Contestație act administrativ fiscal. Decizia 993/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--14.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 993
Ședința publică din 30 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Belicariu Maria
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele recurente Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului T și Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale T împotriva sentinței civile nr. 22/23.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată T, având ca obiect contestație act administrativ.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 iunie 2009, care face parte din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta, a chemat în judecată în calitate de pârâți pe DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE T si DIRECTIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE T solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: anularea Deciziei nr. 1487/157/04.07.2008 emisă de pârâta de 1, cu consecința admiterii contestației; anularea Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 309/a/20.03.2008 și a formei tehnico-materiale Procesul-verbal de control nr. 309/20.03.2008, emise de pârâta de 2; exonerarea de la plata obligațiilor stabilite în sarcina noastră, constând în 54.494 lei cu titlu de TVA și 10.517 lei cu titlu de majorări de întârziere.
Prin sentința civilă nr. 225/23.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulata de reclamanta - SRL, împotriva pârâtului DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE si DIRECTIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE
S-a anulat decizia nr-, emisă de DGFP T și decizia pentru regularizare situației privind obligațiile suplimentare nr.309/2008 și a procesului-verbal nr.309/2008 emise de T,fără cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței atacate se arată în esență, următoarele:
Prin procesul verbal de control încheiat în data de 20.03.2008 s-a reținut în sarcina reclamantei că nu a încheiat tranzitul vamal pentru un autoturism, motiv pentru care s-a încheiat decizia de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 54.494 lei reprezentând TVA și 10.517 lei cu titlu de majorări de întârziere.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestație, pe care pârâta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE Tar espins-o prin decizia. nr- reținând în motivare următoarele: titularul de tranzit vamal este principalul obligat, respectiv - SRL care avea obligația de a prezenta la biroul vamal de destinație mărfurile, în termenul prevăzut și cu respectarea întocmai a măsurilor de identificare adoptate de autoritățile vamale.
În susținerea contestației societatea petentă a precizat că în speță este vorba de un tranzit intern, acesta fiind deschis în Germania, Biroul Vamal nu poate fi catalogat decât de tranzit. în nici un caz de plecare.
La intrarea bunurilor în România, după tranzitarea unui teritoriu necomunitar ( Serbia ) nu era necesară deschiderea unei operațiuni de tranzit, transportatorul a prezentat eronat documentele transportului la Biroul Vamal.
Organul de soluționare a contestației face precizarea că din documentele depuse la dosarul contestației se reține că transportatorul, respectiv firma TRANS O cu sediul în Serbia, a părăsit teritoriul comunitar intrând intr-un spațiu necomunitar, respectiv, Republica Serbia. În acest caz, la intrarea într-un spațiu comunitar, respectiv Biroul Vamal, transportatorul avea obligația să prezinte documentele prevăzute la art. 315-317b cu privire la dovada statutului comunitar din Regulamentul CEE nr. 2454/1993 a Comisiei din 2 iunie 1993 privind dispozițiile de aplicare a reglementării CEE nr. 2913/1992.
a respectat prevederile legale ăi a prezentat documentele ce atesta transportul la reintrarea în spațiul comunitar, respectiv Biroul Vamal care devine astfel de plecare.
Prin urmare, includerea operațiunii de tranzit trebuia comunicată biroului vamal de plecare, neîndeplinirea acestei obligații denotă că tranzitul nu a fost încheiat și în baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, autoritatea vamală este îndreptățită în recalcularea drepturilor vamale în suma de 54.494 lei, reprezentând TVA.
În susținerea contestației societatea depune documente care atestă mărfurile care fac obiectul transportului au ajuns la destinație, respectiv declarația statistică, facturile de vânzare, etc, dar acestea nu pot fi luate în considerare întrucât operațiunea de tranzit extern ia sfârșit și obligațiile titularului se consideră îndeplinite atunci când mărfurile plasate sub acest regim și documentele solicitate sunt prezentate la biroul vamal de destinație în conformitate cu dispozițiile regimului respectiv, fapt neîndeplinit de societatea petentă.
Referitor la majorările de întârziere în sumă de 10.517 lei, cauza își găsește soluționarea în prevederile dispozițiilor art, 255 alin.(l) lit. b) din Legea nr. 86/ 2006 Codul vamal al României și art. 119 alin.(l) din Ordonanța Guvernului nr. 92/ 2003 privind Codul d e procedura fiscală, republicată, unde se menționează:," neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere. "
În acest sens, la art. 120 alin.(l) si (7) din același act normativ, se specifică:" Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. [.]
(7) Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, și poate fi modificat prin legile bugetare anuale."
Organul de soluționare a contestației nu poate să-și însușească punctul de vedere al contribuabilului potrivit căruia nu datorează majorări de întârziere având în vedere inexistența obligației de plată a TVA, întrucât așa cum s-a precizat, în sarcina petentei s-a reținut ca obligație principală de plată suma totală de 54.494 lei reprezentând TVA.
