Despăgubire. Sentința 3875/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.3875
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13 XI 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Radu Constantin Daniel
GREFIER- - -
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și chemata în garanție PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL, având ca obiect "despăgubiri bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns reclamantul prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/3 09 2009 depusă la fila 54 dosar, lipsă fiind pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și chemata în garanție Primăria Municipiului B prin Primarul General-.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că la data de 13 11 2009 s-a depus din partea Primăriei Municipiului prin serviciul registratură actele care au stat la baza emiterii nr.7353/2007, în copie.
Reclamantul, prin apărător depune expertizele tehnice de identificare pentru imobilele situate în B, sector 3,- și nr.7, declarând că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea principală și pe cererea de chemare în garanție a Primăriei Municipiului B prin Primarul General-.
Reclamantul, reprezentat de avocat, solicită obligarea pârâtei să desemneze evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în ceea ce privește stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru pentru imobilele situate în B, sector 3,- și nr.7. Cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens factura reprezentând onorariu de avocat în sumă de 4.000 lei.
Pune concluzii de respingere ca nefondată a cererii de chemare în garanție a Primăriei Municipiului B prin Primarul General-.
Curtea reține cauza spre soluționare pe cererea principală și pe cererea de chemare în garanție a Primăriei Municipiului B prin Primarul General-.
CURTEA:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Curtii de Apel B- Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr- la 24.03.2009 reclamantul a chemat în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, comisie din subordinea Cancelariei Primului-Ministru, solicitând instanței ca autoritatea pârâtă să fie obligată să desemneze un evaluator autorizat care să efectueze lucrarea de specialitate în vederea stabilirii cuantumului măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imbilele situate in B,- si 7.
În motivarea cererii a arătat urmatoarele:
Prin notificarea formulata in baza disp. speciale ale Lg. 10/2001 si inregistrata la executorul Judecatoresc sub nr. 2535/2001, a solicitat acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imbilul situat in B,- si 7, iar rin p. Dispozitia nr.7353/30.01.2007 Primaria Municipiului B prin Primarul Bad ispus acordarea de masuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul mai sus mentionat, dispozitia fiind comunicata Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor de pe langa Cancelaria Primului Ministru. Prin adresa nr. - emisa la data de 16.07.2007 Autoritatea ationala pentru Restituirea Proprietatilor i-a adus reclamantei la cunostinta ca dispozitia nr. nr.7353/30.01.2007 a fost inregistrata la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr. 37239/CC si ca dosarul va fi solutionat conform modalitatii de selectare a dosarelor in baza unui program de calculator ce utilizeaza functia random (aleatoriu), astfel cum s-a stabilit prin Decizia nr. 2/28.06.2006. Ori, sustine reclamantul, verificand stadiul de solutionare a dosarului pe site-ul, a constatat ca dosarul se afla in continuare in asteptare, desi au trecut mai bine de trei ani de zile de la emiterea dispozitiei nr. nr.7353/30.01.2007. Desi sste adevarat ca prin Legea 247/2005 nu s-a stabilit un termen anume pentru finalizarea procedurii administrative de solutionarea a cererilor de retrocedare si de emitere a deciziei reprezentand titlu de despagubiri, acest fapt nu reprezinta o justificare pentru parata pentru tergiversare si pentru nesolutionare intr-un termen rezonabil, cu atat mai mult cu cat pentru situatii de exceptie (asa zise cazuri medicale) s-a hotarat solutionarea cu prioritate, aceasta fiind regula, incalcandu-se astfel principiul transparentei si legalitatii solutionarii unor astfel de cereri.
In continuare, reclamantul a invocat prev. art. 6 CEDO, sustinand ca dreptul de solutionare in termen rezonabil reprezinta o garantie pentru solutionarea echitabila atat in procedura prealabila cat si in contencios, fiind nepermis pentru Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor sa tergiveseze in mod nejustificat solutionarea cererii, in conditiile in care de la emiterea dispozitiei nr. nr.7353/30.01.2007 (ultima etapa realizata in procedura administrativa) au trecut mai bine de trei ani de zile. Ori, in adresa nr. -/16.07.2007 rezulta clar intentia de tergiversare, invocarea criteriului aleatoriu in procesul de selectare al dosarului pentru solutionare neputand reprezenta o justificare.
