Despăgubire contencios administrativ. Decizia 151/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 151/R/2010
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele, împotriva încheierii civile din 15 octombrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta - -, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantele recurente și, asistate de avocat, care îi reprezintă și pe reclamanții recurenți, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 ianuarie 2010, pârâta intimată - - a trimis prin fax întâmpinare într-un singur exemplar.
Reprezentanta reclamanților recurenți arată că nu are cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe cale de consecință să se dispună reluarea judecării cauzei, susținând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin încheierea civilă din 15 octombrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, în temeiul dispozițiilor art.244 pct.2 pr.civ. a fost suspendat dosarul până la soluționarea dosarului nr.532/P/2005 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria D e
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, să se dispună reluarea judecării cauzei, avându-se în vedere prevederile art.304 pct.9 pr.civ. precum și art.3041pr.civ.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că înțeleg să prezinte un istoric al cauzei penale, cauză cu privire la care în mod nelegal instanța a concluzionat ca are o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se da în prezenta cauză.
Prin rezoluția din data de 20 iunie 2006 s-a dispus neînceperea urmării penale față de făptuitorii:, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 34, rap. la art. 39 din Legea nr.90/1996 republicata și față de și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 36 rap. la art. 39 din Legea nr.90/1996 republicată și art.178 al. 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.33, lit. b, Cod penal, apreciindu-se că, referitor la accidentul colectiv de muncă care a avut loc în data de 02 iunie 2005 in cadrul D, în urma căruia au decedat:, și, nu s-a realizat îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina făptuitorilor.
Soluția a fost confirmată prin rezoluția de respingere a plângerii din data de 23.08.2006, dosar nr. 101/II/2/2006, prin care s-a dispus respingerea plângerii petentelor și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sus-menționată.
Împotriva acestei soluții petentele au formulat plângere în fața instanței, solicitând trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Prin sentința penală nr.788/2006 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Dejs -a admis plângerea formulată de către petente împotriva rezoluțiilor nr.532/P/2006 și 101/II/2/2006 dispuse de către Parchetul de pe lângă Judecătoria D e j, și, în consecință, s-a dispus trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale privind pe făptuitorii:, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 35, rap. la art. 40 din Legea nr. 90/1996, respectiv art. 184, al. 2, Cod penal, iar față de și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 37, rap. la art.40 din Legea nr. 90/1996 republicată, respectiv art. 184 al. 2 și 5 Cod penal.
Soluția a fost menținută de către Tribunalul Cluj, care prin decizia penala nr.248/R/2007 - dosar nr- a dispus respingerea recursurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej și de făptuitorii sus menționați.
Prin procesul-verbal din data de 26.10.2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții:, și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 35, rap. la art. 40 din Legea nr. 90/1996 republicată, cu aplicarea art. 13 Cod penal, iar față de învinuiții și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 37 rap. la art. 40 din Legea nr.90/1996 republicată și art. 178 al. 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. b și art. 13 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 28 iulie 2008 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului și continuarea cercetărilor fără ascultarea acestuia.
Prin ordonanța emisă în dosarul nr. 532/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria D e j, în data de 29 iulie 2008 și menținută prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria D e j, din data de 24 septembrie 2008, s-a respins plângerea subsemnatelor formulată în condițiile art. 275 - 278.pr.pen.
Prin această ordonanță s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 35 rap. la art. 40 din Legea nr. 90/1996- republicată, cu aplicarea art. 13 Cod Penal a învinuiților:, și inculpatului, precum și scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 37, rap. la art. 40 din Legea nr. 90/1996 - republicată, și art. 178, al. 2 și 5 Cod Penal, cu aplicarea art. 33, lit. b și a art. 13 Cod Penal în privința învinuiților și.
Aceasta a fost atacată de către reclamanți, plângerea astfel formulata fiind înregistrata în dosarul nr-, plângere admisa definitiv, pe cale de consecință fiind dispusă continuarea urmăririi penale în prezenta cauză. Nu a fost însă încunoștințați sub nici o formă asupra stadiului de soluționare a dosarului penal.
