Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1609/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1609/R-CM
Ședința publică din 06 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florina Andrei JUDECĂTOR 2: Daniel Radu
JUDECĂTOR 3: Jeana Dumitrache președinte secție
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta, domiciliată în P,-, -.1,.A,. 17, județul A, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Tribunalul Argeș, împotriva sentinței civile nr.982/CM din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurenta-pârâtă și intimatul-reclamant Tribunalul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, curtea, constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată sub nr.106/109/09.01.2009, reclamantul Tribunalul Argeșa chemat în judecată pe pârâta solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligată aceasta să restituie contravaloarea diurnei încasată necuvenit în zilele în care s-a deplasat în interesul serviciului la Tribunalul Vâlcea, respectiv a sumei de 812 lei.
În motivarea cererii se arată că pârâtei, în calitate de asistent judiciar la Tribunalul Argeș, i s-a acordat diurnă într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit pentru zilele în care s- deplasat în interesul serviciului la Tribunalului Vâlcea.
Astfel, în loc să i se plătească diurna conform prevederilor art.17 din OUG nr.17/2006 aprobat prin Legea nr.45/2007, "în cazul în care asistenții judiciari sunt delegați sau detașați la instanțe care au sediul în alte localități decât cele în care își au domiciliul, aceștia beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport și cazare, precum și de diurnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului din unitățile bugetare", i s-a achitat diurna de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, așa cum este prevăzut în art. 13 din actul normativ mai sus amintit pentru judecători și personalul asimilat.
Prin sentința civilă nr.982/CA din 12 iunie 2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale - a admis acțiunea formulată de reclamantul Tribunalul Argeș, în contradictoriu cu pârâta și a obligat-o pe aceasta să restituire reclamantului suma de 812 lei, reprezentând contravaloare diurnă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Pârâta ocupă funcția de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Argeș, calitate în care, în perioada 23.04.2007- 22.04.2009, a efectuat 13 deplasări la Tribunalul Vâlcea, în interesul serviciului.
Conform adresei nr. 1105/02.10.2008 (fila 2) emisă de Compartimentul Financiar - contabil al Tribunalului Argeș, pentru această perioadă, pârâtei i s-a calculat și plătit diurnă în procent de 2% din indemnizația de încadrare lunară, respectiv suma de 981 lei.
Potrivit prevederilor art. 17 din OUG nr. 27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007 "în cazul în care asistenții judiciari sunt delegați sau detașați la instanțe care au sediul în alte localități decât cele în care își au domiciliul, aceștia beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport și cazare, precum și de diurnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului din unitățile bugetare".
Hotărârea nr.1860/21.12.2006 reglementează drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului.
La art. 9 din acest act normativ se arată că "Persoana aflată în delegare sau detașare într- localitate situată la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă primește o indemnizație zilnică de delegare sau de detașare de 13 lei, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea".
Deci, pentru cele 13 deplasări efectuate în interesul serviciului la Tribunalul Vâlcea, în perioada 23.04.2007- 22.04.2008, pârâtei i se cuvenea suma de 169 lei (13 zile x 13 lei/zi =169 lei), ci nu suma de 981 lei, pe care reclamantul, din eroare, i-a achitat-o acesteia.
Prin urmare, suma de 812 lei i-a fost plătită pârâtei în mod nedatorat.
Potrivit dispozițiilor art. 272 alin.1 din muncii "Salariatul care a încasat de la angajator sumă nedatorată este obligat să o restituie".
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, instanța a admis acțiunea ca întemeiată și, în consecință, a obligat- pe pârâtă să restituie reclamantului suma de 812 lei, reprezentând diferența dintre diurna acordată și cea cuvenită în mod legal.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.299-316 Cod pr.civilă, însă criticile sale pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
- sentința pronunțată de instanța de fond este nulă deoarece, atât minuta cât și dispozitivul sentinței recurate nu sunt semnate de către asistenții judiciari, situație în care au fost încălcate dispozițiile art.258 Cod pr.civilă, coroborate cu dispozițiile art.35-36 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;
- sentința s-a pronunțat cu lipsă de procedură pentru recurenta-pârâtă, având în vedere faptul că la primul termen de judecată recurenta s-a abținut de la soluționarea acestui dosar pe considerentul că este parte în proces, ulterior a solicitat un termen pentru lipsă de apărare, iar când dosarul s-a luat în pronunțare procedura de citare cu recurenta nu a fost îndeplinită, practic a fost viciată;
- pe fondul soluției se solicită de către recurenta-pârâtă respingerea acțiunii pe considerentul că nu există nici un înscris pentru a fi admisă acțiunea formulată de către intimatul-reclamant, în plus acțiunea este eliptic formulată, iar instanța s-a pronunțat în mod nelegal fără a avea vreo dovadă în acest sens.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-pârâtă, curtea va constata că recursul este fondat pentru prima critică, pentru următoarele considerente.
