, societatea International și societatea AB cu privire la un stoc de piese de schimb (piese rotabile), derulate începând cu luna noiembrie 2004.
Operațiunile comerciale dintre SC - și International -au derulat în baza unor contracte de leasing a unor stocuri de de piese de schimb (rotabile) pentru fiecare tip de aeronavă din flota - 340B sau/ și 2000, încheiate în date de 24.12.2003. Operațiunile comerciale dintre SC - și AB s-au derulat în baza unor contracte de prestări servicii pentru fiecare tip de aeronavă din flota - 340B sau/și 2000, nr.AC/A-23:010 pentru tipul de aeronavă 340B și nr.AC/A:23:011 pentru tipul de aeronavă 2000, încheiate la data de 4 februarie 2004, prin care SC - era admis să participe la un program de reparații, testare, înlocuire a pieselor de schimb (rotabile) denumit ( Part program) pus la dispoziție de către aeronavelor ( AB).
Cu privire la același tip de operațiuni comerciale ( executarea în baza acelorași contracte comerciale), dar avându-se în vedere perioada martie 2003- septembrie 2004 fost întocmit la data de 12.11.2004 procesul verbal de control nr.30451, atacat de către subscrisă prin contestația care a făcut obiectul dosarului nr-.
Reclamanta susține că nu datorează debitul din litigiu pentru că este nelegală aprecierea pârâtelor pentru pretinsa operațiune de perfecționare pasivă a unor bunuri reprezentând piese de schimb aeronave și pentru neplata A calculat asupra contravalorii serviciilor de întreținere, reparație și înlocuire a pieselor defecte.
Reclamanta susține că a importat în baza unui contract de închiriere încheiat cu International (Elveția), un stoc de piese de schimb, admis temporar în România cu exonerarea totală de la palta drepturilor vamale, și depozitat în unul dintre depozitele de pe Aeroportul Internațional
De asemenea are încheiat cu AB (Suedia) un contract de prestări servicii externe, care are ca obiect înlocuirea de piese de schimb pentru aeronave, testarea sau repararea acestora.
Se mai menționează că aeronavele sunt închiriate de la firma elvețiană în baza unor contracte de închiriere aflate în România în regimul de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor vamale și în baza celor două contracte menționate anterior, reclamanta arată că piesele defecte sunt dislocate de pe aeronave și sunt înlocuite cu piesele din stocul închiriat de la International; piesele defecte dislocate de pe aeronavă sunt trimise spre testare sau reparare (înlocuire la AB, aceasta după efectuarea operațiunilor de reparare/înlocuire sau testare, retrimite piesele reparate/înlocuite către și pisele testate/înlocuite/reparate, primite de la AB, sunt introduse în stocul inițial pentru completarea stocului existent diminuat cu piesele montate pe aeronave în momentul relocării pieselor defecte care au fost trimise la AB spre testare sau reparare/înlocuire și care, la rândul lor, vor fi destinate să le înlocuiască pe acelea care sunt la acel moment pe aeronavă și se defectează, formându-se astfel un circuit complet ( - AB- stoc (închiriat de la International ) - ).
Reclamanta susține că nu datorează debitul din acțiune pentru că regimul vamal al pieselor de schimb primite de către SC - de la societatea AB este cel de admitere temporară. Aceste rehim vamal presupune scutirea de la plata drepturilor vamale, conform art.143 lit.c, teza a II-a din Codul fiscal: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată - prestările de servicii, inclusiv transportul și prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri vamale suspensive, cu excepția prestărilor de servicii ascutite, potrivit art.141 din Codul fiscal.
de schimb închiriate de la International, care au fost introduse în țară în regim de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor vamale, și care fac obiectul contractului de reparații/înlocuire dintre și AB, nu sunt proprietatea, și nu devine proprietar, datorită operațiunilor de import-export, pe care le desfășoară în relațiile cu AB. Astfel, toate piesele care intră sub incidența operațiunilor de înlocuire/reparare au un regim strict de admitere temporară.
Contestatoarea nu a efectuat nici un import al pieselor care fac obiectul procesului -verbal contestat, și ca arate, potrivit dispozițiilor codului Vamal și al Regulamentului Vamal, este exonerată de plata taxelor vamale și a celorlalte drepturi de import.