Aceste demersuri penale au fost inițiate doar împotriva unor persoane fizice, iar prezentul proces este îndreptat împotriva persoanei juridice - -.
Astfel, prin procesul verbal întocmit de ITM, s-a stabilit atât culpa unor persoane fizice, și anume a celor anterior menționate, precum și culpa unității angajatoare - - - D, fiind sancționate în mod contravențional în mod distinct, pentru aspecte diferite.
Prin urmare, începerea urmăririi penale în ceea ce privește persoanele fizice în seama cărora s-a reținut această culpă nu are relevanță sub aspectul răspunderii persoanei juridice, care subzistă în mod independent. Reclamanții nu au formulat în cadrul procesual penal cerere de antrenare a răspunderii - - ca și persoana responsabila civilmente și nici nu au formulat plângere penala în ceea ce privește entitatea juridica. Rămâne așadar la latitudinea persoanei vătămate sa se aleagă calea pe care dorește să o urmeze în ceea ce privește recuperarea prejudiciului. Or, reclamanții au ales prezenta cale.
Pentru aceste considerente, în speță nu ar putea fi incidente dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2.pr.civ întrucât infracțiunile reținute în sarcina sus menționatelor persoane fizice nu au nici o înrâurire asupra hotărârii ce urmează a se pronunța în prezenta cauză.
Mai mult, aplicarea acestui text normativ are un caracter facultativ pentru instanța. În aceste condiții, suspendarea prezentei cauze constituie o încălcare a dreptului reclamanților la un proces echitabil, prin tergiversare nejustificată, dat fiind și faptul că procesul penal este departe de a fi soluționat, mai mult cu cât cauza se află în stadiul procesual al rejudecării, problemele statuate prin decizia civila nr. 1173/R/2009 fiind necesar a fi tranșate irevocabil, decizie obligatorie cu privire la prezenta cauza.Examinând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este fondat, urmând să îl admită pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a arătat și în memoriul de recurs, urmărirea penală s-a început pentru infracțiuni care ar fi săvârșite de angajați ai pârâtei - -. Împotriva persoanei juridice reclamanții nu au formulat cerere de antrenare a răspunderii ca parte responsabilă civilmente și nici nu au formulat plângere penală distinctă.
Faptele pentru care reclamanții au solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtei sunt diferite de cele pentru care s-a început urmărirea penală împotriva angajaților pârâtei. De altfel, și prin procesul verbal de control întocmit de Inspectoratul Teritorial d e Muncă după producerea accidentului s-a dispus sancționarea pârâtei și a unor angajați ai acesteia pentru fapte distincte.
Mai mult, reclamanții au solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtei în temeiul art. 44 din Legea 319/2006 (conform căruia ngajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat) coroborat cu art. 269 din Codul muncii, care prevede că angajatorul răspunde în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru prejudiciile cauzate angajatului său. Or, în situația în care se va stabili prin procesul penal că faptele prejudiciabile săvârșite de angajații pârâtei sunt urmarea unei infracțiuni, aceștia urmează să răspundă civil delictual. În mod evident, condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale (care constituie dreptul comun al răspunderii civile) sunt diferite de cele pentru angajarea răspunderii civile contractuale (care are un caracter special), dispozițiile legale care le reglementează fiind distincte: art. 998-1003 Cod civil, respectiv 1073, 1075-1078, 1081-1086 Cod civil.
Având în vedere aceste considerente și reținând că suspendarea judecății prevăzută de art. 244 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă este facultativă, Curtea apreciază că infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală împotriva unor angajați ai pârâtei nu justifică suspendarea judecării prezentei cauze, instanța de fond reținând în mod greșit contrariul.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 2441și 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă se va admite recursul declarat în cauză, se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza Tribunalului Cluj în vederea continuării judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva încheierii civile din 15.10.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza la Tribunalul Cluj în vederea continuării judecății.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- - - - - -
în concediul de odihnă,
semnează președintele instanței,
GREFIER
- -
Red./Dact.
10 ex./08.02.2010
Jud.fond: și
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