In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art 6 din Conventia Europena a Drepturilor Omului, disp. L 247/2005 Tilul VII, art 112 proc civ. Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, motivând astfel: Dosarul aferent dispoziției nr.7353/30.01.2007 a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale, fiind astfel declanșată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005. În cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din actul normativ amintit, sunt parcurse mai multe etape:-etapa transmiterii si a înregistrării dosarelor, aceasta etapă fiind prevăzută de dispozițiile art.16 alin.l și 2 Capitolul V Titlul VII, modificat și.ompletat prin G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv; -etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilității restituirii în natură a imobilului ce face o ctul notificării și etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizandu-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire si valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Sectiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".
In cauza supusă judecății, etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferent dispozifiei nr.7353/30.01.2007, a fost transmis de Primăria Municipiului B, în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr. 37239/CC. Totodată, dosarul amintit mai sus, a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat. Astfel urmare a analizării dosarului conținând Dispoziția nr.7353/30.01.2007 emisă de Primăria Municipiului B, s-a constatat următoarea stare de fapt: prin notificarea nr.502/2001, reclamantul a solicitat măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești pentru imbiluele-constructie situate in B,- si 7, iar rin p. Dispoziția nr.7353/30.01.2007, emisă de Primăria municipiului B s-au propus măsuri reparatorii în echivalent, intrucat constructiile erau demolate si nu pot fi restituite in natura.
a resmis B Astfel documentația ce a stat la baza emiterii Dispoziției nr.7353/30.01.2007, sustinandu-se necesitatea indicarii suprefetelor constructiei demolate, asadar identificarii exacte a imobilului-constructie.
Referitor la etapa evaluării, subliniaza paratul faptul că această etapă este condiționată de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr.2815/16.09.2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la care ne vom referiri în conținutul prezentei întâmpinării. Nu pot fi reținute nici susținerile reclamantului privind criteriul aleatoriu, întrucât Decizia nr.2/28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care prevedea, într-adevăr, selectarea aleatorie atât a dosarului de despăgubire cât și a evaluatorului/societății de evaluare, a fost înlocuită cu Decizia nr.2815/16.09.2008, potrivit careia dosarele verificate si constatate complete vor fi transmise spre evaluare în ordinea înregistrării lor. Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis Decizia nr.2815/16.09.2008 cu privire la modalitatea de transmitere a dosarelor spre evaluare, respectiv în ordinea înregistrării lor, în temeiul dispozițiilor pct.l7.1 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1095/2005, dar și a soluțiilor nefavorabile pronunțate de instanțele de judecată cu privire la criteriul aleatoriu stabilit prin Decizia nr.2/28.02.2006. Astfel, prin Decizia nr.2815/16.09.2008, Comisia Centrală a stabilit două categorii de dosare, respectiv cele transmise Secretariatului Comisiei centrale înainte de apariția G nr.81/2007, și cele transmise după intrarea în vigoarea a actului normativ amintit. În speță, dosarul privind acordarea de despăgubiri, în favoarea reclamantei, face parte din categoria dosarelor transmise Secretariatului Comisiei Centrale înainte de intrarea în vigoare G nr.81 /2007, urmând a se respecta ordinea de înregistrare a dosarelor.
Față susținerile reclamantului privind nerespectarea în cauză a termenului rezonabil, paratul a facut următoarele precizări:
Soluționarea dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face în virtutea declanșării procedurii de acordare a despăgubirilor prevăzută de Titlul VII al Legii nr.247/2005 și nu în baza unei cereri exprimate de persoana îndreptățită. Altfel spus, procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 nu se declanșează prin simpla cerere a persoanelor îndreptățite ci numai după transmiterea dosarelor potrivit prevederilor art. 16 alin. 1 si 2 din actul normativ amintit, aȘa cum a fost modificat Și completat prin G nr.81/2007. Astfel, în speță, nu sunt incidente prevederile art.2 alin.l lit.h din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât prin cererea adresată instituției parate, reclamantul nu a solicitat un răspuns, care poate și trebuie comunicat în termenul de 30 de zile amintit mai sus, ci se solicită eliberarea unui anumit act administrativ, care poate fi emis numai în baza unei legi speciale-Legea nr.247/2005, act normativ ce prevede mai multe etape legale prealabile și obligatorii emiterii deciziei conținând titlul de despăgubire.
Mai mult, apreciaza paratul că nu se poate reține existența unei tergiversări din partea Comisiei Centrale în privința emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire în favoarea reclamanților, atât timp cât, așa cum a arătat, o astfel de decizie este emisă numai după parcurgerea procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005, și nu la simpla cerere a persoanei îndreptățite.