Potrivit normelor juridice fiscale corect, aplicate, SC - nu datorează TVA pentru contravaloarea reparațiilor, înlocuirii pieselor de schimb, întrucât prestarea de servicii realizată de către societatea AB este o prestare de servicii asupra unor bunuri mobile corporale, considerate a fi realizată în afara teritoriului României.
În consecință în conformitate cu prevederile art.126 din Codul fiscal (care prevede că nu se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru servicii care nu pot fi considerate a fi prestate în Români) SC - nu datora TVA pentru contravaloarea acestor servicii.
Astfel, dreptul de proprietate asupra pieselor aparține, SC - fiind doar utilizator al acestora mandatar al în raporturile cu societatea.
Deci, rezultă că statutul vamal al pieselor, inclusiv la reîntoarcerea, trimiterea lor de către AB ( prin intermediul atelierelor sale) este cel de marfă străină.
Consecințele acestui fapt sunt: a) piesele sunt din nou înregistrate de către SC - într-o evidență extracontabilă; b) piesele nu pot fi considerate produse compensatoare similare celor rezultate din perfecționarea pasivă, întrucât scopul prestării de servicii nu a fost de a crește valoarea patrimonială sau de a spori calitățile tehnice ale pieselor, ci scopul prestării de servicii este reprezentat de conservarea calitativă a piesei, care determina o menținere a aceleiași valori; c) întrucât SC - nu devine proprietar al pieselor livrate de societatea AB, regimul vamal aplicabil nu poate fi unul definitiv, ci un regim vamal suspensiv, adică cel de admitere temporară.
Definiția pieselor susține afirmația potrivit căreia serviciul prestat de către AB are ca scop nu doar menținerea standardelor tehnice optime ale piesei, dar și menținerea constantă a prețului piesei, astfel cum este stabilit în contractul dintre societatea, prin art.4.4 " Valoarea convenită a fiecărei unități din inventarul de închiriat este bazată pe prețul net de achiziție așa cum este precizat în Anexa 1.".
Acesta este motivul pentru care, după ce este livrată de către, piese rotabila trebuie înregistrată de către tot extracontabil, cu aceeași valoare pe care o avea înainte de a fi expediată către.
La expirarea duratei contractului de leasing piesele vor putea fi returnate de către SC - către, valoarea lor fiind aceeași cu cea indicată în art.4.4 din contractul de leasing.
Motivul pentru care contravaloarea serviciului prestat de către societatea AB nu este înregistrată din punct de vedere contabil ca un plus de valoare al piesei, ci ca o cheltuială proprie a SC -, potrivit art.3.8 din contractul de leasing încheiat cu.
"Clientul ( SC - ) va fi deplin răspunzător de toate sumele pentru repararea, revizia generală și modificarea echipamentului închiriat, cerute de autoritatea de navigabilitatea, aplicabile pe perioada închirierii".
Așadar potrivit acordului proprietar-chiriaș (utilizator), cheltuielile de întreținere, reperare a pieselor rămân în sarcina exclusivă a utilizatorului, SC -.
Prin întâmpinare pârâtele prin T și prin Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale au cerut respingerea acțiunii ca nefondadtă pentru că din stocul de piese de schimb închiriat de la International și introdus în țară în regim de admitere temporară, conform codului 53 înscris în declarațiile vamale, se înlocuiesc piesele defecte. uzate și înlocuite de pe aeronave sunt trimise pentru reparații la AB cu care contestatoarea are încheiat contract de servicii pentru întreținere și/sau înlocuirea pieselor de schimb necesare întreținerii aeronavelor, reparațiile efectuându-se cu titlu oneros conform contractului, societatea întocmind în acest sens declarații vamale de export temporar EX 2, cod regim 23 - export temporar în vederea returnării în aceeași stare. reparate sau înlocuite sunt reimportate de către societate în regim 6123 - reimport de bunuri care nu fac obiectul drepturilor vamale, valoarea în vamă declarată fiind identică cu cea declarată la export.
Astfel, art.293 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin nr.HG1114/2001 prevede că:
1. de schimb, acesoriile și echipamentele uzuale, inclusiv echipamantele folosite pentru fixarea, protejarea sau amânarea mărfurilor pe mijlocele de transport, aflate împreună sau separat de mijlocele de transport cărora le sunt destinate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plății taxelor vamale sau a altor drepturi de import.
