Despăgubire. Decizia 494/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 494/R Dosar nr-

Ședința publică de la 24 iulie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Marcela Comșa

- - - - JUDECĂTOR 3: Marius Cosma

- - - - judecător

GREFIER -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - SRL SA B sentinței civile nr. 4381/C/18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, având ca obiect despăgubire

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din

22 iulie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 24 iulie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față constată că:

La data de 30.10. 2007 reclamanta - SRL a chemat în judecată pe calea contenciosului administrativ pe pârâtele DIRECTIA PENTRU AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ B, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr. 7892/62/com /2007 a Tribunalului Brașov secția contencios administrativ și fiscal.

Prima instanță în baza probelor de la dosar a pronunțat sentința civilă nr. 4381/CA/18.12.2007, prin care a dispus respingerea excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâta DIRECTIA PENTRU AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ

A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta - - SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECTIA PENTRU AGRICULTURĂ SI DEZVOLTARE RURALĂ B având ca obiect pretenții reprezentând dobânzi în sumă de 1.198.686,36 lei; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:

Obiectul acțiunii reclamantei îl constituie plata sumei de 1.198.686,36 lei cu titlu de dobânzi legale așa cum rezultă din petitele formulate, reclamanta invocând art.1088 Cod Civil.

Ca urmare, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă pentru considerentul că prin hotărârile judecătorești invocate instanțele nu s-au pronunțat asupra acestui petit cu care nu a fost de altfel investită prin acțiunile formulate de reclamantă.

Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut că despăgubirile cuvenite si acordate reclamantei prin hotărârile judecătorești invocate își au temeiul în acte normative si nu în contract sau în răspunderea civilă delictuală, despăgubirile fiind acordate de instanțe în baza HG 1415/2004 modificată prin HG 1580/2005.

Despăgubirile s-au acordat si au fost plătite reclamantei anterior înregistrării acțiunii si în consecință, nefiind întemeiate pe răspunderea civilă delictuală aceste dobânzi ar fi putut fi eventual cerute doar în condițiile art.1088 alin.2 Cod Civil, respectiv de la data cererii în judecată, despăgubirile fiind însă plătite anterior introducerii acțiunii aceste dobânzi nu se mai datorează, debitul fiind stins prin plata anterioară si în consecință, după achitarea sumei reprezentând despăgubirile datorate de stat, nu mai curg dobânzi.

De altfel, HG nr.1415/2004 nu prevede un termen pentru acordarea despăgubirilor si în consecință pârâta nu era de drept în întârziere, în speță, nefiind vorba de un fapt ilicit cauzator de prejudiciu si respectiv de aplicarea regulilor răspunderii civile delictuale.

Ca urmare, susținerile reclamantei că termenul de la care curg dobânzile este de 30 de zile conform art.2 lit. g Legea nr.554/2004 nu sunt întemeiate, iar în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 1 si 2 din Codul d e procedură fiscală, nefiind în discuție impozite si taxe, contribuții ori alte sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat si care se restituie de la buget contribuabilului potrivit art.113 lit. l din Codul d e procedură fiscală devenit art.117 lit. f, urmare ultimei modificări, deoarece reclamantei nu i s-au restituit impozite si taxe percepute nelegal.

Având în vedere considerentele reținute instanța de fond constatat că acțiunea reclamantei este nefondată, fiind respinsă.

Împotriva acestei hotărârii a declarat recurs în termenul legal recurenta reclamantă - SRL, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând instanței de recurs ca în baza prevederilor art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă să analizeze legalitatea hotărârii atacate pe baza prevederilor legale aplicabile a temeiului de drept invocat în solicitarea plății despăgubirilor, a daunelor de întârziere pentru neplata la termen a despăgubirilor, prevăzute de HG nr. 1415/2004 modificată prin HG nr. 1580/2005, respectiv obligarea pârâtelor la plata dobânzilor legale invocând în drept prevederile de OG nr. 9/2000, Legea nr. 554/2004 art. 18 alin. 1-3 și art. 120 Codul fiscal și Codul d e procedură fiscală.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului integral respectiv obligarea pârâtelor pentru aprobarea documentației și avizarea documentului și centralizatorului pentru suma de 1 198 686,36 RON dobândă legală, potrivit prevederilor legale și actelor de la dosar.

