Despăgubire contencios administrativ. Decizia 163/2009. Curtea de Apel Pitesti

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 163/R-CM

Ședința publică din 03 Februarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu

JUDECĂTOR 3: Laura G--

Judecător -

Grefier

S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL FINANȚE pentru reclamanții titulari ai dreptului material la acțiune, PATRU, și, împotriva sentinței civile nr.452 din 20 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, venit în rejudecare.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurenții-reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale nr.223/2008 emisă de Cabinet individual- Baroul Argeș și consilier juridic pentru intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice V, lipsind intimatul-monitor al cauzelor privind discriminarea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile acordării cuvântului asupra recursului.

Avocat pentru recurenții-reclamanți, depune la dosar copie de pe sentința civilă nr.709 din 4 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr- și fișa ECRIS a dosarului nr- a Curții de APEL PITEȘTI.

Reprezentantul intimaților-pârâți, depune la dosar concluzii scrise însoțite de decizia nr.819 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale și copie de pe sentința nr.1177 din 5 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, arată că, deși minuta întocmită în dosarul instanței de fond (fila 131) are patru semnături, între acestea nu se regăsește și cea a magistratului care a fost în compunerea completului de judecată. Solicită a se constata că această minută este lovită de nulitate.

Pe fond, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. Nu se solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimaților-pârâți având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței civile nr.452/2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar și pe care le-a susținut oral.

CURTEA

Constată că rin p. acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Rm. V, reclamantul Sindicatul Finanțe V, în numele și pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Vac hemat în judecată pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să fie obligați primii doi pârâți la plata unei despăgubiri egale cu prejudiciul încercat de membrii săi, titulari ai dreptului material la acțiune, ca urmare a neacordării salariului de bază majorat cu 75% începând cu luna iunie 2006 și până la data introducerii acțiunii, actualizat în funcție de indicele de inflație, precum și obligarea acelorași pârâți să acorde același salariu de bază majorat cu 75% funcționarilor publici și personalului contractual, până la încetarea discriminării la care sunt supuși.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că dispozițiile art.25 alin.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici interzice orice discriminare între aceștia pe criterii politice, de apartenență sindicală, convingeri religioase, etnice, de orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură, iar art.6 alin.2 din Codul muncii stipulează că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute drepturile la plata pentru muncă egală, principiu instituit și de art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

De asemenea, au arătat că deși nr.OG137/2000 consacră principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminărilor și garantează exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală, în mod surprinzător, prin nr.OUG30/2006 s-a statuat că salariații Ministerului Finanțelor Publice care vor verifica procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică beneficiază de salarii de bază majorate cu 75% față de cele prevăzute de lege, majorare de care beneficiază și funcționarii și personalul contractual din cadrul agențiilor și sucursalelor județene ale A, iar salariații pe care îi reprezintă reclamantul, deși îndeplinesc aceleași funcții publice sau au calitatea de personal contractual bugetar nu primesc această majorare.

Majorarea cu 75% a salariului de bază numai pentru salariații nominalizați prin nr.OUG30/2006 și Legea nr.479/2006 creează o discriminare din punct de vedere al salarizării ce încalcă dispozițiile art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000 și art.6 alin.2 din Codul muncii.

Prin sentința civilă nr.4070 din 02 iulie 2007, fost admisă acțiunea.

Recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost admis de Tribunalul Vâlcea prin decizia nr.756 din 15 octombrie 2007, prin care a fost casată sentința și cauza a fost trimisă spre rejudecare, în primă instanță, secției civile, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vâlcea, fiind înregistrată sub nr-.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 08 aprilie 2008, instanța a disjuns cererea formulată de reclamanții care au calitatea de funcționari publici și a înaintat-o spre competentă soluționare secției comerciale și de contencios administrativ fiscal a Tribunalului Vâlcea.

