Contestație act administrativ fiscal. Decizia 950/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.06.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.950
Ședința publică din 02.10.2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Victoria Catargiu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta " Fruct", împotriva sentinței civile nr.386/25.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâtele intimate Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T și Direcția Generală a Finanțelor Publice A, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în substituirea av. - în reprezentarea reclamantei recurente, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei recurente depune împuternicire avocațială, delegație de substituire, dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii cu consecința anulării actelor administrativ-fiscale emise pe seama reclamantei, cu cheltuieli de judecată în fond în sumă de 1190 lei. Arată că în fața primei instanțe au solicitat efectuarea unei expertize care nu a fost încuviințată, astfel că instanța a făcut o eronată încadrare vamală a produselor importate, motiv pentru care hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât dispozițiile vamale sunt clare cu privire la tarifele ce se percep conform încadrării vamale legale.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.386/25.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arad respinge acțunea în contencios administrativ fiscal precizată și exercitată de reclamanta - Fruct SRL în contradictoriu cu pârâtele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T - Serviciul Vamală și Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pentru anularea procesului verbal de control nr.22099/13.08.2007 emis de T, a deciziei nr.22146/14.08.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite privind taxe vamale, a deciziei de soluționare a contestației emise de Direcția Regională Vamală T - Serviciul Vamală precum și anularea Deciziei nr.1197/27.11.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Fără cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii, se rețin următoarele:
Prin acțiune, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T - Serviciul Vamală solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal de control nr.22099/13.08.2007 emis de pârâtă, anularea deciziei nr.22146/14.08.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal emis de Direcția Regională Vamală T precum și a deciziei de soluționare a contestației emise de Direcția Regională Vamală T, solicitând totodată și suspendarea executării deciziei nr.22146/14.08.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite.
Reclamanta consideră netemeinic actul administrativ contestat emis de pârâtă întrucât în conformitate cu prevederile Anexei nr.1 din Hotărârea nr.200/2006, taxa vamală pentru poziția 07.01.90 în perioada 16.05.2006-30.06.2007 este de 40% și nu de 50% cum a stabilit Autoritatea Națională a Vămilor prin procesul verbal de control.
Se învederează instanței și faptul că prin Dispoziția nr.146/19.10.2007 Tar espins plângerea formulată împotriva procesului verbal de control nr.22099/13.08.2007 emis de pârâtă, iar prin adresa din 03.10.2007 Direcția Generală a Finanțelor Publice Aac omunicat reclamantei că este în imposibilitate de a soluționa contestația formulată împotriva Deciziei nr.22146/14.08.2007 înregistrată la Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T sub nr.24607/17.09.2007, răspunderea revenind acesteia pentru neconstituirea dosarului contestației și a neîntocmirii referatului cu propuneri de soluționare în condițiile legii.
Referitor la majorările de întârziere stabilite prin procesul verbal de control din data de 13.08.2007 reclamanta consideră că acestea sunt netemeinice întrucât în momentul efectuării operațiunilor de import nu putea să achite o altă datorie vamală decât cea impusă de Biroul vamal teritorial.
Prin întâmpinare, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca netemeinică, cu motivarea că pentru cele 11 operațiuni de import cartofi de consum, efectuate în perioada 16.05.2006-30.06.2006, taxa vamală este de 50% în conformitate cu vamal de import al României, iar majorările de întârziere stabilite sunt datorate conform dispozițiilor art.120 din OG nr.92/2003.
Din actele și lucrările dosarului, respectiv declarațiile vamale de import depuse la dosarul cauzei (filele 80-157), procesul verbal de control nr.22099/13.08.2007, instanța reține în fapt următoarele:
În urma controlului ulterior efectuat în baza art.100 din Codul vamal al României, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T la solicitarea Autorității Naționale a Vămilor prin adresa nr.41725//LL/ 03.08.2007 s-a constatat că în mod eronat pentru importurile efectuate de - Fruct SRL în perioada 16.05.-30.06.2007 s-a înscris în declarația vamală la poziția tarifară - cota de taxare de 40% în funcție de care au fost calculate taxele vamale și taxa pe valoarea adăugată.
