Despăgubire contencios administrativ. Decizia 146/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALEB ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 146/R-CM
Ședința publică din 20 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta " ", cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.515/CM din data de 14 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat A pentru recurenta-reclamantă " ", în baza împuternicirii avocațiale emise de Cabinet individual-Baroul A și intimatul-pârât asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2 din 11 ianuarie 2008, emisă de Cabinet individual-Baroul
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată că dezbaterile asupra recursului s-au desfășurat în ședința publică din 13 februarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată astăzi 20 februarie 2008, când în urma dezbaterii, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Examinând recursul civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 10 octombrie 2006, reclamanta - AUTO SRL a chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat la plata sumei de 14865,43 lei, reprezentând despăgubiri.
În raport de disp.art.591 cod pr.civilă reclamanta a solicitat instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtului
Au fost solicitate și cheltuieli de judecată ocazionate de proces.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că pârâtul a desfășurat activitate de gestionar în cadrul depozitului de la, iar în urma efectuării unui inventar au fost constatate lipsuri în valoare de 80662,91 lei dar și plusuri de 65797,48 lei.
După compensare a rămas o diferență de 14865,43 lei pe care pârâtul nu a putut să o justifice și care, în raport de disp.art.270 alin.1 Codul munciii -a fost imputată, neexistând cauze care să conducă la exonerarea de răspundere a gestionarului.
Apreciază reclamanta că paguba creată de pârât nu se încadrează în riscul normal al serviciului prevăzut de art.270 alin.2 Codul muncii.
În ceea ce privește cererea de instituire a sechestrului asigurător, societatea arată că debitul pretins este unul însemnat și nu există o altă posibilitate de a obține acoperirea prejudiciului.
Prin sentința civilă nr.515/CM din 14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost respinsă acțiunea ce nefondată.
S-a reținut astfel că reclamanta a susținut că în urma unui inventar realizat în gestiunea pârâtului, după compensările efectuate a rămas o diferență în cuantum de 14865,43 lei pe care gestionarul nu a putut-o justifica aspect reliefat de referatul întocmit cu ocazia inventarului din 2 iunie 2005.
În vederea stabilirii situației reale de fapt, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile.
Din conținutul raportului de expertiză (74) se reține faptul că, la verificarea documentelor privind inventarierea gestiunii pârâtului, expertul a constatat existența unei gestiuni comune cel de al doilea gestionar fiind.
Datorită imposibilității determinării bunurilor din gestiunea pârâtului, societatea a depus lista de inventariere cumulată, atât pentru bunurile aflate în gestiunea lui cât și pentru cele aflate în gestiunea salariatului.
Această listă cuprinde 1384 de repere și nu arată care din aceste bunuri sunt în sarcina pârâtului și care în sarcina celuilalt gestionar.
Expertul nu a putut determina care este stocul scriptic real și deci neputându-se stabili situația reală a gestiunii pârâtului și nici a diferențelor reale, nu se poate face aplicabilitatea dispozițiilor art.271 din Codul muncii și art.27 din Legea nr.22/1969 cu privire la o eventuală culpă comună.
În luna iunie 2006 s-a efectuat un inventar comun, mărfurile fiind depozitate în aceeași locație.
În concluzie față de cele reținute în concluziile raportului de expertiză contabilă că nu se poate determina stocul scriptic real, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs reclamanta - "" SRL criticând-o sub următoarele aspecte:
- Faptul că din totalul reperelor inventariate există 35 de poziții cu stocuri scriptice de roșu (cu minus), nu trebuia să-l împiedice pe expert să verifice situația salariaților pentru reperele care nu au această problemă.
Nu a fost o gestiune comună
În aceeași perioadă au fost inventariate atât bunurile gestionate de pârât cât și bunurile gestionate de, rezultatul fiind acela cî la mărfurile gestionate de nu există lipsuri, iar la mărfurile gestionate de există atât plusuri cât și minusuri.
De aceea consideră recurenta că trebuia efectuată o altă expertiză contabilă care să răspundă obiectivelor fixate de prima instanță.
Analizând recursurile în raport de critica adusă sentinței, se constată că este fondat.
Prima instanță a încuviințat ca în cauza de față să fie efectuată o expertiză contabilă, având următoarele obiective; stabilirea situației gestiunii pârâtului la data de 2 iunie 2006, stabilirea existenței și a cuantumurilor plusurilor și minusurilor față de situația intrărilor și ieșirilor din gestiune, verificarea actelor de gestiune întocmite de vânzătorii care desfășurau activitatea în depozit, stabilirea situației reale a gestiunii.
S-a mai solicitat ca expertul să facă aplicarea art.271 Codul muncii și art.27 din Legea nr.22/1969, în situația existenței unei lipse în gestiune.
Deci prin aceste obiective s-a cerut ca expertul să procedeze la verificarea gestiunii și să fie analizat fiecare reper în parte pentru a putea fi determinate plusurile și minusurile.
Aceste repere se regăsesc pe lista de inventariere semnată de către.
S-a avut în vedere faptul că unele produse sunt asemănătoare ca dimensiuni procedându-se la compensare, după aceasta rămânând o diferență în minus de 14.865,43 lei, pe care pârâtul nu a justificat-
Expertiza trebuia să determine dacă această sumă este reală și dacă este imputabilă pârâtului, ceea ce nu s-a făcut.
Având în vedere aceste considerente și faptul că pârâtul a semnat referatul întocmit cu ocazia inventarierii, se impune a se efectua o altă expertiză contabilă care să răspundă obiectivelor stabilite și să verifice stocurile de mărfuri și corespondența acestora cu inventarierea din 2 iunie 2006.
Pentru aceasta, în conformitate cu dispozițiile art.312 (1) Cod procedură civilă se admite recursul declarat împotriva sentinței civile nr.515/CM din 14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta " ", cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.515/CM din data de 14 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință puublică, astăzi 20 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - ecția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
Fl.
Grefier,
Red.Fl.
TC/4 ex.
24.02.2008
jud fond.
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Jeana Dumitrache
