Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1162/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1162

Ședința publică de la 27 Octombrie 2009

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu

JUDECĂTOR 3: Alina Savin

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă EUROPA B - SUCURSALA B, cu sediul în B-dul -, - parter, camera 16, jud.B împotriva sentinței civile nr.511/9.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul, cauza având ca obiect despăgubire.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22.10.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 27.10.2009.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.511/9.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - Capital SA B -Sucursala B în contradictoriu cu pârâtul.

A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr.2348/113/30.09.2008, reclamanta Capital B - Sucursala Bac hemat în judecată pe pârâtul pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să-i plătească suma de 14.375 lei, reprezentând daune cauzate angajatorului.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a fost angajat al societății în funcția de agent achiziții, în cadrul departamentului Contractări, în perioada 06.07.2007-13.05.2008. În această calitate, avea drept obligație de serviciu, conform fișei postului, respectarea tuturor procedurilor de lucru pentru ca societatea să nu fie păgubită cu ocazia achiziționării de terenuri agricole. Reclamanta a precizat că pârâtul avea obligația să verifice permanent actele care stau la baza tranzacției și să achite contravaloarea terenurilor achiziționate doar dacă vânzătorul depune la notar actele de proveniență a terenului în original și care fac dovada proprietății. În cursul anului 2008 s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare dintre Capital și numitul, prin care acesta s-a obligat să vândă cota indiviză de 8/48 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață totală de 69.500 mp, situat în extravilanul comunei Romanu, jud. B, având patru amplasamente. Agentul care a efectuat această achiziție a fost, care a întocmit actele fără a verifica actele în original ale vânzătorului. Promisiunea de vânzare-cumpărare a fost autentificată de Biroul Notarului Public - la data de 25.03.2008, fără ca vânzătorul să prezinte titlul de proprietate în original. La data autentificării a primit suma de 2875 lei și s-a convenit ca actele de vânzare -cumpărare propriu-zise să fie autentificate după realizarea documentației cadastrale și obținerea numărului cadastral pentru terenul respectiv, cât și a celorlalte formalități cerute de lege. După încheierea acestui act s-a constatat că nu se mai afla de fapt în posesia terenului deoarece îl vânduse anterior, la data de 13.03.2007 și deși a fost notificat în vederea perfectării actului de vânzare cumpărare, nu s-a prezentat la notar. Potrivit art.8.1 din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, s-a obligat să restituie de 5 ori valoarea primită sau de 5 ori prețul de circulație al imobilului, dar acest prejudiciu nu poate fi recuperat de la întrucât este insolvabil, neavând nici un bun sau venit pentru a achita suma de 14375 Ron.

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că la baza încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare au stat titlul de proprietate eliberat pe numele bunicului promitentului vânzător, certificatul de moștenitor al acestuia, certificatul fiscal eliberat de Primăria Romanu dar și declarația numitului din care rezulta faptul că terenul ce urma a face obiectul vânzării-cumpărării nu este ipotecat, este liber de orice sarcini și servituți, restricții sau drepturi ale terților. Perfectarea vânzării-cumpărării terenului promitentului vânzător urma să aibă loc la data finalizării formalităților prealabile, respectiv a întocmirii documentației cadastrale, obținerea numărului cadastral, înscrierea în cartea funciară, obținerea extrasului de carte funciară, obținerea certificatului de atestare fiscală.Cu privire la obligarea sa la plata sumei de 14.375 lei, pârâtul a susținut că art. 8.1 din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu-i este opozabil, principiul relativității contractului presupunând producerea efectelor actelor juridice doar asupra contractantului și nu asupra mandatarului său. Faptul că este insolvabil, conform afirmației societății, nu îi poate fi imputabil și nu este problema sa faptul că este insolvabil și că acesta a vândut de două ori același teren.

Din actele și lucrările dosarului instanța a constatat următoarele:

Pârâtul a fost încadrat în muncă la - Capital A pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 1.07.2007, în funcția de agent contractări, conform contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial d e Muncă sub nr. -/6.07.2007(filele 10,11).

Conform fișei postului, pârâtul avea printre atribuțiile de serviciu și obligația de a respecta toate procedurile de lucru ale societății, de a verifica permanent actele care stau la baza tranzacției și să achite contravaloarea terenurilor achiziționate doar dacă vânzătorul depune la notar actele de proveniență a terenului în original și care fac dovada proprietății.

