Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1307/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale
Decizia civilă nr.1307/
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: George Popa
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Romeo Jirlăeanu
Grefier - - -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de pârâtul - -, domiciliat în G- Bloc 1 .1, împotriva sentinței civile nr.1006 din 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns recurentul asistat de avocat, și intimatul - - G, prin avocat -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului, precizează că, contractul de formare profesională a fost semnat ca și contractul de muncă. Acest contract de formare profesională este stabilit pe o perioadă de 6 luni sau 1 an de zile, însă recurentul a fost calificat profesional doar pe o perioadă de 3 luni de zile. Contractul respectiv este reglementat și supus codului muncii, și în respectivul cod nu există stipulată nici o prevedere sau clauză penală - deci prevederea prevăzută în contract este inadmisibilă, așa cum este înserată în contractul de formare profesională, cuantumul sumei de plată nu poate fi stabilit anticipat. Răspunderea patrimonială angajată poate fi stabilită numai în funcție de valoarea investită în acest curs de pregătire profesională. Suma de 125,14 lei reprezentând echivalentul echipamentului de protecție folosit de recurent în cadrul societății, nu este de acord a fi plătită de acesta, deoarece echipamentul a fost folosit și uzat ca urmare a prestării activității în cadrul societății și a fost pus la dispoziție din inițiativa angajatorului, echipamentul fiind folosit în interesul societății și pentru a se putea presta activitatea de, nefiind deteriorat. In ceea ce privește suma primită ca primă de vacanță, recurentul este de acord aor estitui. Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței de fond și în rejudecare să se admită în parte acțiunea formulată de reclamantă, întrucât intimatul recunoaște în parte plata unei sume. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei, solicită respingerea recursului formulat, susținând oral motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, precizând că prejudiciul a fost stabilit convențional de către părți. Fiind o înțelege între părți, societatea a evaluat prejudiciul în baza convenției dintre părți și a faptului că societatea a trebuit să formeze un nou salariat pentru a fi angajat. In ceea ce privește echipamentul de protecție acesta nu a fost distrus însă prin plecarea recurentului este necesar achiziționarea unuia nou la angajarea unui alt salariat. In ceea ce privește prima de vacanță primită de recurent, aceasta trebuie restituită. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea, a reținut următoarele;
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați, reclamanta - - G, a solicitat obligarea pârâtului - -, la plata sumei de 1916,67 Euro reprezentând contravaloare curs de formare profesională pentru ocupația de construcții navale, pretenții ce rezultă din neexecutarea obligațiilor prevăzute în Contractul de Profesională nr.121/11.05.2006, accesoriu la Contractul Individual de Muncă nr. 8213/27.03.2006, cheltuieli calculate proporțional cu perioada nelucrată, precum și la plata sumei de 125,14 lei reprezentând contravaloare echipament de protecție și 291 lei contravaloare concediu și prima de vacanță necuvenite. S-a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1200 lei.
În fapt s-a arătat că pârâtul a fost salariatul societății în funcția de construcții navale până la 08.12.2007, când i s-a desfăcut contractul de muncă în temeiul disp.art.61 litera a din Codul muncii, pentru absente nemotivate.
A mai arătat că paratul a semnat cu unitatea reclamanta un Contract de formare profesională cu nr.121/11.05.2006, - contract accesoriu la contractul individual de muncă, care a avut ca obiect formarea profesională a acestuia pentru meseria de construcții navale.
Consideră ca pârâtul a încălcat obligațiile corelative din contractul de formare profesională, obligație prevăzută de art. 5 lit. B), alin. 5 din contract conform căreia era obligat de a desfășura activitate in cadrul unității timp de 3 ani de la data absolvirii cursului de calificare.
Mai arată că neexecutarea obligațiilor menționate anterior este în sarcina pârâtului care a absentat nemotivat de la serviciu, sens în care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Învederează că pârâtul nu a predat echipamentul de protecție acordat de societate pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și, având în vedere că raporturile de muncă au încetat la inițiativa salariatului, potrivit pct. 16 din Instrucțiunile de aplicare a Intern de Acordare a Individual de Protecție - Anexa nr.12 la Contractul colectiv de muncă, acesta este obligat să plătească contravaloarea echipamentului. Pârâtul mai datorează și suma de 291 lei contravaloarea concediului de odihnă și prima de vacanță încasate necuvenit.