În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta - SRL a adus următoarele critici sentinței pronunțate de Tribunalul Brașov:

Tribunalul Brașova încălcat prevederile legale și a aplicat greșit legea, context în care a pronunțat o hotărâre nelegală și neîntemeiată.

Acțiunea formulată de reclamantă a avut ca temei de drept art. 8 alin. 1, alin. 3 și art.19 alin.1-3 din Legea nr. 554/2004, fiind vorba de un refuz al soluționării în termenul legal a cererii formulate de reclamantă privind un drept recunoscut de lege cererea pentru acordarea despăgubirilor în integralitatea lor adică dobânzi pentru întârzierea la plata despăgubirilor acordate pentru prejudiciul efectiv prin hotărârea judecătorească și definitiv daune pe care reclamanta le-a precizat ca fiind dobânzi legale de 0,1% pe zi de întârziere, în cuantumul de 1 198 686,36 lei, și care consideră că i se cuvin, pentru acoperirea prejudiciului integral suferit, pentru eutanasierea păsărilor.

Recurenta, a mai susținut că aceste dobânzi își au izvorul în principiul recuperării integrale a pagubei, prevăzută în legile speciale HG nr. 1415/2004 și HG nr. 1580/2005.

De asemenea, a invocat și faptul că acțiunea reclamantei este admisibilă, și că de fapt s-a referit la art. 1088 cod civil acest, text de lege ca fiind aplicabil atunci când statul datorează despăgubiri sume de bani, dar că cererea privind dobânzile își are temeiul în legile speciale, respectiv OG nr. 42/2002, care prevede de că "statul despăgubește" integral sumele la data când au avut loc măsurile de eradicare a gripei aviare și că Legea nr. 554/2004, art. 19 alin. 3 permite acest lucru, la fel și OG nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale.

Recurenta a precizat că nu a solicitat daune interese pe dispozițiile Codului civil iar hotărârea dată și exprimarea este atât confuză și nemotivată soluția dată de instanța de fond.

În concluzie, recurenta a susținut că a redus daunele materiale la care avea dreptul la dobânda legală, având în vedere obligația bănească a Statului Român, fiind vorba de plata unor sume de bani și că de fapt fiind vorba de daune interese moratorii pentru întârziere nu trebuie dovedit faptul că prin întârzierea în executare pârâtele au provocat o pagubă ca fiind prezumată de lege ( art. 43 Cod comercial), reclamanta fiind societatea comercială.

Recurenta a mai invocat că stabilirea nivelului dobânzii legale pentru sumele percepute sau, plătite de Ministerul d e Finanțe rezultată din interpretarea art. 10 din OG nr. 9/2000, care prevede că "dobânzile percepute sau plătite de Ministerul d Finanțe, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice".

În acest sens, recurenta a susținut că reglementările specifice în situația de față este codul fiscal și codul d e procedură fiscală, care prevăd dobânzi de 0,1% pe zi întârziere, deoarece aceste dobânzi urmează, același regim juridico - fiscal ca și plata despăgubirilor principiul de bază.

Se susține că obligația la despăgubire fiind o obligație plătită din bugetul de stat de către Ministerul d e Finanțe, (fiind o obligație a statului luată prin lege specială), dobânda fiind o obligație accesorie, urmează calea obligației principale fapt de rezultă din art. 4 din Normele metodologice anexa 2 Hotărârii de Guvern nr. 1415/2004, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 1580/2007 dispoziții interferente cu cele ale art. 10 din OG nr. 9/2000.

În concluzie, recurenta a susținut că hotărârea atacată este nelegală neîntemeiată, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, iar motivarea sentinței este contradictorie, confuză și că practic soluția dată este nemotivată solicitând admiterea recursului și admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată la ambele instanțe.

Recursul a fost legal timbrat de reclamantă (8 dosar).

În cauză, față de recursul declarat în cauză intimații pârâți Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B la termenul de judecată din 22 iulie 2008 recurenta a mai depus și înscrisurile de la fila 83 - 94, cauza fiind repusă pe rol pentru incompatibilitatea unui judecător din complet, la acest termen s-a dat din nou cuvânt asupra recursului, instanța rămânând în pronunțare.