Prin contestația formulată petenta nu a avut obiecții cu,privire la modul de calcul, numărul de zile sau cota procentuală aplicată, drept urmare contestația s-a respins ca neîntemeiată pentru suma de 10.517 lei, reprezentând majorări de întârziere.
Împotriva acestor acte administrativ fiscale, reclamanta a formulat contestație pe care tribunalul a considerat-o întemeiată în parte și a admis-o în parte pentru următoarele considerente:
Potrivit actelor depuse de către reclamantă la dosar tranzitul vamal pentru autoturismele importate trebuia încheiat la Vama Pitești.
La intrarea în țară a autovehiculelor prin vama, aceasta fiind primul punct de frontieră între un stat care nu este în UE și țara noastră, organele vamale au procedat la emiterea tranzitului în procedura T1 pentru care a fost întocmit -ul, având ca destinație Biroul Vamal Pitești
Așa fiind, în urma controlului efectuat ulterior a fost încheiat v p. de control constatându-se că nici mărfurile nici declarația vamală de tranzit și documentele însoțitoare nu au fost prezentate la biroul vamal de destinație, considerându-se astfel operațiunea de tranzit neînchisă.
Având în vedere că Biroul Vamal este doar un vamal de tranzit, că tranzitul a fost deschis în Germania și urma să fie închis în Vama Pitești, tribunalul a constatat și reținut că nu era necesară deschiderea unei operațiuni de tranzit.
În consecință, pentru mărfurile care au constituit obiectul tranzitului vamal comunitar intern, nu se datorează TVA și nici majorări de întârziere, acestea din urmă putând fi calculate doar în ipoteza în care ar exista obligația de plată a debitului
Așa fiind, tribunalul a constatat și reținut că organele de control fiscal au calculat eronat TVA și majorări de întârziere în sarcina reclamantei.
În consecință, în conformitate cu art. 18 din 554/2004, a admis acțiunea reclamantei și a anulat decizia emisă de către DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T și decizia de regularizare și p. -v de control emise de către DIRECȚIA JUDETEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE
Întrucât nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, acestea nu au fost acordate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanelor Publice solicitând admiterea recursului declarat de FP. T ca temeinic și legal, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul menținerii ca temeinice și legale a deciziei nr. 309/a/20.03.2008 și a Procesului verbal nr. 309/2009 emsie de organele vamale și a deciziei nr. 1487/157/04.07.2008 emisă de T li respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar pârâta recurentă Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale T, solicitând admiterea recursului declarat de aceasta modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii, în sensul menținerii deciziei nr. 1487/157/4.07.2008 prin care s-a respins contestația în procedura necontencioasă și a deciziei pentru regularizarea situației nr. 309/a/20.03.2008.
În motivarea recursului declarat de pârâta T se rețin următoarele:
Prin sentința civilă nr. 225/2009 s-a procedat la admiterea acțiunii reclamantei si la anularea în totalitate a actelor administrative emise de către T și de către organele vamale, motivat de faptul că, având în vedere că Biroul Vamal este doar un de tranzit, că tranzitul a fost deschis în Germania și urma să fie închis în vama Pitești, nu era necesară deschiderea unei operațiuni de tranzit.
Susține că afirmațiile Tribunalului Timiș sunt nelegale, neîntemeiate și totodată irelevante în soluționarea cauzei de față sens în care învederează instanței că în data de 10. 09. 2007 fost emis de Biroul Vamal tranzitul vamal TI nr. 07ROTM-, principala obligată fiind, iar ca importator Mercedes Benz România, având ca destinație Biroul Vamal Pitești.
La solicitarea Biroului Vamal, în calitate de de plecare, Direcția de Tehnici de și Vamal a comunicat prin adresa nr. 12782/TZ/03. 03. 2008, înregistrată la Biroul Vamal cu nr. 1316/08. 03. 2008 că,"referitor la operațiunea de tranzit comunitar derulată sub acoperirea documentului nr. 07R0TM-, în urma cercetărilor efectuate de Serviciul de a rezultat că mărfurile și documentul aferent nu au fost prezentate la biroul de destinație Pitești. "
Ca atare, s-a procedat la întocmirea procesului - verbal de control și a deciziei pentru regularizarea situației nr. 309/a/20. 03. 2008 prin care organul vamal a stabilit în sarcina societății diferențe de drepturi vamale în suma de 54.494 lei reprezentând TVA.
Deasemeni, trebuie arătat că organele vamale au calculat în sarcina petentei pentru diferența de drepturi vamale, majorări de întârziere în cuantum de 10.517 lei.
În speța de față îți găsesc aplicabilitatea și prevederile art. 14 alin. 1 și 2 și art. 115 alin. 1 lit. a și b și alin. 2 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României.
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale, titularul de tranzit vamal care este reprezentat de, avea obligația de a prezenta la biroul vamal de destinație mărfurile în termenul acordat, respectiv la data de 19. 09. 2007 și cu respectarea în totalitate a măsurilor de identificare adoptate de organele vamale.
a respectat prevederile legale și a prezentat documentele ce atestă transportul la reintrarea în spațiul comunitar, respectiv Biroul Vamal, care a devenit astfel de plecare.