A depus la dosar in susținere o serie de acte si înscrisuri.(filele 4-40)
În drept a invocat dispozițiile art. 193, art. 195, 270, 272 alin. 2 Codul muncii.
Pârâtul, prezent în instanță a declarat că este de acord doar cu plata c/valorii concediului necuvenit dar nu și cu plata c/valorii cursului de formare profesională și nici cu plata c/valorii echipamentului de protecție pe care a vrut să le predea, deși unitatea l-a refuzat. Nu și-a propus însă probe în apărare.
In urma analizării probelor administrate, prin sentința civilă nr.1006 din 17 iunie 2009 Tribunalul Galați, a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâtul la plata sumelor de 1916,67 Euro, reprezentând cheltuieli de formare profesională, 125,14 lei reprezentând contravaloarea echipamentului de protecție și suma de 291 lei reprezentând cotă concediu și primă de vacanță necuvenită, reținându-se în esență faptul că în cauză sunt incidente dispozițiile art.195 din Codul muncii.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâtul - -, care a susținut încălcarea dispozițiilor art.199 din Codul muncii, la încheierea contractului de formare profesională cât și faptul că în Codul muncii nu se regăsește nici o prevedere legată de clauza penală, clauză ce a fost inclusă în obligațiile contractuale ale beneficiarului cursului de calificare.
A mai susținut recurentul că răspunderea patrimonială prevăzută în dispozițiile art.270 din Codul muncii, trebuie determinată în raport de prejudiciul efectiv suferit iar reclamanta nu a făcut o astfel de dovadă.
De asemenea a susținut recurentul că nu este de acord cu plata contravalorii echipamentului de protecție întrucât acesta a fost folosit în scopul prestării muncii pentru care a fost calificat.
Recurentul nu este de acord cu restituirea în totalitate a sumelor pentru concediu și primă de vacanță.
Analizând recursul de față, prin prisma probelor administrate, Curtea, îl consideră nefondat, pentru motivele pe care le vom arăta mai jos.
Potrivit dispozițiilor art.283 lit.d din Codul muncii, nulitatea unui contract de muncă, poate fi invocată pe toată durata existenței contractului.
In cazul de, contractul încheiat de reclamantă cu pârâtul a încetat din vina acestuia, la data de 8 decembrie 2007, motiv pentru care nu se mai poate analiza legalitatea clauzelor contractuale negociate de ambele părți.
Chiar dacă, ar fi ignorate dispozițiile textului de lege arătat mai sus, Curtea, constată că certificatul de calificare obținut de pârât a fost avizat de Ministerul Muncii, Ministerul Educației Cercetării și T - Consiliul Național de Profesională a, iar în baza sa, pârâtul a fost angajat pe perioadă nedeterminată primind și salariul necorespunzător.
De asemenea, Curtea, constată că în mod legal au fost aplicate dispozițiile art.270 din Codul muncii, text potrivit căruia, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor, astfel că încheierea clauzei penale în contract nu este împotriva legii, dispozițiile codului muncii completându-se cu cele ale Codului civil.
Referitor la echipamentul de lucru, apreciem că în mod legal, în temeiul dispozițiilor art.270 din Codul muncii, pârâtul a fost obligat la plata contravalorii acestuia întrucât în locul acestuia, reclamanta, va trebui să școlarizeze o altă persoană, căreia îi va asigura un echipament de lucru corespunzător.
Obligarea la restituirea sumelor pentru concediu și primă de vacanță s-a dispus tot în baza dispozițiilor art.270 și 271 din Codul muncii și art.13 din Anexa nr.2 la Regulamentul de acordare a concediilor în și art.136 din Contractul colectiv de muncă în vigoare în anul 2007, iar potrivit dispozițiilor art.241 alin.1 din Codul muncii, clauzele acestuia își produc efectele pentru toți salariații.
Față de cele arătate, Curtea, văzând și dispozițiile art.312 în referire la art.296 din codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul de față, ca nefiind fondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul - -, domiciliat în G- Bloc 1 .1, împotriva sentinței civile nr.1006 din 17 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 noiembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red. /9.12.2009
Tehn.
4 ex./9.12.2009
fond - - + asistenți judiciari și
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Virginia Filipescu, Romeo Jirlăeanu