Referitor la cererea reclamantului privind obligarea Comisiei Centrale la plata cheltuielilor de judecată, paratul sustine faptul că este o entitate în subordinea Ministerului Finanțelor, neavând un buget propriu.
Totodata, parata a formulat cerere de chemare in garantie in contradictoriu cu Primăria municipiului B prin Primarul General- domnul în situația în care subscrisa Comisia Centralâ pentru Stabilirea Despăgubirilor va cădea în pretenții rezultate din prezenta cauză.
In argumentarea cererii de chemare in judecata, paratul Statul R prin a sustinut urmatoarele:
Primăria municipiului B în calitate de entitate ce a soluționat notificarea reclamantei, în procedura administrativă instituită de Legea nr.10/2001, avea obligația lemală să trimită dosarul aferent notificării însotit de actele prevăzute de pct.16.5 din G nr.1095/2005
Potrivit dispozițiilor art.16 alin.2 din Titlul VII al Legii nr.247/2005 modificat prin G nr.81/2007 "Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările si completările ulterioare care nu au fost soluționate În sensul arătat la nlin. (1) până la data intrării in vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare primire Secretariatuhtii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entilâțile învestite cu soluționarea notifieărilor, a cererilor de retroeedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centrale conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situatia juridică actuală a itnobilului obiect al restituirii si de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriii imobilele construcții demolate depuse de persoana îtidreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, în ternien de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor/dispozițiilor sau după caz, a ordinelor". În cauza dedusă judecății, din analiza dosarului transmis instituției parate a rezultat faptul că prin notificarea nr.502/2001, reclamantul a solicitat măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești pentru imbilul situat in B,- si 7, iar rin p. Dispoziția nr.7353/30.01.2007, emisă de Primăria municipiului B, s-au propus măsuri reparatorii în echivalent.
Ori, cat timp, potrivit pct.16.5 din G nr.1095/2005 deciziile/dispozițiile emise în baza Legii nr10/2001, republicată vor fi însotite de o documentație completă, in cazul de față dosarul reclamantului înregistrat cu nr.20711/CC nu este complet, trebuind identificat, fiind necesară și menționarea suprafeței acestuia. In aceeasi ordine de idei, parata a mai amintit si disp. pct.16.5 din G nr.1095/2005, potrivit carora deciziile/dispozițiile emise în baza Lcgii nr.10/2001 republicată trebuiesc însoțite de o documentație completă. Astfel potrivit pct.16.5 din actul normativ mai sus menționat Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16.1-16.3, vor fi însotite de următoarele înscrisuri: a) întreaga documentație aferentă acestora, respectiv: acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică; acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana fizică ori juridică îndreptățită sau, după caz, ascendentul acesteia, la data preluării abuzive; acte juridice care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă (în situațiile în care persoana fizică ori juridică îndreptățită sau, după caz, ascendentul acesteia a încasat o despăgubire, dosarul va conține dovada plății acesteia și cuantumul despăgubirii ce trebuie dedusă potrivit procedurii prevăzute la pct.22.ll); acte juridice care atestă calitatea de moștenitor; b) orice înscrisuri care descriu imobilele, construeții demolate, depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, inclusiv orice expertize judiciare sau extrajudiciare depuse de persoana îndreptățită, împreună cu evaluarea întocmită de comisia de evaluare internă, constituită la nivelul fiecărei entități implicate în soluționarea notificărilor în temeiul pct.1.1-1.2 ale cap.III din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.250/2007, cu modificările și completările ulterioare; c) orice alte înscrisuri depuse de persoana îndreptățită și orice declarații notariale date aceasta pe propria răspundere și declarații notariale date de persoana în viață, care at t anumite situații în legătură cu imobilul notificat și care au contribuit la fundamentar deciziei/dispoziției sau, după caz, a ordinului; d) situația juridică actuală a imobilului obiect al notificării; e) orice alte înscrisuri existente la dosar.
Prin urmare având în vedere că în cazul de față procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 nu poate fi urmată în integralitatea ei (în sensul parcurgerii următoarelor etape: etapa evaluării și emiterea titlului de despăgubire) solicită chemarea în garanție a Primăriei municipiului B prin Primarul General, întrucât obligația de transmitere a dosarului cu toate documentele prevăzute de pct.16.5 din G nr.1095/2005 îi revine acesteia iar, în măsura în care aceasta nu-și execută obligația, nici Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu va putea să emită decizia chiar în cazul admiterii prezentei cereri introductive de instantă.