La data de 25.03.2008 între Capital prin reprezentant și numitul, s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.461/25.03.2008 de Biroul Notarului Public - prin care promitentul vânzător s-a obligat să vândă cota indiviză de 8/48 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață totală de 69.500 mp, situat în extravilanul comunei Romanu, jud. B, având patru amplasamente, prețul total al vânzării fiind de 2875 lei Ron. Potrivit pct.8.1 din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, în cazul în care semnarea contractului nu poate avea loc din vina promitentului vânzător, acesta se obliga să restituie de 5 ori prețul contractului sau de 5 ori valoarea de circulație a terenului respectiv.

În urma relațiilor solicitate de la Biroul Notarului Public - s-a comunicat că la încheierea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.461/25.03.2008 s-au prezentat de către promitentul vânzător următoarele acte: certificatul de moștenitor nr. 154/28.07.1999, în original, prin care se constată că promitentul vânzător a moștenit de la bunicii materni și cota indiviză de 8/48 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 69500 mp, titlul de proprietate al autorului nr. 27048-46240/1995 în copie conformă cu exemplarul aflat în arhiva OCPI cu nr. de înregistrare 11748/25.03.2008, cartea de identitate în original.

În drept, potrivit art.270 al.1 Codul muncii salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Art.1169 cod civil prevede că "C ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească."

Din cuprinsul art.270 al.1 rezultă că, pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie îndeplinite cumulativ anumite condiții de fond, respectiv calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția (culpa) salariatului.

Instanța constată că în prezenta cauză nu sunt întrunite elementele răspunderii patrimoniale privind existența unei fapte ilicite a pârâtului, săvârșită cu vinovăție și în legătură cu munca sa, întrucât în cauză nu s-a dovedit că pârâtul ar fi săvârșit vreo faptă care să reprezinte o încălcare a atribuțiilor de serviciu și care să fi cauzat prejudiciul imputat.

Tribunalul a apreciat că nu se poate imputa pârâtului faptul că ar fi întocmit actele fără a verifica actele în original ale vânzătorului întrucât promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare a fost întocmită de notar, iar din relațiile comunicate de Biroul Notarului Public - reiese că s-au prezentat toate actele prevăzute de lege necesare pentru încheierea promisiunii de vânzare cumpărare. Se constată că singurul act care nu a fost depus în original era titlul de proprietate al autorului nr.27048-46240/1995, dar fiind o copie conformă cu originalul din arhiva OCPI se apreciază că nici nu era necesară atașarea originalului cu atât mai mult cu cât fiind un singur exemplar al originalului și mai mulți moștenitori de pe urma lui era imposibil ca acest act să se afle în posesia tuturor moștenitorilor. De altfel în cauză nici nu s-a făcut dovada că prezentându-se originalul titlului s-ar fi constatat că terenul a fost deja înstrăinat, acest aspect putând reieși doar din extrasul de carte funciară care nu era impus pentru încheierea promisiunii.

Aceasta întrucât promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este un antecontract, nu are caracter translativ de proprietate ci naște numai obligația de a transmite numai proprietatea bunului în viitor, iar pentru încheierea acesteia nu se cer formalități speciale, ci este suficient acordul de voință al părților, chiar dacă pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare legea prevede o anumită formă.

În situația în care promitentul vânzător nu-și respectă obligația stabilită, cealaltă parte are dreptul de a cere rezoluțiunea promisiunii și eventual despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Prin urmare societatea avea posibilitatea de a se îndrepta împotriva promitentului vânzător pentru rezoluțiunea promisiunii și recuperarea pagubei produse. Faptul că acesta ar fi insolvabil nu poate justifica o acțiune împotriva reprezentantului societății și nici nu se puteau extinde asupra acestuia prevederile pct. 8.1 din promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare întrucât potrivit art.973 Cod civil convențiile nu au efect decât între părțile contractante, iar nu asupra reprezentanților acestora.

Pentru considerentele mai sus reținute, tribunalul a apreciat că prin probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada producerii de către pârâtul a prejudiciului în sumă totală de 14375 lei ca urmare a nerespectării atribuțiilor sale de serviciu. Prin urmare tribunalul a constatat ca fiind nefondată acțiunea reclamantei, astfel că a dispus respingerea acțiunii.

