Despăgubire. Sentința 4101/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4101
Ședința publică de la 24.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, în contradictoriu cu pârâtul SC & CO SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal la data de 18.03.2009, sub nr- reclamanta SOCIETATEA ROMÂNÂ DE RADIODIFUZIUNE, în contradictoriu cu pârâta SC & CO SRL prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1399,14 lei reprezentând taxa pentru serviciului public de radiodifuziune pe anul 2005 în cuantum de 360 lei, penalități in cuantum de 319.14 lei pentru factura -/28.11.2005 si taxa pentru serviciul public de radiodifuziune pe anii 2006 și 2007 in cuantum de 7201ei.
In motivarea acțiunii se arata ca in conformitate cu dispozițiile HG nr. 977/2003 și Legea nr. 533/2003 privind aprobarea OUG nr. 71 /2003, a fost instituită obligația ca persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile si reprezentantele acestora, precum si reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxa pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari prezumativi ai acestor servicii, conform art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Romane de Radiodifuziune si a Societarii Romane de Televiziune, republicată.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, legea nr. 533/2003 si HG nr. 977/2003.
Reclamanta a depus la dosar, in copie factura menționata in acțiune, confirmarea de primire, dovada privind achitarea taxei de timbru si timbru judiciar.
Cererea a fost înregistrata inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 6, sub nr- și a fost soluționata de aceasta instanța prin sentința civila nr. 5786/22.09.2008, prin care s-a admis cererea, astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta, care a fost soluționat de Secția a VI a Comercială din cadrul Tribunalului București, prin decizia nr. 88/14.01.2009, prin care a fost admis recursul și s-a casat sentința recurată, trimițându-se cauza spre competenta soluționare pe fond la Secția a IX-a Tribunalul București.
Astfel instanța de recurs a apreciat ca raportul juridic dedus judecații nu are natura comerciala, ci se circumscrie sferei dreptului administrativ, in contextul in care taxa menționata este instituita in favoarea unei persoane juridice de drept privat asimilata autoritarilor publice, conform dispozițiilor art. 2 lit. b din legea nr. 554/2004, pentru prestarea unui serviciu de interes public, în înțelesul dispozițiilor art. 2 lit.c din același act normativ.
La termenul de judecată din data de 22.04.2009, față de natura de drept administrativ a litigiului, stabilită prin decizia de casare nr.88/14.01.2009, obligatorie pentru judecătorul fondului potrivit disp. art.315 Cod procedură civilă, instanța a pus în discuție excepția de necompetență materială a tribunalului.
Prin sentința civilă nr.1560/22.04.2009, Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, reținând că în raport de disp. art.10 din Legea nr.554/2004 și de împrejurarea că reclamanta este autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei aparține curții de apel.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 04.05.2009.
Curtea a invocat din oficiu, la termenul din data de 24.11.2009 excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ a Curții de Apel București.
Analizând actele si lucrările dosarului, curtea reține, cu privire la excepția necompetentei materiale a acestei instanțe, ca reclamanta a formulat o cerere in baza legii nr. 533/2003 si a HG nr. 977/2003.
Cele doua acte normative mai sus arătate reglementează taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv cuantum, penalități, persoanele fizice si juridice care sunt obligate la plata taxei.
Obiectul cauzei este așadar obligarea paratei la plata unor taxe si accesorii ale acestora.
Potrivit art. 10 al. 1 din legea nr. 554/2004 "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Din acest text reiese ca ori de cate ori obiectul cauzei se refera la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale si accesorii ale acestora relevant este nu emitentul actului pentru stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ ci a cuantumului acestor taxe.
Așadar, întrucât valoarea pretențiilor reclamantei este de 1399,14 lei, adică până în 500.000 lei, competent sa soluționeze cauza în fond este tribunalul si nu Curtea de Apel București.
Nu se solicita anularea, modificarea sau interpretarea clauzelor dintr-un contract administrativ pentru ca sa aibă relevanta daca una dintre părți este autoritate publica centrala sau locala.
Daca legiuitorul ar fi avut in vedere doar emitentul actului la stabilirea competenței ar fi fost superflua trimiterea făcuta de text la suma de 500.000 lei atunci când se refera la impozite, taxe, contribuții si accesorii ale acestora.
Drept urmare va declina, in baza textelor de lege invocate mai sus si a art. 158 cod procedura civila, competenta de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului București Secția a IX-A Contencios Administrativ si Fiscal.
de faptul ca si tribunalul si-a declinat competenta in favoarea acestei instanțe constata ivit conflictul negativ de competenta potrivit art. 20 pct. 2 cod procedura civila si in baza art. 21 din același cod va înainta dosarul la ICCJ în vederea soluționării conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE, cu sediul in B, Str. G-ral nr. 60-64, sector 1, în contradictoriu cu pârâta SC & CO SRL, cu sediul în B, Calea nr.40,Bl.11,.2,.5, sector 6, în favoarea Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal.
Constata ivit conflictul negativ de competentă și înaintează cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Pronunțata în ședința publica, astăzi, 24.11.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
-
Red.
Gh./4 ex.
10.12.2009
Președinte:Stănișor Denisa AngelicaJudecători:Stănișor Denisa Angelica