De asemenea, prin cererea de chemare in garantie a solicitat și obligarea Primăriei municipiului B prin Primarul General să răspundă pentru eventualul prejudiciu cauzat Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin stabilirea unor cheltuieli de judecată pretinse de reclamant în prezentul dosar.
Cererea de chemare in garantie a fost intemeiata pe disp. art.63 si pe dispozițiile legale privind răspunderea civil delictuală, dispoziții prevăzute de Codul civil (art.998 și art. 999) și pe dispozițiile art. 16 alin.l din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
In cauza a fost incuviintata partilor proba cu inscrisuri, inclusiv dosarul nr. 37239/CC. Curtea analizând acțiunea formulată reține următoarele: Prin notificarea nr.502/2001, reclamantul a solicitat măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești pentru imbilul situat in B,- si 7. Prin Dispoziția nr.7353/30.01.2007, emisă de Primăria municipiului B s-au propus măsuri reparatorii în echivalent pentru constructia demolata. Dosarul aferent dispoziției amintite a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale, fiind astfel declanșată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005. la promovarea prezentei actiunii, nu a procedat la analizarea dosarului, abia dupa acest moment observand aceasta deficienta, referitoare la eroarea materiala-/30.01.2007. Ca atare, a inaintat in data de 22.05.2009 adresa catre B, acesta institutie restituind prin adresa nr.20075/27.07.2009 toate actele care au stat la baza emiterii dispozitiei nr.7353/30.01.2007, inclusiv fisa I pentru imobil, foto cu situatia actuala. De asemenea, si reclamantul a inaintat in data de 17.08.2009 expertize tehnice de identificare pentru imobilele situate in- si nr. 7, din care reiese descrierea amanuntita a imobilelor. Dosarul aferent deciziei nr.7353/30.01.2007 urma a fi soluționat potrivit procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 cu modificările și completările ulterioare. Legea specială în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 nu prevede în corpul ei un alt termen care să deroge de la regula generală, aceea că rezolvarea cererii formulată de către reclamant trebuia săvârșită cu respectarea termenului de 30 de zile. Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit Titlului VII al Legii nr. 247/2005, s-a constituit în subordinea Cancelariei primului Ministru o autoritate administrativă distinctă cu denumirea Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care conform art. 13 alin. 1 lit. a și b are în principal două atribuții principale: dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire și ia alte măsuri legale, necesare aplicării acestei legi. In cuprinsul Cap. al Titlului VII din Legea nr. 247/2005 se reglementează procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor pe larg evocate și detaliate de ambele părți litigante. Legea are în vedere ca în termen de cel mult 60 de zile de la intrarea ei în vigoare să se predea pe bază de proces-verbal de predare-primire noii entități deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor iar cele privitoare la propunerea motivată de acordare a despăgubirilor însoțite de întreaga documentație, cum este cazul în speță, în termen de 10 zile de la data adoptării deciziilor/dispozițiilor sau, după caz, a ordinelor (art. 16 alin. 1 și 2 din Titlul VII al legii nr. 247/2005). Odată primit dosarul atribuția Comisiei Centrale prin Secretariatul acesteia constă în analizarea situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură după care această entitate va proceda la centralizarea dosarelor pentru care, în mod întârziat cererea de restituire în natură a fost respinsă, și le va transmite evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare (art. 16 alin. 4 și 5 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005). În speță, reclamantul atacă actul administrativ atipic constând în refuzul nejustificat al autorității administrative de a emite actul administrativ de desemnare a epertului autorizat în termenul prevăzut de dispozițiile generale aplicabile în materie, acela de 30 de zile de la data înregistrării cererii. In primul rand, Curtea apreciaza ca refuzul paratei, tinand de faptul ca dosarul nu ar fi complet, nu este justficat, cat timp nu a luat o perioada indelungata nicio masura pentru a verifica legalitatea respingerii cererii de restituire în natură, in acest timp de pasivitate indelungata justificarea autoritatii constand in invocarea caracterului aleatoriu al soluționării dosarelor nu este întemeiată, necesară, legală și proporțională cu scopul urmărit. Deși decizia autorității administrative de opțiune a soluționării dosarelor ar putea fi justificată de un scop legitim, metodele și mijloacele de soluționare prin introducerea elementului aleatoriu nu sunt adecvate și necesare. Curtea are în vedere că odată ce titularul notificării a fost înștiințat de autoritatea competentă cu privire la dreptul său de a obține despăgubiri pentru imobilul ce a fost preluat abuziv în proprietatea statului și ulterior înregistrării dosarului la autoritatea administrativă în vederea demarării procedurilor administrative de stabilire a despăgubirilor se creează reclamantului convingerea legitimă că cererea lor va fi rezolvată într-un termen rezonabil și previzibil. A condiționa soluționarea dosarelor de elementul aleatoriu introdus de comisie, ceea ce implică imposibilitatea definirii cel puțin a unui criteriu obiectiv de previzibilitate a soluționării cererii, nu este o justificare pertinentă pentru a fi opusă cu succes reclamantului ca temei pentru nesoluționarea cererii ce are ca obiect stabilirea și concretizarea în final a dreptului la despăgubire la care aceștia sunt îndreptățiți potrivit legii. Conform prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, statuează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. El a fost redactat în așa fel încât să rezulte limitări minime ale puterii discreționare a statelor în domeniul reglementării, recunoașterii și apărării dreptului de proprietate.
