Despăgubire. Decizia 14/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr.14/R/2009 Dosar Nr-
Sedința publică din 13 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - - președinte secție
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B împotriva sentinței civile nr.647/CA din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise și a deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 13 ianuarie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 647/CA/30.09.2008 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în sentința civile nr. 647/CA/ 30.09.2008, pronunțată de Tribunalului Brașov, în dosarul nr- în sensul că alin. 4 al dispozitivului în loc de "20.080.030 lei" se va trece "20.080,6 lei (RON)", astfel că acest alineat va avea următorul cuprins:
"Obligă pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 20.080,6 lei (RON)".
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că: Obiectul acțiunii reclamantei îl constituie plata sumei de 1.198.686,36 lei cu titlu de dobânzi legale așa cum rezultă din petitele formulate, reclamanta invocând art.1088 Cod Civil.
Ca urmare, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă pentru considerentul că prin hotărârile judecătorești invocate instanțele nu s-au pronunțat asupra acestui petit cu care nu a fost de altfel investită prin acțiunile formulate de reclamantă.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că despăgubirile cuvenite si acordate reclamantei prin hotărârile judecătorești invocate își au temeiul în acte normative si nu în contract sau în răspunderea civilă delictuală, despăgubirile fiind acordate de instanțe în baza HG 1415/2004 modificată prin HG 1580/2005.
Despăgubirile s-au acordat si au fost plătite reclamantei anterior înregistrării acțiunii si în consecință, nefiind întemeiate pe răspunderea civilă delictuală aceste dobânzi ar fi putut fi eventual cerute doar în condițiile art.1088 alin.2 Cod Civil, respectiv de la data cererii în judecată, despăgubirile fiind însă plătite anterior introducerii acțiunii aceste dobânzi nu se mai datorează, debitul fiind stins prin plata anterioară si în consecință, după achitarea sumei reprezentând despăgubirile datorate de stat, nu mai curg dobânzi.
De altfel, Hotărârea de Guvern nr. 1415/2004 nu prevede un termen pentru acordarea despăgubirilor si în consecință pârâta nu era de drept în întârziere, în speță, nefiind vorba de un fapt ilicit cauzator de prejudiciu si respectiv de aplicarea regulilor răspunderii civile delictuale.
Ca urmare, susținerile reclamantei că termenul de la care curg dobânzile este de 30 de zile conform art.2 lit.g Legea nr.554/2004 nu sunt întemeiate, iar în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 1 si 2 din Codul d e procedură fiscală, nefiind în discuție impozite si taxe, contribuii ori alte sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat si care se restituie de la buget contribuabilului potrivit art.113 lit. l din Codul d e procedură fiscală devenit art.117 lit. f, urmare ultimei modificări, deoarece reclamantei nu i s-au restituit impozite si taxe percepute nelegal.
Având în vedere considerentele reținute instanța a constatat că acțiunea reclamantei este nefondată, și a fost respinsă.
Prin încheierea de ședință din data de 18.12.2008, prima instanță a dispus astfel, prin sentința civilă nr. 647/CA/30.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr- a fost admisă acțiunea promovată de către reclamanta - - SRL și a obligat pârâta Direcția de Agricultură și Dezvoltare Rurală să plătească reclamantei suma de 1.198.686,36 lei (RON) și suma de 20.080.030 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Deși în considerentele hotărârii au fost indicate dovezile în baza cărora au fost calculate cheltuielile de judecată efectuate în cauză de reclamantă - filele 8, 35, 36 dosarul Curții de Apel, 9, 130 Tribunal - sume care, însumate reprezintă 20.080,6 lei (RON), în dispozitivul sentinței, a fost indicat greșit cuantumul lor ca fiind 20.080.030 lei.
În drept, art. 281 Cod procedură civilă a stabilit că instanța, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, poate să îndrepte erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâre.
