Despăgubire contencios administrativ. Decizia 162/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.162
Ședința publică din 16.02.2010
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător Coinacel
Grefier - -
-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamanta - - G, împotriva sentinței civile nr. 1470/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect "despăgubire".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta-reclamantă - - G consilie juridic V- cu delegație la dosar și intimatul-pârât personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei arată că intimatul nu a adaptat viteza mașinii la condițiile de trafic, iar de remorcare nu a rezistat manevrei pe care a făcut-o intimatul.
Solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate și obligarea intimatului la plata prejudiciului cauzat unității.
Referitor la lipsa de folosință, reprezentantul recurentei menționează că a fost închiriată mașina pe kilometru.
Intimatul menționează că potrivit declarației de la fila 29 dosar fond dată de șeful autobazei, rezultă că nu se face vinovat de producerea accidentului, el a dorit să evite accidentul punând frână și executând un viraj, iar celălalt șofer nu a pus frână.
Mai arată că nu s-a depus la dosar diagrama cu care făcea dovada că circula cu 59 Km/.
Menționează că mașina era veche, nu era asigurată, iar de remorcare despre care se susține că era necorespunzătoare, era a întreprinderii.
La întrebarea instanței referitor la diagrama de la fila 24 dosar fond și modul cum funcționează aceasta, reprezentantului recurentei arată că aceasta este de la un aparat și înregistrează numărul de kilometrii parcurși și viteza.
Mai arată că intimatul a afirmat că avea 58 km./
La întrebarea instanței ce viteză avea mașina înaintea impactului, reprezentantul recurentei arată că instanța nu are obligația să analizeze viteza cu care circula intimatul.
Intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului formulat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1470/19.10.2009 Tribunalul Galația respins acțiunea formulată de reclamanta - - G în contradictoriu cu pârâtul.
Prin cererea formulată la data de 22.12.2008 reclamanta - - Gas olicitat în contradictoriu cu pârâtul obligarea acestuia la plata sumei de 6467 lei, daune materiale. Ulterior și-a majorat pretențiile la suma de 30.067 lei RON din care 6467 lei, prejudiciu pentru avariile pricinuite de pârât la autovehiculul -, iar suma de 23.600 lei reprezintă prejudiciu de nefolosință a autovehiculului pentru perioada 15.08.2008-4.03.2009.
Reclamanta a arătat că pârâtul a fost salariat al societății în perioada 10.07.2001 - 29.11.2008, ocupând funcția de conducător auto, având în primire și folosință autoutilitara înmatriculată sub nr. - - autovehicul al cărui proprietar de drept este - -
A menționat că în data de 14.08.2008, pârâtului i s-a trasat ca sarcină de serviciu de a se deplasa cu autoutilitara înmatriculată sub nr. - pentru a tracta un alt autovehicul al - -, înmatriculat sub nr. - la sediul societății, întrucât, avea defecțiuni tehnice majore și nu putea fi mobilizat decât în felul acesta.
A mai menționat că în timpul tractării autovehiculului cu numărul - de către autoutilitara cu numărul - de către pârât, a avut loc un eveniment rutier pe raza localității, jud. G prin care a fost avariată autoutilitara cu nr. -, în acest sens întocmindu-se procesul-verbal seria -, nr. - din data de 14.08.2008 de către agentul constatator din cadrul G, constatându-se vinovăția pârâtului și avariile produse autoutilitarei cu nr. -, avariate.
A învederat că în procesul-verbal de constatare, agentul constatator a menționat în mod indubitabil că vina îi aparține în totalitate conducătorului auto, producându-se evenimentul rutier cu pagube materiale.
În acest sens, a arătat că pârâtul se face vinovat că nu a avut de remorcare corespunzătoare, ceea ce a condus la producerea accidentului și avarierea autoutilitarei cu nr. -.
A menționat reclamanta că societatea pentru a repara autoutilitara avariată în urma accidentului provocat pe raza localității, s-a adresat către - SRL, societate specializată în reparații auto, întocmindu-se în acest sens la data de 12.12.2008 un deviz estimativ privind contravaloarea materialelor și a manoperei pentru repararea autoutilitarei avariate în urma accidentului provocat din culpa pârâtului, astfel cum a rezultat din procesul-verbal seria - nr. -/14.08.2008.