În baza art.274 civ Cod Penal tribunalul a obligat pe reclamantă să plătească pârâtului cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat(1000 lei).

Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamanta Capital SA B-Sucursala B, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

După o expunere prealabilă a situației de fapt, a invocat faptul că obiectul litigiului îl reprezintă răspunderea civilă contractuală bazată pe un contract de muncă, care nu se confundă cu răspunderea civilă delictuală și care funcționează după alte reguli, culpa fiind prezumată.

Atâta timp cât s-a făcut dovada existenței unor reguli încălcate de salariatul, nu mai erau necesare alte dovezi.

Instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin aprecierile făcute asupra modalității de stabilire a atribuțiilor de serviciu de către conducerea societății încălcând dreptul la administrarea afacerii, cu privire la prezentarea sau nu a originalului titlului de proprietate, și să aprecieze asupra oportunității și eficacității regulilor interne ale societății.

Prejudiciul efectiv și în mod direct legat de nerespectarea dispozițiilor primite de salariat din partea conducerii este de 2875 lei, ca urmare a faptei culpabile a salariatului și anume încheierea antecontractului și plata prețului fără a fi prezentat originalul titlului de proprietate.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii în limita sumei de 2875 lei.

În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.4 pr.civilă.

Intimatul-pârât a depus la dosar note scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art.3041pr.civilă, curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art.270 al.1 muncii, prevăd că salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Rezultă condițiile în care poate fi angajată răspunderea patrimonială a salariatului, privind producerea unui prejudiciu angajatorului în strânsă legătură cu munca sa.

Contrar susținerilor recurentei-reclamante, răspunderea patrimonială de dreptul muncii reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale determinată de statutul de salariat al celui răspunzător.

Pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului nu sunt suficiente, așa cum susține recurenta, constatarea existenței unei reguli și încălcarea acesteia de către salariat, culpa fiind prezumată.

Pentru a exista răspundere patrimonială se cer a fi îndepliniteîn mod cumulativrmătoarele condiții de fond: calitatea de salariat, fapta ilicită și personală a salariatului în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția salariatului.Lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlătură această răspundere.

În speță, în mod temeinic prima instanță a constatat ca nefiind întrunite condițiile existenței unei fapte ilicite săvârșită cu vinovăție și în legătură cu munca depusă de intimatul-pârât.

Ceea ce reclamă recurenta- reclamantă în motivarea acțiunii sale este faptul că la momentul încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, 25.03.2008, promitentul vânzător nu a prezentat originalul titlului de proprietate asupra terenului, fiindu-i achitată suma de 2875 lei fără ca ulterior să mai fie perfectate actele de vânzare-cumpărare propriu zisă a proprietății.

A considerat faptul că intimatul-pârât în calitate de prepus al său trebuia să verifice actele care au stat la baza tranzacției și să achite contravaloarea terenului doar dacă vânzătorul depunea la notar actele de proveniență în original și care fac dovada proprietății.

Însă, așa cum a reținut și prima instanță, faptul încheierii actului în fața notarului presupune îndeplinirea obligațiilor de serviciu ce-i reveneau intimatului- pârât, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare având o natură juridică cu sancțiuni specifice în cazul nerespectării obligațiilor asumate de promitentul-vânzător.

Nu este întemeiat nici motivul de recurs vizând depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, analiza realizată de prima instanță fiind expresia controlului judiciar asupra temeiniciei în fapt și în drept a pretențiilor formulate în cauză.

În consecință, pentru toate considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art.312 al.1 pr.civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta - Capital SA B-Sucursala B împotriva sentinței civile nr.511/9.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

Ca parte căzută în pretenții, potrivit art.274 al.1 pr.civilă va fi obligată recurenta să plătească intimatului-pârât suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător ales, potrivit chitanței nr.92/15.10.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - Capital SA B-Sucursala B împotriva sentinței civile nr.511/9.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

Obligă recurenta către intimat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

- - -

Grefier

-

Red./7.12.2009

Dact.R/4 ex/14.12.2009

: -

Asis.jud.-

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1162/2009. Curtea de Apel Galati