În rejudecare, în primă instanță, prin sentința civilă nr.452 din 20 mai 2008, fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a fost respinsă acțiunea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor, pe care a apreciat-o ca neîntemeiată, cu motivarea că acest pârât nu a fost chemat în judecată pentru a modifica cadrul legislativ existent, ci pentru obligația de a acorda salariaților contractuali din cadrul V salariul de bază majorat cu 75%, în atribuția acestui minister intrând, printre altele, și aceea de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, astfel cum prevede nr.OUG30/2006 (act normativ invocat de reclamant în cererea de chemare în judecată).

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat că acțiunea este neîntemeiată, întrucât reclamanții susțin că există tratament diferențiat de salarizare între ei, pe de o parte, și funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și cei care verifică procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

Tribunalul a constatat însă că titularii dreptului material la acțiune nu reprezintă o categorie defavorizată în înțelesul art.4 din nr.OG137/2000, întrucât modul de salarizare a funcționarilor din cadrul V reprezintă regula, iar modul de salarizare a funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor care verifică procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică reprezintă excepția, iar prin nr.OUG30/2006 acestora le revin obligații în plus și răspunderi a căror neîndeplinire constituie contravenție.

S-a reținut că reclamanții, titulari ai dreptului material la acțiune din prezenta cauză nu reprezintă o categorie defavorizată nici în raport de salariații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură deoarece se află în situații deosebite care determină soluții salariale diferite, fără ca aceste soluții să încalce principiul egalității, astfel cum acesta este reglementat de dispozițiile art.20 din Constituția României, art.6 din Codul muncii și art.14 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Reclamanții reprezentați de Sindicatul Finanțe V au declarat recurs împotriva acestei sentințe pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 și art.304¹Cod procedură civilă, după cum urmează:

Prima instanță a încălcat prevederile art.262 pct.5 Cod procedură civilă, întrucât nu a motivat hotărârea pronunțată, în fapt și în drept.

Pe de altă parte, instanța nu a cercetat situația în care se află membrii Sindicatului Finanțe V în raport cu alte categorii socio-profesionale, tratamentele care se aplică acestora, justificările și criteriile tratamentelor diferențiate.

Nu s-a avut în vedere că, potrivit Directivei 2000/EC/78 referitoare la crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații chiar similare.

Toate persoanele din acest cadru al personalului din unitățile bugetare, inclusiv membrii Sindicatului Finanțe V, sunt parte a unui raport juridic de muncă guvernat de Codul muncii, care prestează o muncă și ca efect al acestor premize se supun obligației de muncă, situație în care membrii acestui sindicat se află într-o situație identică cu tot personalul din celelalte unități bugetare.

Astfel, reclamanții fac parte din personalul contractual bugetar, la fel ca și salariații pentru care, prin UG. nr.30/2006 și respectiv Legea nr.1/2004, s-au prevăzut salarii de bază majorate cu 75%. Deși își execută ireproșabil obligația de muncă, întocmai ca și celelalte două categorii profesionale, reclamanților nu le este recunoscut dreptul la majorarea salarială de 75%, ceea ce înseamnă că unul și același element constând în obligația de muncă produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare al personalului contractual, în funcție de apartenența la o anumită categorie socio-profesională.

S-a arătat de asemenea că interpretarea diferențiată a normelor incidente, cu privire la aceleași categorii socio-profesionale, ar fi de natură să reprezinte o discriminare, în sensul dispozițiilor art.16 alin.1 din Constituție și art.1 din Protocolul nr.12 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra dovezilor administrate în cauză și nu a analizat toate susținerile reclamanților, pronunțând astfel o hotărâre nelegală și netemeinică.

Prin decizia nr.566/R-CM/23 septembrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTIa respins ca tardiv recursul formulat, reținând că în speță nu a fost respectat termenul de recurs de 10 zile instituit de art.80 din Legea nr.168/1999.

