Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1318/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1318/2008-

Ședința publică din 25.09.2008

PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța

JUDECĂTOR 3: Trif

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă DE STAT O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant A, cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 14/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis acțiunea, având ca obiect litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatului reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 33 din 22.09.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a părților este completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 24.09.2008, întâmpinare formulată de, după care:

Reprezentanta intimatului reclamant solicită acordarea unui nou termen de judecată în cauză în vederea comunicării întâmpinării recurentei pârâte.

Instanța respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta intimatului reclamant.

Reprezentanta intimatului reclamant arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei. Apreciază că instanța de fond a interpretat în mod corect atât textul legii față de care reclamantul și- întemeiat cererea de chemare în judecată, cât și probele administrate în cauză.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 14/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei de obiect a acțiunii formulate, invocată de pârâtă.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul A, domiciliat în localitatea O,-, județul B, în contradictoriu cu pârâta de Stat O, cu sediul în O,-, județul B, și în consecință:

A fost obligată pârâta să efectueze reparațiile bazei materiale pe care o utilizează reclamantul în cadrul pârâtei pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, respectiv a instrumentului muzical.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Referitor la excepția lipsei de obiect a acțiunii formulată de reclamant, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța a apreciat-o ca nefondată, astfel, pornind de la definiția acțiunii civile, obiectul acesteia este protecția unui drept sau a unor interese pentru realizarea cărora calea justiției este obligatorie, raportat la care obiectul cererii de chemare în judecată a reclamantului este pretenția concretă a acestuia, respectiv obligarea pârâtei de a efectua reparațiile bazei materiale proprii, respectiv a instrumentului muzical "", pe care l-a folosit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Între părțile în litigiu au existat raporturi juridice de muncă în temeiul contractului de muncă nr. 5487, cu data începerii activității 24.11.2003, reclamantul deținând în cadrul pârâtei funcția de instrumentist specializarea muzicală.

Prin decizia nr.5695 din 23 octombrie 2007, s-a acordat preaviz la concediere a reclamantului în temeiul art.65 și urm. muncii coroborate cu art.72 și urm. muncii, art.49 din 76/2002, art.5 din HG 278/2002 și 215/1999, urmare a restructurării postului muzical-simfonic acoperit prin instrumentul muzical, deținut de reclamant.

Conform art.269 al.1 și 2.muncii, "angajatorul este obligat în temeiul normelor și principiilor contractuale să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul", "În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanței judecătorești competente".

Prin prezenta acțiune, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să efectueze reparațiile instrumentului muzical "" pe care acesta l-a utilizat în cadrul pârâtei pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu pe perioada desfășurării raporturilor de muncă dintre părți.

Din probațiunea administrată în cauză, instanța a reținut că instrumentul muzical "", pe care reclamantul l-a folosit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în cadrul pârâtei, este proprietatea acestuia, fapt confirmat de Buletinul de constatare emis de către SC.T, Secția Atelier Reparații Instrumente T, coroborat cu mențiunile cuprinse în decizia de acordare preaviz la concediere a reclamantului, conform cărora motivul care a stat la baza restructurării postului ocupat de reclamant și a concedierii acestuia constituindu-l faptul că pârâta nu are în gestiune instrument muzical, aspecte care contrazic susținerea pârâtei din întâmpinarea depusă, conform căreia reclamantul nu a folosit instrument muzical personal și că acesta a primit în folosință din partea angajatorului instrumentul muzical din dotarea sa la data de 15 decembrie 2005. De asemenea, în acest sens, instanța a reținut și disp.art.287 muncii, potrivit cărora "sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare", ori, în speță, pârâta nu a depus nici o probă cu care să facă dovada susținerilor din întâmpinarea formulată în cauză.

Instanța a mai reținut că în cauză sunt incidente disp. art.40 al.2 lit.b muncii, potrivit cărora angajatorul este obligat "să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă", precum și disp. art.19 al.3 și 4 din Cap.III al contractului colectiv de muncă pe ramură - unic la nivel de cultură, potrivit cărora angajatorul are obligativitatea suportării tuturor cheltuielilor de reparații și accesorii necesare pentru salariații care folosesc instrumente muzicale proprii, prin urmare, din coroborarea textelor legale mai sus enunțate și avându-se în vedere că pârâta nu a făcut dovada că i-a pus la dispoziție reclamantului un instrument pe perioada derulării raporturilor de muncă, că dimpotrivă, cu actele depuse la dosar, rezultă că instrumentul folosit de către reclamant pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în cadrul pârâtei este instrumentul propriu al acestuia, instrument care, în urma folosirii acestuia, a suferit unele deteriorări, constatate în Buletinul de Constatare depus la dosar și cum pârâta nu a făcut dovada că aceste deteriorări a instrumentului muzical s-ar datora culpei reclamantului, avându-se în vedere și disp. art.269 al.1 și 2.muncii, apreciază întemeiată acțiunea formulată de reclamant, urmând să o admită și, în consecință, a obligat pârâta să efectueze reparațiile bazei materiale utilizate de reclamant în cadrul acesteia pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, respectiv a instrumentului muzical.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamant.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta de Stat O, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar, casarea cu trimitere spre rejudecare a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs, sunt formulate următoarele critici:

- instanța nu avea competența să soluționeze cauza, până la soluționarea cererii de strămutare;

- acțiunea fost admisă exclusiv pe bază de prezumții, fără a fi puse în discuția părților, astfel în fond s-a reținut că reclamantul ar fi dovedit proprietatea asupra instrumentului cu un act de verificare tehnică întocmit de un atelier de reparații, reclamantul nedovedindu-și proprietatea asupra instrumentului și neîncheind cu angajatorul convenție ( comodat) pentru folosirea instrumentului propriu de lucru;

- după încetarea raportului de muncă, reclamantul nu a restituit angajatorului inventarul de lucru, din contră instrumentul a fost adus în stare de nefuncționare.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.

Intimatul, prin întâmpinarea formulată, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a deciziei recurate.

Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:

Sub aspectul procedural, este de subliniat că în situația în care recurenta pârâtă nu a depus la dosar dovada că s-ar fi dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de- pe rolul instanței supreme sub nr. de dosar -, Tribunalul Bihor a procedat legal pășind la soluționarea litigiului.

Referitor la natura litigiului, acesta vizează despăgubiri având legătură cu raporturile de muncă ditre intimatul reclamant - având funcția de instrumentist specializarea muzicală - și recurenta pârâtă, ca atare nu pot fi primite susținerile acesteia că litigiul ar fi de natură civilă.

De asemenea, nu pot fi acceptate nici afirmațiile recurentei în sensul că reclamantul nu ar fi avut în proprietate instrument muzical propriu și că acesta n-ar fi folosit un atare instrument în exercițiul serviciului profesional, aceste susțineri fiind contrazise de probatoriul administrat în cauză, îndeosebi de conținutul actului emis de recurentă, și anume decizia de acordare a preavizului de concediere nr. 5695 din 23 octombrie 2007 pentru restructurarea postului de ocupat de salariatul Astfel, motivul care a stat la baza restructurării acestui post rezidă în lipsa din dotarea angajatorului a instrumentului muzical. Rezultă cu claritate așadar din conținutul actului menționat că până la data de 23.10.2007 intimatul reclamant a ocupat postul de neacoperit însă cu instrument muzical, cum recunoaște însăși recurenta, iar în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu este neîndoios că intimatul a recurs la utilizarea propriului instrument muzical. De altfel, aceeași concluzie se desprinde și din înscrisul existent la dosarul instanței de fond la fila 23 intitulat "Buletin de constatare" întocmit de SC. T - Secția Atelier Reparații Instrumente T, prin care la cererea proprietarului instrumentului - intimatul din cauză - s-a stabilit că acesta prezintă o anumită stare de deteriorare, pentru remedierea căreia intimatului i-a fost recomandat să contacteze o firmă de specialitate, unitatea nedispunând de tehnologia necesară.

Prin urmare, soluția de obligare a pârâtei la efectuarea reparațiilor la instrumentul muzical, este legală, în formularea criticilor sale recurenta neluând în considerare dispozițiile art. 40 pct. 2 lit. b din Codul muncii conform cărora angajatorului îi revine, alături de alte obligații, și obligația de asigura permanent condițiile tehnice și organizatorice și respectiv condițiile corespunzătoare de muncă. Or, în speță, până la data emiterii deciziei de concediere, intimatul a prestat activitate de instrumentist muzical fără să i se fi asigurat baza materială necesară, el fiind nevoit a folosi în exercitarea atribuțiunilor de serviciu instrumentul proprietatea sa.

Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, sentința recurată urmând a fi păstrată în totul.

Fiind în culpă procesuală, instanța obligă recurenta, în baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, să plătească intimatului sumă de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta pârâtă DE STAT O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant A, cu domiciliul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 14/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - -

- redactat decizie în concept - judecător - - - - 02.10.2008

- judecător fond -,

- dact. gref. - 02.10.2008- 2 ex.

Președinte:Moșincat Eugenia
Judecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1318/2008. Curtea de Apel Oradea