Potrivit art.1 din HG nr.200/2006 privind exceptarea și reducerea temporară a taxelor vamale de import pentru unele categorii de mărfuri pentru anul 2006 se prevede că " vamale aplicate la importul unor produse agricole și industriale în anul 2006 sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2 din aceeași hotărâre stipulează în mod expres că " vamale exceptate sau reduse la importul produselor agricole și industriale prevăzute în anexă sunt valabile de la 16 februarie 2006 la 31 decembrie 2006 inclusiv".
În cadrul anexei aceluiași act normativ la poziția tarifară 0701.90.90 se prevede că taxa vamală valabilă de la 16 mai la 30 iunie 2006 este de 50%.
Raportat la reglementările legale invocate, rezultă că pentru cele 11 operațiuni de import cartofi de consum efectuate de reclamantă în intervalul 16.05.-16.06.2006, în mod greșit, după cum rezultă din declarațiile depuse la dosarul cauzei, comisionarul vamal - SRL a înscris pentru poziția tarifară 0701.90.90 cota de taxare de 40% în loc de 50%, ceea ce a determinat greșita aplicare a elementelor de taxare privind drepturile vamale, născute în sarcina societății.
În condițiile în care declarantul vamal, la întocmirea declarației vamale, nu a ținut cont de modificarea nivelului taxei în perioada importului, în mod corect autoritatea vamală, în aplicarea dispozițiilor art.100 din Legea nr.86/2006 a dispus, în baza art.237 din Legea nr.86/2006, recalcularea drepturilor de import prin aplicarea cotei de 50% pentru poziția tarifară -, stabilind în baza art.141 din Legea nr.141/1997 în mod temeinic și legal, taxe vamale de import suplimentare de 26.707 lei și taxă pe valoarea adăugată suplimentară în sumă de 5,075 lei, pentru care în mod corect, în baza prevederilor art.120 din Codul d e procedură fiscală coroborate cu prevederile art.223 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, au fost calculate și majorările de întârziere aferente obligațiilor suplimentare în sumă de 14.115 lei.
Astfel, contestația formulată de către reclamantă a fost în mod justificat respinsă de către Direcția Generală a Finanțelor Publice A prin Decizia nr.1197/27.11.2007 și pe cale de consecință, instanța reține că actele administrative atacate sunt legal și temeinic întocmite de către pârâte, motiv pentru care respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Soluția suscitată, a fost în termenul legal atacată cu recurs de către reclamantă, solicitându-se, admiterea recursului și modificarea sentinței prin admiterea acțiunii cum a fost formulată, pentru următoarele motive, întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.7, 9 și respectiv 3041Cod procedură civilă:
În argumentarea lapidară a sentinței, instanța a reținut că raportat la prevederile legale rezultă că pentru cele 11 operațiuni de import efectuate pentru perioada 16.05.-16.06.2006, cota de taxare este de 50% ceea ce a determinat greșita aplicare a elementelor de taxare privind drepturile vamale născute în sarcina societății.
Hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină deoarece, singurele argumente reținute de instanța de fond în ceea ce privește netemeinicia cererii fac referire la art.1 și 2 din Hotărârea nr.200/2006 stabilindu-se în mod eronat cota de taxare de 50%.
Conform prevederilor Hotărârii nr.200/2006 taxa vamală pentru poziția tarifară 07.01.90.90 - cartofi de consum - în perioada 16.--30.06.2007 este de 40%.