Prin urmare, închiderea operațiunii de tranzit trebuia comunicată biroului vamal de plecare, iar neîndeplinirea acestei obligații denotă că tranzitul nu a fost încheiat și în baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, situație în care, autoritatea vamală este îndreptățită să procedeze la recalcularea drepturilor vamale în suma de 54.494 lei reprezentând TVA.
Referitor la majorările de întârziere în sumă de 10.517 1 lei, precizează că aceste sume de bani au fost calculate în mod legal de către organele vamale, în baza dispozițiilor art. 255 alin. 1 și b din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României și art. 119 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
În concluzie, având în vedere argumentele prezentate, solicită instanței să admită recursul său ca temeinic și legal și să mențină atât actele de control emise de organele vamale, cât și decizia emisă de către Serviciul Soluționare Contestații din cadrul T în procedura prealabilă administrativă.
În motivarea recursului declarat de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T se arată în esență următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.43 alin.3 din Normele tehnice pentru aplicarea regimului de tranzit comunitar/comun aprobate prin Ordinul nr.9327/2006: "pentru mărfurile care vin sub acoperirea unui document T1/T2 din alte state membre /parti contractante ale Convenției, tranzitează teritoriul unei țări terțe unde procedura de tranzit comunitar/comun a fost suspendată.(ex.Ucraina sau Serbia și )și intră în România, biroul de tranzit este biroul de frontieră, de intrare în România,unde se reia procedura T1/T2."
Având în vedere faptul că transportatorul nu a putut face dovada statutului comunitar al mărfurilor, Biroul Vamal a emis un nou tranzit cu obligația prezentării documentelor și a dovezilor privind statutul comunitar la biroul vamal de destinație respectiv Biroul Vamal Pitești.
,a deschis operațiunea de tranzit comun cu declarația vamală de tranzit 07ROTM- în calitate de principal obligat cu termen limită de încheiere a operațiunii 19.09.2007.
Deoarece operațiunea de tranzit nu a fost confirmată, a fost declanșată procedura de cercetare conform pct.2 din Ordinul 9327/2006 privind tranzitul comun /comunitar.
În urma cercetărilor efectuate de către Autoritatea Naționala a Vămilor - Serviciul Vamal %. a rezultat că petenta nu a prezentat la biroul vamal de destinație Vamal P transportul și documentele aferente în termenul acordat de biroul vamal de plecare, încălcând astfel dispozițiile art. 96 alin.l lit.a) din Regulamentul CEE 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.
Rezultatul controlului a fost comunicat Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni cu adresa nr.l2782/TZ/03.03.2008.
Declarația vamală de tranzit comun au fost semnată și depusă la biroul vamal de plecare de către petentă așa cum a arăt, în calitate de principal obligat, a se vedea în acest sens rubrica 50 din declarația vamală de tranzit.
Având în vedere faptul, principalul obligat nu și-a îndeplinit obligațiile referitoare la regimul de tranzit al cărui titular este, în mod legal autoritatea vamală a procedat la încheierea din oficiu a operațiunii prin emiterea procesului verbal de control si deciziei pentru regularizarea situației în temeiulprev.art.382din Regulamentul de aplicare a Codului vamal aprobat prin nr.HG707/2006 coroborate cuprev.art.267din același act normativ.
In ceea ce privește majorările de întârziere stabilite prin decizia de regularizare, acestea reprezintă măsura accesorie în raport cu debitul. Deoarece în sarcina contestatoarei a fost reținut ca datorat debitul principal reprezentând taxa pe valoare adăugată, aceasta datorează și majorări de întârziere conform principiului de dreptaccessoriwn sequitur principale.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Astfel,din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea apreciază că hotărâre a primei instanțe este temeinică și legală, fiind reținută o corectă stare de fapt șți de drept constând în aceea că reclamanta, la data de 10.09.2007, a transportat mărfuri respectiv autoturisme expediate din Germania, având ca punct de plecare Germania, iar ca punct de destinație România.
Este adevărat că bunurile transportate cu tranzitat teritoriul vamal al Statului Serbia, însă acest aspect nu prezintă relevanță, întrucât potrivit articolului 1, aliniatul 3 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 9327/2006, "regimul de tranzit comunitar intern, Se aplică mărfurilor comunitare care circulă dintr-un punct în altul, pe teritoriul vamal al comunității, cu traversarea teritoriului unei țări terțe și fără modificarea statutului lor vamal.
Drept urmare, operațiunea vamală în discuție, constituie un tranzit comunitar intern. deschis în Germania, biroul vamal de destinație fiind România, Biroul Vamal Pitești, iar Biroul Vamal reprezintă vamal de tranzit.
Față de cele ce preced, Curtea apreciază că recursurile de față, sunt nefondate, urmând să fie respinse în condițiile dispozițiilor art. 312 aliniatul 1.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele T și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, împotriva sentinței civile nr. 225 din 23.02.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red./17.07.2009
Tehnodact / 2 ex./21.07.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Claudia, Belicariu Maria