De asemenea, se mai precizează faptul că sancțiunile din procesul-verbal menționat nu au fost contestate în termen, aceste sancțiuni rămânând definitive, societatea rămânând prejudiciată cu suma de 6467 lei, reprezentând contravaloarea materialelor și a manoperei necesare în vederea reparării autoutilitarei cu nr. - - avariată din culpa pârâtului, pentru a fi adusă în stare de folosință.
Instanța de fond în urma probelor administrate a reținut următoarea situație de fapt:
Pârâtul a fost salariatul societății reclamante - - G în perioada 10.07.2001 - 29.11.2008 în funcția de conducător auto pe autoutilitara înmatriculată sub nr. -, aflată în proprietatea reclamantei.
În data de 14.08.2008, pârâtul a avut ca sarcină de serviciu de a se deplasa cu autoutilitara înmatriculată sub nr. - pentru a tracta un alt autovehicul al reclamantei, înmatriculat sub nr. - la sediul societății, acesta având defecțiuni tehnice majore, neputând fi mobilizat decât în acest fel.
În timpul tractării autovehiculului cu nr. - de către autoutilitara condusă de către pârâtul a avut loc un eveniment rutier pe raza localității, jud. G prin care a fost avariată autoutilitara cu nr. -, în acest sens încheindu-se procesul-verbal seria -, nr. - din data de 14.08.2008 (fila 4 la dosar).
Societatea reclamantă s-a adresat către - SRL specializată în reparații auto, pentru repararea autoutilitarei avariate în urma accidentului și s-a întocmit, în acest sens, în data de 12.12.2008 un estimativ privind contravaloarea materialelor și manoperei în cuantum de 6467 lei (fila 5 la dosar).
Totodată, reclamanta a întocmit și un Calcul privind determinarea prejudiciului cauzat de nefolosința autocamionului - în sumă de 23.600 lei (fila 18 la dosar), urmând ca în temeiul disp. art. 270 al.1 din Codul Muncii să recupereze sumele arătate de la pârâtul.
În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică auto având ca obiective: dacă viteza de deplasare avută de autovehiculul - - condus de pârât, în timp ce remorca autovehiculul - era corespunzătoare pentru a asigura o frânare eficientă, fără riscul de a produce accidente de genul celui produs de pârât; evaluarea prejudiciului cauzat de pârât prin avarierea autovehiculului -; dacă dimensiunile barei de tractare permiteau tractarea celui de-al doilea vehicul; dacă manevra șoferului autovehiculului tractat (aceea de a frâna) a influențat sau nu producerea avariilor.
Potrivit Concluziilor raportului de expertiză tehnică auto (filele 94-96 la dosar), frânarea combinată cu viraj dreapta a fost inițiată datorită apariției unui obstacol neprevăzut, a unei stări de pericol, manevră ce nu ar fi produs consecințe, dacă ar fi fost efectuată fără remorcă; frânarea combinată cu virajul dreapta a fost o manevră involuntară a conducătorului auto de pe - de a evita pericolul.
Se mai reține că în timpul avut la dispoziție de conducătorul auto de pe - de circa 1 secundă de la frânarea autoutilitarei - (aprindere a lămpilor "stop"), autoutilitara - a mai parcurs o distanță de 16,4. distanță și timp în care s-a produs încovoierea barei de remorcare, ruperea ochetului acesteia și impactul cu spate a autoutilitarei -.
A mai rezultat că de remorcare se încadra dimensional în cerințele legale, ea fiind destinată pentru a suporta forța de întindere și nu de compresiune, așa după cum a fost solicitată în momentul accidentului și că manevra de frânare a autovehiculului tractat în cazul de față a dus la ruperea ochetului barei de tracțiune dinspre partea autovehiculului tractat și la intrarea în coliziune a acestuia cu roții stânga spate a autovehiculului trăgător.
Se mai reține că manevra de frânare a autovehiculului a fost inițiată de conducătorul auto al acestui autovehicul la aprinderea lămpilor "stop" ale autovehiculului tractor, de la sesizarea frânării până la frânarea efectivă a autovehiculului tractat, trecând un timp de circa 1 secundă (0,8 sec. timpul întârzierilor fiziologice + 0,2 sec. timpul întârzierilor mecanice).