Având în vedere prevederile Anexei 1 Hotărârii nr.200/2006, taxa vamală pentru poziția 07.01.90.90 în perioada 16.05.2006-30.06.2007 este de 40% și nu de 50% așa cum s-a constatat de către Autoritatea Națională a Vămilor prin procesul verbal de control din data de 13.08.2007.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța reține faptul că ceea ce a determinat greșita aplicare a elementelor de taxare privind drepturile vamale născute în sarcina societății au fost declarațiile depuse la dosarul cauzei de către comisionarul vamal - SRL. În acea declarație s-a înscris pentru poziția tarifară - cota de taxare de 40% în loc de 50%.
Așadar, în pofida faptului că instanța constată că, culpa pentru încadrarea tarifară inițială aparține reclamantei, stabilește că în baza art.141 din Legea nr.141/1997 coroborate cu art.120 Cod procedură fiscală și art.223 din Legea nr.86/2006, penalitățile de întârziere de 14.115 lei sunt legale și temeinice.
Temeiul de drept reținut de către instanța de fond, respectiv art.141 din Legea nr.141/1997 nu există. Legea nr.141/1997 se referă la respingerea nr.OUG48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid.
Conform prevederilor art.119 din OG nr.92/2003 în cazul neachitării la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează doar după acest termen majorări de întârziere.
În speță, recalcularea taxei vamale pentru poziția tarifară 07.01.90.90 - cartofi de consum - în perioada 16.05.2006-30.06.2007 s-a făcut dosr în data de 13.08.2007, iar conform anexei 3 și 4 procesului verbal de control din data de 13.08.2007 emis de Direcția Regională Vamală T - Serviciul Vamală - penalitățile de întârziere pentru recalcularea taxei vamale pentru poziția - s-au calculat începând cu data de 16.05.2006.
Conform art.223 alin.2 din Legea nr.86/2006 datoria vamală se naște din momentul acceptării declarației vamale iar conform art.90 din Legea nr.86/2006, data declarației vamale acceptate este data înregistrării ei și determină stabilirea și aplicarea tuturor dispozițiilor privind regimul vamal.
Mai mult, în momentul efectuării operațiunilor societatea nu era în măsură să achite o altă datorie vamală decât cea impusă de Biroul vamal teritorial.
Având în vedere aceste argumente consideră că și majorările de întârziere care li se impută sunt nejustificate.
Curtea, analizând recursul de față, conform motivării susredate și în conformitate cu prevederile art.3041Cod procedură civilă, constată că este nefondat.
Așa cum temeinic și legal reține instanța de fond, încadrarea tarifară a produselor importate de reclamanta recurentă, necontestată de aceasta, fiind înscrisă corect sub nr.- - cartofi de consum, reiese fără putință de tăgadă că taxa vamală este de 50% și nu de 40% cât a fost stabilită inițial, pentru poziția tarifară respectivă.
Cuantumul de 50% este stabilit - pentru perioada 16 mai - 30 iunie (în care s-au derulat cele 11 importuri ale reclamantei), prin Hotărârea nr.200/2006 privind exceptarea și reducerea temporară a taxelor vamale de import pentru unele categorii de mărfuri pentru anul 2006, respectiv în Anexa hotărârii.
Apoi, Codul vamal al României - Legea nr.86/2006, dispune prin art.223 al.2 că, datoria vamală se naște în momentul acceptării declarației vamale în cauză, moment față de care justificat au fost calculate majorările de întârziere care corespunde și dispozițiilor art.120 din Codul d e procedură fiscală - care stabilește data scadenței debitelor.
Cu privire la calitatea de debitor a recurentei sunt de menționat prevederile art.223 al.3 din Codul vamal, în sensul că debitor este declarantul și în situația unei reprezentări indirecte, persoana pe seama căreia se face declarația vamală este, de asemenea debitor.
Așa fiind, în baza considerentelor redate, concluzia care se impune este aceea că sentința recurată este legală și temeinică, urmând a fi menținută prin respingerea recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta " Fruct", împotriva sentinței civile nr.386/25.03.2008, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 02.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red./25.11.2008
Tehnored./26.11.2008
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Arad - judecători G,
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Victoria Catargiu, Cătălin