Cu privire la drepturile de creanță, Curtea a decis, cu valoare de principiu, că acestea constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.
Curtea reține că dreptul de creanță născut în favoarea reclamantului prin emiterea dispoziției nr.7353/30.01.2007, dispoziție neatacată printr-o procedură judiciară, reprezintă o valoare patrimonială și are deci caracteristicile unui bun în sensul primei fraze a art. 1.
Prin nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii privitoare la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire autoritatea administrativă încalcă reclamantului dreptul la respectarea bunurilor lor.
Reclamantul deși este îndreptățit în a avea o speranță legitimă la obținerea unei indemnizații, interesul său patrimonial suficient de important și recunoscut pentru a constitui un bun aflat sub protecția instituită de art. 1 din Protocolul nr. 1 este în mod vădit încălcat prin decizia autorității administrative.
În considerarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și a dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1, autoritatea administrativă abilitată să statueze și să concretizeze dreptul subiectiv dedus judecății de reclamant are obligația legală de a găsi toate mijloacele necesare soluționării cererilor și de a exercita dreptul de apreciere privitor la procedura de soluționare a cererilor în cadrul legii dat de limitele drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Emiterea actului administrativ atipic (refuzul) pe ideea dreptului de apreciere, dar prin care se încalcă dreptul reclamantului la respectarea bunurilor lor în sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției, reprezintă un abuz de drept care, evident, nu poate fi tolerat.
Dreptul la reparație, întemeiat pe atingerile aduse dreptului de proprietate reprezintă drepturi și obligații cu caracter civil, în sensul art. 6 paragraful 1.
Dreptul la soluționarea în termen rezonabil a cauzei statuat în art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, garanție a unui proces echitabil trebuie să fie prezent nu numai în procedura contencioasă ci și în procedura prealabilă, întrucât durata procedurii și trebuie să includă și întârzierile imputabile autorităților administrative, când fără intervenția acestora nu se poate asigura realizarea dreptului alegat, considerent pentru care Curtea urmează a respinge excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtă.
Reclamantul utilizând de posibilitățile oferite de normele interne a întreprins demersurile legale pentru realizarea dreptului lor.
Termenul rezonabil în procedurile civile nu poate să excludă și durata procedurii administrative prealabile, fiindcă sesizarea jurisdicției este condiționată de normele de drept intern, de parcurgerea acestei proceduri.
Se observă că cererea privitoare la dreptul invocat de reclamant nu poate fi soluționată cu respectarea principiului celerității procedurilor, ca și garanție de ordin general înscrisă în art. 6 paragraful 1 al Convenției.
Această întârziere imputabilă autorității administrative poate să conducă la depășirea termenului rezonabil în care trebuie să fie judecată orice cauză, depășire contrară dispozițiilor Convenției, chiar dacă în speță vorbim de durata unei proceduri administrative preliminare.
Curtea constata ca, abia dupa ce reclamantul a promovat prezenta actiune, parata a considerat ca dosarul este incomplet, anume ca nu sunt suficioente elemente de identificare a imobilului situat in-.
Curtea considera atitudinea paratei ca neputand da un caracter justificat refuzului si in prezent de a desemna un evaluator autorizat, cat timp imobilul demolat este identificat prin raportul de expertiza ce a stat la baza dispozitiei nr.7353/30.01.2007 ( fila 91 dosar ).