Și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au formulat Întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică ( 12-13).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat analizarea recursului în limitele prevăzute de art. 295 alin. 1 teza coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă și să se constate că acesta nu mai este parte în cauză,deci scoaterea lui din cauză a intrat sub incidența autorității de lucru judecat ( 23-24 dosar recurs).

Recurenta reclamantă a formulat concluzii scrise ( 25-34 dosar recurs) la,care a anexat dovada cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 000 lei ( 35- 36 dosar de recurs).

La dosar s-au depus în probațiune de recurentă în susținerea recursului și înscrisurile de la fila 37-59 privind Rezoluția procurorului de soluționare a urmăriri penale a reprezentantului - și sentința de suspendare a judecării cauzei.

La rândul său pârâta intimată Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B, a depus concluzii scrise ( 62-64) în sensul respingerii recursului și menținerea hotărârii atacate.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului sentința civilă nr. 4381/C/28.12.2007 a Tribunalului Brașov, în raport de criticile formulate în recurs și de prevederile legale aplicabile, constată recursul ca fondat pentru următoarele considerente:

Din analiza sentinței atacate raportat la obiectul cererii reclamantei și văzând considerentele hotărârii nr. 4381/18.12.2007, raportat la motivarea acțiunii reclamantei în fapt și în drept instanța de recurs constată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală pentru următoarele argumente.

Instanța de fond nu a stabilit cu claritate obiectul și cauza cererii reclamantei respectiv temeiul de drept al cererii de chemare în judecată a pârâtelor.

Instanța nu a manifestat rol activ în judecarea cauzei, nepunând în vedere reclamantei să-și precizeze clar temeiul de drept al acțiunii, încălcând astfel prevederile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, soluționând greșit acțiunea.

Instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei ceea ce reprezintă aplicarea prevederilor art. 304 pct.7Cod procedură civilă, motiv de casare conform prevederilor art. 312 alin. 4 Cod procedură civilă.

Prin modul în care a fost motivată hotărârea rezultă de fapt că instanța prin necercetarea fondului cauzei, a dat o soluție greșită

Din considerentele sentinței atacate, rezultă că practic hotărârea dată este contradictorie și practic este nemotivată, raportat la obiectul cererii față de prevederile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.

Motivarea hotărârii este contradictorie, și nu rezultă clar care sunt motivele de fapt și de drept care au format convingerile judecătorului pentru a pronunța soluția respectivă, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii de instanța de fond.

În esență, sunt incidente prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, și față de dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, hotărârea atacată va fi casată urmând a trimite cauza spre rejudecare pe fond la aceiași instanță.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va avea în vedere toate criticile suplimentare formulate în recurs, va pune în vedere reclamantei să-și precizeze clar temeiul de drept al acțiunii dacă cere despăgubiri pe codul civil, dacă se cere dobânda legală, practicată de BNR sau și rata inflației, sau alte cereri și în ce temei de drept.

De asemenea, în funcție de precizarea de acțiune a reclamantei pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, a temeiului de obligare a pârâtei la despăgubirile solicitate în completare pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit, instanța va putea completa probatoriu eventual cu proba cu expertiza contabilă.

În esență, referitor la recursul declarat și la criticile formulate în motivele de recurs, se constată că recursul este fondat și că hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea prevederilor legale și cu aplicarea greșită a legii, hotărârea cuprinde argumente contradictorii și practic este nemotivată.

Așa fiind, se va admite recursul, se va casa sentința atacată în parte în sensul că se va trimite dosarul aceleiași instanțe pentru rejudecarea pe fond a cauzei, menținând celelalte dispoziții din sentința atacată, cu privire la respingerea excepției de autoritate de lucru judecat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă - SRL împotriva sentinței civile nr. 4381/CA din ședința publică din 18.12.2007, a Tribunalului Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ pe care o casează în parte în sensul că:

Trimite cauza spre rejudecare pe fond aceleași instanțe.

Menține dispozițiile privind respingerea excepției autorității de lucru judecat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iulie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier

Red. -28.07.2008

Dact. - 29.07.2008/2 ex.

Jud. fond- /

Președinte:Maria Ioniche
Judecători:Maria Ioniche, Marcela Comșa, Marius Cosma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire. Decizia 494/2008. Curtea de Apel Brasov