2. de schimb aflate împreună cu mijlocele de transport cărora le sunt destinate sau separat de aceasta trebuie să servească numai unor mici reparații sau întrețineri normale a acestor mijloace de transport.
3. înlocuite după reparare sau întreținere, precum și piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.
Mai precizează că pentru piesele defecte, relocate după nave, societatea a solicitat autorității vamale regimul vamal de export, cod regim 23 - export temporar în vederea returnării în aceeași stare, întocmind în acest sens declarații vamale de export, declarații vamale care potrivit art.3 lit d din Legea nr.141/1997, reprezintă actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele și în modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un regim vamal determinat, astfel că operațiunile efectuate și modul de declarare a acestora sunt proprii titularului de operațiune, iar completarea declarațiilor vamale este făcută în conformitate cu prevederile Normelor de completare a declarației vamale în detaliu aprobate prin Decizia directorului general al Direcției Generale a Vămilor nr.175/2003.
Având în vedere că piesele reparate și/sau înlocuite au fost reimportate, cod regim 6123 reimport de bunuri, operațiunile derulate de contestatoare sunt specifice perfecționării pasive, regim vamal ce poate fi acordat în condiții clar stabilite de Legea nr.141/1997 privind Codul Vamal al României și Regulamentul de aplicare a Codului vamal aprobat prin nr.HG1114/2001.
Pârâta menționează de asemenea că bunurile exportate temporar nu se reimporta în aceeași stare fiind supuse reparațiilor sau înlocuite cu bunuri având aceleași caracteristici, contravaloarea acestor operațiuni fiind factura de AB către și achitată de acesta din urmă.
Se mai arată că potrivit art.155 al.1 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal aprobat prin nr.HG1114/2001, regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compesatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal, o altă destinație vamală sau un alt regim vamal, or în speță societatea a solicitat și a depus declarații vamale pentru o nouă destinație vamală, respectiv exportul.
Pârâtele mai precizează că, în esență, reclamanta derulează derulează operațiuni vamale având la bază contracte încheiate:
1. cu societatea Internațional Elveția, această societate punând la dispoziția contestatoarei în baza contractului de închiriere existent, un număr de 11 aparate de zbor și piesele de schimb aferente acestor mijloace de transport;
2. cu AB Suedia, care pune la dispoziția societății contestatoare piese de schimb pentru aeronavele menționate la poziția 1;
Așa cum rezultă din cele menționate anterior, în fapt, societatea contestatoare deține 2 stocuri de marfă, respectiv:
1. mijloc de transport aerian și piese de schimb aferente;
2. stocuri de piese (prin aceasta înțelegându-se toate piesele de schimb ce sunt folosite pentru aeronavele mai sus menționate),
cărora, din punct de vedere vamal, le sunt aplicate distinct regimuri vamale diferite.
1.Primei categorii de mijloace de transport aeriene și stocului, le sunt aplicabile dispozițiile art. 293 aliniatul 1, din nr.HG 1114/2001, dispoziție legală care se regăsește în secțiunea 7 din același act normativ, care tratează în mod distinct admiterea temporară a mijloacelor de transport, iar la art. 288 aliniatul 1, se precizează că mijloacele de transport străine aeriene, beneficiază de regim de admitere temporară cu exonerare totală a plăților taxelor vamale și a altor drepturi de import, având la baza contractului de leasing încheiat în baza nr.OG 51/1997.
În același sens, legiuitorul prevede că pentru mijloacele de transport aeriene, piesele de schimb, accesoriile și echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea mărfurilor sau a mijloacelor de transport, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare de la plata taxelor vamale și a altor drepturi de import.
Greșeala de interpretare a contestatoarei, respectiv că și piesele de schimb menționate mai sus la poziția 2, achiziționate în baza contractului cu, respectiv piesele de schimb sau cele înlocuite, reparate, testate, existente în stocul menționat, s-ar încadra din punct de vedere vamal în același regim reglementat de dispozițiile anterior menționate, făcând abstracție totală de prevederile art. 293, aliniatul 2, care precizează că:
" de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate, sau separat de acestea, trebuie să servească numai unor mici reparații sau întrețineri normale a acestor mijloace de transport".