Ca atare, argumentul privind imposibilitatea autorității de a demara procedura administrativă de acordare a despăgubirilor nu poate fi reținut, cat timp, pe de-o parte, remiterea dosarului a avut loc după demersurile de solicitare a finalizării procedurii în fața instanței de judecată si, pe de alta parte, dosarul era complet. Intr-adevar, tât dispozițiile art. 16 alin. (2) din Cap.V al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, cât și cele ale art. 165 din Normele metodologice de aplicare a acestui titlu, conțin obligația imperativă ca dispozițiile emise în baza Legii nr. 10/2001 să fie predate Secretariatului Comisiei Centrale însoțite de următoarele înscrisuri: întreaga documentație aferentă acestora, actele juridice care atestă calitatea de moștenitor, orice înscrisuri care descriu imobilele, situația juridică actuală a imobilului obiect al notificării, orice alte înscrisuri relevante. ori, in speta, nu a rezultat ca dosarul nr.37239/CC este incomplet, iar în lipsa informațiilor menționate ( rectificarea numarului apartamentului din dispozitie, desi era evident ca ne aflam in fata unei erori materiale; respectiv identificarea imobilului ) acesta nu poate fi transmis evaluatorului.
In sfarsit, Curtea constata ca nici chiar dupa primirea dosarului completat ( in iulie 2009 ) si a unei expertize tehnice depuse de reclamant ( august 2009 ) parata nu a indeplinit obligatiile legale, in sensul parcurgerii etapelor ulterioare analizării dosarului pentru evaluarea și stabilirea despăgubirilor cuvenite recurenților-reclamanți, de data aceasta invocand Decizia nr.2815/16.09.2008 cu privire la modalitatea de transmitere a dosarelor spre evaluare, respectiv în ordinea înregistrării lor.
Ori, Curtea constata, pe de-o parte, ca parata nu a facut dovezi privind respectarea acestei decizii- in sensul ca inca nu au fost examinate si transmise spre evaluare toate dosarele inregistrate anterior celui al reclamantei- si, pe de alta parte, considera ca aceasta parata nu poate invoca aceastaacest act adminisdtrativ pentru incalcarea dreptului la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, in conf. cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului orice persoană are dreptul. In acest sens, Curtea aminteste argumentele prezentate mai sus, in neretinerea primei justificari a paratei, bazate pe caracterul aleatoriu al soluționării dosarelor.
Constatând refuzul nejustificat al comisiei intimate de a aplica prevederile Legii nr. 247/2005 prin soluționarea dosarului nr. 37239/CC, în sensul parcurgerii etapelor ulterioare analizării dosarului pentru evaluarea și stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, Curtea va admite acțiunea si, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 2 alin. 1 lit. g, h și m ) din aceeași lege raportat la dispozițiile de ansamblu ale Titlului VII al Legii nr. 247/2005, în vederea restabilirii dreptului subiectiv civil încălcat reclamantei prin refuzul său nejustificat, va obliga autoritatea pârâtă să desemneze evaluator pentru intocmirea raportului de evaluare in dosar. Potrivit art. 274 alin. (1) proc. civ. „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată, neavând nici o relevanță dacă această parte are sau nu personalitate juridică. In consecinta, Curtea urmeaza a oblige parata la plata catre reclamantul a sumei de 4000 RON cheltuieli de judecata reprezentate de onorariu avocat. Referitor la cererea de chemare in garantie, in raport de argumentele partii parate si de retinerile instantei in solutionarea cererii principale, Curtea considera ca nu este intemeiata, nefiind culpa chematei in garantie pentru nerespectarea de catre a obligatiilor sale, în sensul parcurgerii etapelor ulterioare analizării dosarului pentru evaluarea și stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamantei, nici chiar eroarea materiala strecurata in nefiind un motiv suficient pentru intarzierea in verificarea dosarului de catre parata. In plus, dupa cum s-a constatat, nici dupa rectificarea erorii materiale, parata nu a inteles sa-si indeplineasca obligatiile ce decurg din lege. Pentru aceste considerente urmeaza a respinge cererea de chemare in garantie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea principală formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în B, sector 1,-,.3, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN prin COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR cu sediul în B, sector 1, Calea nr.202.
Obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare în dosarul nr.37239/CC.
Obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata către reclamant a sumei de 4000 RON cheltuieli de judecată.
Respinge ca nefondată cererea de chemare în garanție a Municipiului B prin Primar General, cu sediul în B, sector 5,-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 XI 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
Președinte:Radu Constantin DanielJudecători:Radu Constantin Daniel