De asemenea, costurile reparațiilor care se impun pentru aducerea în starea inițială funcțională și estetică a autovehiculului - a fost estimată la minim 6485 RON.
De altfel, din Raportul - Accident - - (filele 21-22 la dosar), întocmit de reclamantă, a rezultat că exista posibilitatea ca accidentul să nu se fi produs dacă pârâtul s-ar fi limitat numai virarea către dreapta fără a face o frânare bruscă, însă acțiunea de frânare e un gest reflex care de multe ori nu poate fi controlat în astfel de situații.
Mai mult, din cuprinsul Referatului întocmit de șeful de autobază al societății reclamante, înregistrat sub nr. 11777/25.11.2008 (fila 29 la dosar) se reține nevinovăția pârâtului pentru accidentul produs, nevinovăție apreciată și de organele de poliție prin Procesul-verbal seria - nr. - (fila 4 la dosar).
Față de considerentele arătate, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite disp. art. 270 (1) din Codul Muncii, sens în care a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - - G apreciind sentința atacată ca nelegală și netemeinică.
A criticat recurenta concluziile și aspectele reținute de instanța de fond privind culpa pârâtului în producerea accidentului.
Pârâtului i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru producerea accidentului și nu a contestat procesul-verbal.
Din probele administrate în cauză rezultă vinovăția pârâtului în producerea accidentului prin neadaptarea vitezei autovehiculului condus de către la condițiile de trafic și la situația în care se afla, respectiv tracta un alt autovehicul.
Instanța de fond greșit a reținut că prin procesul- verbal s-a consemnat nevinovăția pârâtului pentru că în realitate din procesul- verbal rezultă că s-a bifat vinovăția acestuia în producerea accidentului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică conform art.304 pr.civ. instanța reține următoarele aspecte:
Acțiunea formulată de angajator împotriva pârâtului pentru răspunderea prejudiciilor suferite de societate datorită faptei culpabile a fost întemeiată de reclamantă pe disp.art.270 al.1 și art.283 al.1 lit.c muncii, aceasta însemnând răspunderea civilă delictuală.
Pentru a fi îndeplinite condițiile răspunderii delictuale cumulativ trebuie să existe un prejudiciu, prejudiciul să fie rezultatul unei fapte ilicite, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și să existe vinovăția celui ce a cauzat prejudiciul, respectiv intenția, neglijența sau imprudența celui ce a acționat.
Toate aceste condiții ale răspunderii civile delictuale trebuie dovedite de reclamanta care a formulat acțiunea.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat la instanța de fond nu se poate reține cu certitudine culpa pârâtului. Concluziile expertului și împrejurările lămurite de el pot fi în concordanță cu susținerile și apărările pârâtului, respectiv culpa persoanei ce conducea autovehiculul tractat.
Cele consemnate în procesul- verbal de contravenție nu sunt aici contestate și nici nu formează obiectul analizei în dosarul de față. Culpa reținută în acest proces-verbal nu este considerată probă în cauza de față pentru dovedirea culpei pârâtului în prezenta acțiune în răspundere civilă delictuală.
Pentru a reține culpa pârâtului trebuie analizată concret fapta pârâtului pentru a putea constata dacă poate fi reținută vreo culpă în producerea accidentului.
Constatăm că în accident au fost antrenate mai multe autoturisme, respectiv cel al pârâtului ( -), un autobuz ce circula de pe sensul opus și un taxi de G ce se angajase în depășirea autobuzului. a încercat să depășească autobuzul pe sensul opus pe care circula regulamentar pârâtul. Pentru a nu se ciocni auto Gl-27- cu taxiul, pârâtul a frânat brusc și a virat dreapta. La fel și autobuzul a tras foarte mult dreapta, ieșind și el de pe carosabil. Autoturismul condus de pârât tracta un alt autovehicul condus de numitul. Manevra pârâtului de frânare și tragere bruscă spre dreapta a surprins pe G ce conducea vehiculul tractat și din această cauză acesta nu a frânat și el la rândul său și a lovit vehiculul trăgător, împingându-l pe acesta.
Prin urmare, teoria pe care se apără pârâtul poate apărea ca credibilă și de aceea nu apreciem că în cauză s-a făcut dovada vinovăției.