Mai mult, dispoziția art.294 aliniatul 3 din G, nr. 1114/2001, precizează în mod expres că:
" Sunt admise temporar - piesele de schimb, accesoriile și echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepția pieselor de schimb aflate separat în mijlocul de transport cărora le sunt destinate."
În acest context legislativ, este evident, susțin pârâtele, că pentru prima categorie de stoc menționată, regimul vamal aplicabil este acela de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor vamale, fapt pe care și organul de control l-a stabilit prin actul de control încheiat și că ținând cont de aceleași dispoziții legale, contestatoarea a încadrat ambele categorii de stocuri sub același regim vamal de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor vamale,dar contractele în baza cărora se derulează operațiunile vamale nu beneficiază de același regim vamal aplicabil, acest fapt rezultând chiar din contractele încheiate între părți.
2. Cea de-a doua categorie de stoc, care se referă exclusiv la piesele de schimb existente într-un stoc separat și care nu au fost admise temporar împreună cu mijlocul de transport aerian, provenind în fapt și de la alt furnizor, respectiv AB Suedia.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 143 aliniatul 1 litera c din Codul Fiscal, privind scutirea de la plata TVA-ului aferent, mai arată că prin concluziile susținute, reprezentanta contestatoarei încearcă să inducă în eroare instanța de judecată, prezentând această scutire dată de lege, făcând vorbire și de adresa provenită de la Ministerul Finanțelor, existentă la dosarul cauzei, prin care societatea ar fi scutită de plata impozitului și precizează că:
- scutirea dată de lege se referă la regimul de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor de import și care a fost aplicată aeronavelor și stocului aferent provenit de la;
- regimul vamal aplicabil pieselor provenite de la este de import definitiv, căruia nu i se aplică prevederile legale mai sus menționate, societatea datorând taxe vamale + TVA, de taxe vamale fiind exonerate prin Vamal de Import, fiind obligată la plata TVA ca și societate de altfel, conform punctului 5 din corespondența transmisă de autoritățile vamale suedeze, care precizează " a plătit întotdeauna taxa pe valoarea adăugată conform legii", astfel că regimul vamal de admitere temporară cu exonerare totală adoptat de către contestatoare, este contrazis de contractul încheiat de către părți, care stabilește momentul transferului dreptului de proprietate, iar un regim vamal suspensiv cum este admiterea temporară, nu se aplică niciodată mărfurilor intrate în proprietatea destinatarului, singurul regim vamal compatibil pentru mărfurile proprietate este acela de import, respectiv export.
Examinând acțiunea, se constată că este fondată și se admite pentru că:
Prin acțiunea reclamanta a contestat impunerea stabilită de autoritatea vamală pe considerentul că piesele ce fac obiectul contractului de reparație sau înlocuire cu firma Ab Suedia, fiind importate în regim de leasing, ca și aeronavele, beneficiază și pentru operațiunile de reimport ale acestora după efectuarea reparațiilor sau înlocuirilor cu alte piese, de regimul vamal de admitere temporară cu exonerarea de la plata drepturilor de import, în condițiile art.27 alin.1 din OG nr.51/1997 privind operațiunile de leasing, cu motivarea că bunurile nu sunt consumabile; că nu a realizat operațiunii de perfecționare pasivă pentru a fi aplicabile dispozițiile legale din Codul vamal sau din Regulamentul vamal invocate de pârâți; că în raport cu faptul faptul prestării serviciilor în Suedia, conform art.133 pct.13 lit.d din Codul fiscal, TVA este datorată de firma suedeză.
Pentru a se verifica apărarea reclamantei s-a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili, din punct de vedere fiscal, natura operațiunilor realizate de aceasta, legat de bunurile ce fac obiectul contactelor pe baza cărora s-a stabilit impunerea vamală, pentru a se putea stabili regimul vamal aplicabil, mai concret cine este titularul dreptului de propeietate asupra pieselor de schimb.