Fiind întrunite condițiile art. 281 pr.civ. întrucât s-a indicat greșit cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța a admis cerere, dispunând îndreptarea erorii materiale în sensul arătat anterior, motiv pentru care,
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, iar, în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că pe perioada suspendărilor, prin efectul legii a operat suspendarea și în ceea ce privește pretențiile reclamantei la daune dobânzi, în baza art. 1082 Cod civil, cauza străină fiind vina creditorului care a fost urmărit penal.
La dosar, a depus întâmpinare intimata - SRL, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca legală și temeinică, deoarece reclamanta nu are nicio culpă în suspendarea temporară, a avizării documentației.
Recursul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la sentința atacată și la motivele de recurs formulate de către pârâtă precum și din prisma dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, se constată că prima instanța nu a reținut corect situația de fapt și de drept dedusă judecății pronunțând o sentință nelegală și netemeinică.
Din cererea de chemare în judecată pronunțată la instanța de fond rezultă că reclamanta - SRL a solicitat obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B la plata sumei de 1.198.686,36 lei reprezentând dobânzi legale pentru întârzierea avizării documentației de despăgubiri.
Pârâta a invocat în apărare dispozițiile art. 1082 din Codul civil care prevăd că "Debitorul esteosândit, de se cuvine, la plata de daune interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este de rea - credință din partea-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputată".
Intimata, prin întâmpinarea formulată a susținut că motivul invocat de recurentă nu putea fi ridicat în instanța de recurs deoarece nu a fost invocat în fața instanței de fond, însă aceste susținerii nu pot fi reținute, deoarece, curtea este obligată să facă aplicarea dispozițiilor art. 3041din Cod procedură civilă, în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.
Motivul de recurs invocat de recurentă este fondat și întemeiat, deoarece dobânzile legale solicitate de reclamantă, care reprezintă daune - interese moratorii intră sub incidența dispozițiilor legale mai sus arătate.
Din probele de la dosar rezultă că împotriva reprezentanților societății reclamante s-a dispus, la data de 17.05.2006, începerea urmăririi penale, ceea ce a determinat că prin hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, instanța de judecată să dispună suspendarea judecării dosarelor prin care s-a solicitat aprobarea documentației și deconturilor privind plata despăgubirilor solicitate de reclamantă (decontul 422A,422B,422C), suspendarea judecății, ca măsură procedurală dispusă de instanța de judecată în baza dispozițiilor art. 244 pct.2 din Cod procedură civilă, reprezintă o cauză străină, așa cum este reglementată de art.1082 Cod civil, situație care nu poate fi imputată pârâtei, astfel că, obligația a acesteia de avizare a documentației privind despăgubirile nu putea opera.
Pârâta, în calitate de debitoare este exonerată de plata despăgubirilor constând în dobânzile legale, deoarece obligațiile sale în acest sens au fost suspendate temporar, indiferent că prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din data de 21.01.2008 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților. Pe perioada cercetărilor penale a operat suspendarea procesului în contencios administrativ la fel și obligațiile pârâtei, cauza străină fiind independentă de atitudinea pârâtei.
Dispozițiile art. 42din Hotărârea de Guvern nr. 1415/2004 modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 1580/2005, precum și cele ale art. 2 lit. g din Normele metodologice privind Hotărârea de Guvern nr. 1415/2004 invocate de intimată în întâmpinare, nu sunt incidente în cauză, deoarece acestea se referă la despăgubirile pentru animalele ucise sau eutanasiate și care re alocă societăților comerciale care nu au fost sancționate contravențional, or, în speță, reclamanta a solicitat daune constând în dobânzile legale pentru întârzierea avizării documentației care are o altă reglementare legală întârziere care așa cum s-a arătat mai sus, nu este imputabilă pârâtei, fiind determinată de o cauză străină independentă de voința acesteia.
Față de aceste considerente, curtea va admite recursul pârâtei, iar în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea reclamantei. Instanța va menține dispozițiile cu privire la respingerea excepției autorității de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, împotriva sentinței civile nr. 647/CA/ 30.09.2008, a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ pe care o modifică, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtei Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B,
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. -19.01.2009
. - 23.01.2009/ 2 ex.
Jud. fond-.
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Clara Elena Ciapă, Georgeta