Pârâtul a evitat producerea unui accident, cel care a depășit direcția de mers intrând într-o depășire riscantă fiind taxiul și nu pârâtul.De asemenea, se poate discuta și de o eventuală culpă a numitului G dar nu face obiectul cauzei de față.
Prin urmare, nu putem reține cu certitudine culpa pârâtului, iar această culpă trebuia să fie dovedită de reclamantă.
Situația de mai sus rezultă și din declarațiile depuse la dosar a celor prezenți la locul accidentului.
Prin manevra pe care pârâtul a efectuat-o a evitat impactul frontal cu un autovehicul ce venea direct din față pe sa.
Față de aceste aspecte reținute rezultă că apărările pârâtului nu au fost răsturnate de reclamantă, deși sarcina probei îi revenea, și cum aceste susțineri apar credibile în raport cu probele dosarului, rezultă concluzia că în cauză nu s-a făcut dovada vinovăției pârâtului în producerea faptei ilicite și a prejudiciului.
Apreciem ca fiind corecte concluziile instanței de fond astfel că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
Conform art.312 pr.civ.urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta - - G, împotriva sentinței civile nr. 1470/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN MAJORITATE DE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - - G, cu sediul în G, B-dul - nr. 257, împotriva sentinței civile nr. 1470/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 1: Mihaela Neagu
Grefier
Red./23.02.2010
Dact./4 ex/24.02.2010
FOND: -
Asis.jud.: -
OPINIE SEPARATĂ
În sensul admiterii recursului și obligării pârâtului la plata despăgubirilor în sumă de 6467 lei, reprezentând avarii produse autovehiculului
Spre deosebire de colegele mele, consider că pârâtul se face vinovat pentru producerea prejudiciului suferit de societatea reclamantă, reprezentând avariile produse autovehiculului condus, din următoarele considerente:
Așa cum rezultă și din expertiza efectuată în cauză, acesta conducea autovehiculul -, care îl tracta pe autovehiculul defect -, ambele autovehicule fiind autoutilitare.
În această situație, șoferul care conduce autovehiculul care tractează are obligația să aibă o viteză redusă și să efectueze fiecare manevră, astfel încât șoferul autovehiculului tractat să aibă posibilitatea să reacționeze și să aibă timp să efectueze aceeași manevră în siguranță.
În speță, pârâtul a frânat brusc și a virat dreapta, este adevărat, pentru a evita o mașină care a intrat în depășire, dar această manevră a dus la producerea accidentului, respectiv la încovoierea barei de tractare, la ruperea ochetului și la impactul celor două autoutilitare cu un autovehicul care circula regulamentar din sens opus.
S-a reținut că în momentul impactului, deci, după manevra de frânare, convoiul avea o viteză de 59 de km/oră, respectiv 16,4 m/s, ceea ce presupune că viteza inițială era de peste 70 de km/oră.
Consider că această viteză este foarte mare pentru situația dată, având în vedere că era vorba de un convoi de două camioane care împreună cântăreau câteva tone, iar pentru oprirea acestora în siguranță la această viteză este nevoie de câteva sute de metri.
Ca urmare, este irelevant că manevra a fost făcută pentru evitarea unui alt accident, ea a avut ca rezultat producerea accidentului din prezenta speță, accident pentru care a fost găsit vinovat pârâtul, așa cum rezultă și din procesul-verbal seria - nr. - întocmit de Poliția Rutieră și necontestat de acesta.
Pentru că nu a adaptat viteza la condițiile de mers, apreciez că pârâtul se face vinovat de producerea accidentului, ca urmare are obligația să suporte reparațiile necesare pentru aducerea în starea inițială a autoutilitarei, respectiv suma de 6467 lei.
Referitor la suma de 23.600 lei, reprezentând prejudiciul pentru lipsa de folosință a autovehiculului, consider că acest prejudiciu nu este dovedit, fiind stabilit în urma unui calcul incert al societății și care nu are la bază nici o dovadă a celor susținute.
Pentru aceste considerente, consider că se impunea admiterea recursului declarat de societate și modificarea sentinței recurate.
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
Red.op.sep./5.03.2010
Dact./5.03.2010
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