Raportat la concluziile expertizei și la răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâte, și la conținutul contractului de leasing încheiat de reclamantă cu societatea, având ca obiect stocul de piese de schimb, rezultă cu certitudine că aceasta din urmă societate rămâne titulara dreptului de proprietate asupra pieselor de schimb pentru aeronave SC -, conform clauzelor contractului, are calitatea de utilizator (chiriaș) al pieselor și de mandatar al proprietarului pieselor în situația în care societatea ( prestatorul de servicii de reparații, înlocuire piese de schimb) trimite reclamantei piesele reparate sau late piese în locul celor uzate, realizându-se, în acest din urmă caz, un transfer al dreptului de proprietate și societatea, până la momentul returnării pieselor de către utilizator.
În acest sens sunt dispozițiile art.3.8, 4.1, 4.3, 4.5 din contractul amintit, potrivit cărora: "inventarul de închiriat (piese de schimb) va rămâne proprietatea până când clientul, SC Sa, o va cumpăra"; "clinetul va fi deplin răspunzător de toate sumele pentru repararea, revizia generală și modificarea echipamentului închiriat, cerute de autoritatea de navigabilitate, aplicabile pe perioada încheierii"; " convine ca, să poată încheia orice alt contract de reparații/schimb cu un furnizor calificat acceptabil pentru, sub care componentele pot fi schimbate atâta timp cât statutul condiției și al modificării este cel puțin egal cu unitățile furnizate de ".
Din contractul încheiat între reclamantă și societatea se constată că este prestator de servicii pentru, care este beneficiar, saab furnizând servicii privind piesele de schimb pentru aeronave, prin asigurarea întreținerii pieselor defecte, schimb de piese, etc.
Conform dispozițiilor art.3.1 din contract, pentru executarea rapidă a contractului, este necesar să intervină un schimb, prin transfer de drept de proprietate asupra piesei defecte care este expediată de beneficiar, respectiv asupra piesei funcționale care este expediată de către utilizator.
Acest schimb de piese este un act juridic accesoriu contractului principal de prestări de servicii, astfel cum s-a stabilit și în art.4.3 din contractul de leasing mai sus analizat. Schimbul de piese este necesar pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale ale reclamantei față de, întrucât la încheierea perioadei de leasing trebuie să restituie întregul stoc de piese de schimb proprietarului, fiecare piesă îndeplinind condițiile de aeronavigabilitate.
Art.3.6.4 din contractul de prestări servicii intervenit între și prevede: "dacă dobânda cumpărătorului este aceea a unui utilizator, cumpărătorul va obține acceptul proprietarului sau al deținătorului de ipotecă asupra piesei (pieselor) într-o formă satisfăcătoare pentru ". Din această clauză contractuală, precum și din alte clauze ale contractului, rezultă că intervine transferul reciproc al dreptului de proprietate între și, ca act juridic accesoriu contractului de prestări servicii.
Întrucât reclamanta în condițiile art.27 alin.1 din nr.OG51/1997, a beneficiat pentru bunurile care formează obiectele contractelor de leasing încheiate cu International, de un regim vamal suspensiv de admitere temporară cu exonerare totală de la plata drepturilor de import (inclusiv TVA); că piesele de schimb se includ în stocul bunurilor luate în leasing, care sunt proprietatea locatorului (); că din aceste piese, unele defecte sunt schimbate de Societatea (dublă vânzare-cumpărare între și ), fiind mandatarul societății pentru realizarea operațiunilor în conformitate cu contractele intervenite între cele trei societăți, astfel cum s-a analizat, pentru că alte piese de schimb, de asemenea proprietatea societății, Societatea realizează repararea lor cererea utilizatorului, care acționează de asemenea ca mandatar al proprietarului pieselor; că reclamanta achită o sumă lunară prestatorului de servicii în conformitate cu contractul de prestării servicii și cu cel de leasing; că reclamanta nu deține decât un singur stoc de piese de schimb și anume cel închiriat de la societatea, piesele primite (reparate sau schimbate) de la societatea făcând parte din stocul de piese închiriat de la societatea, proprietara acestor bunuri, ele neformând un stoc aparte; pentru toate aceste motive se constată că reclamanta nu datorează TVA astfel cum susțin organele fiscale.
După efectuarea reparațiilor sau înlocuirilor cu alte piese care devin tot proprietatea societății, reclamanta fiind utilizator și mandatar, pentru operațiunile de reimport al acestor piese, societatea - beneficiază de regimul vamal de admitere temporară cu exonerarea de plata drepturilor de import în condițiile art.293 din regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României.