Astfel, așa după cum rezultă din examinarea minutei precum și a dispozitivului sentinței recurate, acestea nu au fost semnate de către asistenții judiciari.
La fila 20 din dosarul instanței de fond există un referat întocmit de către grefierul de ședință, din care rezultă că asistenții judiciari nu au semnat minuta și dispozitivul sentinței, întrucât nu au participat la dezbateri.
Potrivit dispozițiilor art.258 Cod pr.civilă, se arată că dispozitivul hotărârii se semnează sub sancțiunea nulității de către judecători și coroborând această prevedere legală cu dispozițiile art.35 și 36 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, care în materie de dreptul muncii precizează în mod concret că alcătuirea completului de judecată este formată din doi judecători și doi asistenți judiciari, se reține de către curte că sentința pronunțată de instanța de fond este lovită de sancțiunea nulității.
Potrivit dispozițiilor art.105 Cod pr.civilă actele îndeplinite cu nerespectarea formelor legale se vor declara nule dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, iar dispozițiile art.108 alin.3 Cod pr.civilă prevăd că neregularitate actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfățișare ce a urmat după această neregularitate și înainte de a se pune concluzii pe fond.
Sintagma "neobservarea formelor legale" semnifică nu numai condițiile referitoare la forma exterioară a actului de procedură, ci și toate condițiile necesare pentru desfășurarea în legalitate a procesului civil.
Cerința semnării minutei și dispozitivului de către asistenții judiciari este menită să garanteze neschimbarea hotărârii pronunțate precum și să ofere posibilitatea de a se verifica legalitatea compunerii completului de judecată. Încălcarea menționatei prevederi legale prin nesemnarea minutei și dispozitivului de către asistenții judiciari atrage, deci, nulitatea hotărârii.
Pe de altă parte, noțiunea de instanță independentă și imparțială în accepțiunea dispozițiilor art.6 din CEDO, se referă și la respectarea cu strictețe a prevederilor legale interne ale statelor, pentru ca justițiabilii să poată beneficia de un proces echitabil și rezonabil, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale.
În situația înfrângerii de către instanțe a acestor dispoziții legale imperative, vătămarea procesuală se prezumă și nu mai trebuie dovedită de către parte, nefiind vorba de o nulitate relativă.
Punctele de vedere ale asistenților judiciari, sunt absolut obligatorii în litigiile de muncă, în această materie, legiuitorul impunând reguli speciale tocmai pentru respectarea principiului securității juridice și pentru a oferi garanții procesuale și procedurale tuturor părților din proces, precum și pentru respectarea principiului "egalității armelor" parte componentă a dispozițiilor art.6 din CEDO.
Referitor la cea de-a doua critică și anume aceea prin care se pretinde de către recurenta-pârâtă că nu a fost citată în mod legal curtea urmează să o respingă deoarece, pe de o parte, la termenul din 28 aprilie 2009 formulat cerere de abținere, care de altfel i-a fost și admisă, evident, luând cunoștință de termenul de judecată, ulterior a solicitat un termen pentru lipsă de apărare și, în fine, la data când dosarul s-a luat în pronunțare procedura de citare a fost legal îndeplinită, recurenta-reclamantă semnând personal citația (fila 14 dosar fond).
Ultima critică, care vizează aspecte de fond, urmează a nu mai fi analizată de către instanța de recurs, având în vedere admiterea recursului în baza primului motiv de recurs care conduce la nulitatea hotărârii cu consecința reluării judecății la instanța de fond.
Față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza dispozițiilor art.312 alin.3 și 5 Cod pr.civilă, va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă și va casa sentința, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond ( Tribunalul Argeș ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta, domiciliată în P,-, -.1,.A,. 17, județul A, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Tribunalul Argeș, împotriva sentinței civile nr.982/CM din 12 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în P,--5, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond ( Tribunalul Argeș ).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.JD/11.11.2009
EM/6 ex.
Jud.fond.
Președinte:Florina AndreiJudecători:Florina Andrei, Daniel Radu, Jeana Dumitrache