De precizat că a interpretat greșit dispozițiile art.293 alin.2 din Regulamentul, întrucât textul nu exceptează piese de natura celor în discuție de la aplicarea regimului de admitere temporară, atunci când menționează "mici reparații". Aceasta sintagmă se referă la mici reparații ale mijloacelor de transport și nicidecum la repararea pieselor de schimb.
Cât privește dispozițiile art.294 alin.3 din regulament, invocate de aceeași recurentă, se că nu sunt potrivnice aplicării regimului de admitere temporară pentru reclamantă, recurenta reproducând textul în mod trunchiat.
În speța de față ne aflăm în prezenta unor operațiunii de perfecționare pasivă a unor bunuri, astfel cum susține în mod eronat recurenta ANAF deoarece piesele primite de la nu au plus valoare, ele au aceeași valoare pe care o aveau la data închirierii și reclamanta trebuie să le restituie în aceeași stare.
De asemenea, operațiunile în discuție nu se pot încadra în dispozițiile privind regimul de perfecționare pasivă având în vedere că mărfurile ( piesele de schimb) nu au fost indigenate ( nu sunt mărfuri românești). În sensul că reclamanta nu are obligații în ce privește aferentă serviciilor de reparare sau înlocuire a pieselor de schimb de către.
În consecință, reclamanta nu datorează debitul din cauză, sub toate aspectele, astfel că acțiunea se admite.
Întrucât pârâtele din sistemul vamal au încasat de la reclamantă suma de 1.043.083 lei, în baza actelor atacate în cauză, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 350-366 din dosar și din cele anexate concluziilor scrise, necontestate de pârâte, acestea vor fi obligate să restituie debitul reclamantei, urmare la soluția dată acțiunii, cu dobânzi aferente calculate de la data plății efective și până la data restituirii debitului.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pârâtele și Autoritatea Națională a Vămilor vor fi obligate față de reclamantă la plata sumei de 35.344 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând onorariul de expert desemnat în cauză de către instanță (29.144 lei) și onorariul de avocat (6.200 lei), cererea respingându-se în rest ca nefondată.
Soluția de admitere în parte a cheltuielilor de judecată se justifică prin aceea că, potrivit notei de evaluare depusă la fila 266 fin dosar, onorariul de expert a fost aprobat conform art.25 din tariful profesional aprobat de, prin hotărârea nr-, numai pentru suma de 29.144 lei, deci acesta este prețul calculat de expertul desemnat în cauză de către instanță, pentru efectuarea expertizei.
Instanța a respins și acordarea sumei de 34.342 lei, reprezentând onorariul de succes solicitat de reclamantă pentru că această cheltuială nu a fost făcută până în prezent de către aceasta, plata urmând a se face la data rămânerii de definitive și irevocabile a hotărârii, așa cum se menționează în contractul de asistență juridică nr.126.824/10.VII.2006 încheiat de reclamantă cu "cabinet de avocat ".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta - -Vii împotriva pârâtelor Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale T, și Autoritatea Națională a Vămilor.
Anulează procesul verbal nr.11.043/31.2006 încheiat de pârâta I și decizia nr.104/24.IV.2007 emisă de pârâta II privind obligarea reclamantei de a plăti suma de 3.865.647 lei cu titlu de drepturi vamale și accesorii.
Obligă pârâtele autorității vamale să restituie reclamantei suma de 1.043.083 lei achitată în baza actelor vamale anulate, cu dobânzi aferente calculate de la data plății efective și până la data restituirii debitului.
Obligă pârâtele la plata sumei de 35.344 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.
Cu recurs în 15 zile la de comunicare.
Pronunțată în ședință publică 15.IV.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Se comunică:
-reclamantei - " - Vii, cu sediul în -Vii, com.-, jud.
-pârâtei 1- AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, B,-, sector 5
-pârâtei 2- AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR,B,-, sector 1
-pârâtei 3- Direcția regională pentru accize și operațiuni vamale, cu sediul în T,-,.5. jud.
Emis 4 com.
Red.-15.04.2008
TEHNORED: -18.04.2008/6.ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Mircea Ionel Chiu