Astfel, sentința civilă nr.452 din 20 mai 2008, atacată cu recurs de către reclamant, a fost comunicată acestuia la data de 26 iunie 2008, existând ștampila și semnătura de primire pe dovada existentă la dosar, iar recursul a fost formulat la data de 10 iulie 2008, așa cum există pe ștampila aplicată pe plicul de înaintare a recursului.

Cum de la data comunicării hotărârii și până la declararea recursului au trecut mai mult de 10 zile, Curtea a apreciat că acesta este tardiv.

Împotriva deciziei civile pronunțate de Curtea de APEL PITEȘTI au formulat contestație în anulare reclamanții reprezentați de Sindicatul Finanțe V, invocând dispozițiile art.318 teza I Cod procedură civilă.

În motivarea contestației, recurenții-reclamanți au arătat că dezlegarea dată de instanța de recurs excepției de tardivitate este rezultatul unei greșeli materiale, în condițiile în care sentința civilă atacată cu recurs nu a fost comunicată reprezentantului reclamanților, pe dovada de comunicare fiind semnătura funcționarului însărcinat cu primirea corespondenței pârâtei și fiind aplicată ștampila pârâtei

Prin decizia nr.765/R-CM/11.11.2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a fost admisă contestația în anulare, a fost desființată decizia nr.566/R-CM/2008 și a fost fixat termen pentru rejudecarea recursului.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că în procesul verbal încheiat cu prilejul comunicării sentinței Tribunalului Vâlcea, s-a menționat că pentru reclamantul Sindicatul Finanțe V actul a fost înmânat funcționarului însărcinat cu primirea corespondenței, iar pe acest proces-verbal a fost aplicată ștampila pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice

Sentința atacată fiind comunicată părții adverse, iar nu reclamantului, instanța a apreciat că în acest fel au fost încălcate dispozițiile imperative ale art.92 Cod procedură civilă și că nulitatea actului de procedură, necondiționată de existența unei vătămări, nu poate fi înlăturată de faptul că cele două părți au sediile situate la aceeași adresă.

Ca atare, Curtea a concluzionat că termenul de declarare a căii de atac nu a început să curgă și că nu operează sancțiunea decăderii din dreptul de aoe xercita, ceea înseamnă că soluționarea excepției de tardivitate este rezultatul unei greșeli materiale.

În rejudecarea recursului, Curtea reține următoarele:

Reclamanții sunt salariați în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice V, având calitatea de personal contractual.

Ei se consideră discriminați față de două categorii de salariați: față de salariații din cadrul Ministerului Finanțelor care verifică procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, precum și față de personalul contractual din cadrul Agenției de Plăți Intervenție pentru Agricultură. Acestor două categorii profesionale prin lege le-a fost majorat salariul de bază cu 75%.

Astfel, conform art.7 din Legea nr.1/2004, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, modificată și completată prin nr.OUG71/2006, aprobată prin Legea nr.479/2006, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Agenției și sucursalelor județene ale acesteia beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 75%.

Pe de altă parte, conform art.9 din nr.OUG30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, bservatorii care vor verifica procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii beneficiază de salarii de bază majorate cu 75% față de cele prevăzute de lege.

În interpretarea dispozițiilor art.14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Fundamentale, în hotărârea dată în cazul Fredin c/, Hoffman c/, Scalambrino c/Italie, autres c/-, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare obiectivă sau rezonabilă, ceea ce înseamnă că, pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu își găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.

Rezultă deci că una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a exista discriminare, este aceea ca persoanele să se afle în situații analoage sau comparabile, ceea ce înseamnă că instanța trebuie să compare categoriile profesionale: aceea a reclamanților - personal contractual în cadrul V - cu aceea a categoriilor profesionale față de care se consideră discriminați.

În ceea ce privește prima categorie profesională față de care reclamanții se pretind discriminați, Curtea constată că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este, conform art.1 din Legea nr.1/2004, un organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, iar, potrivit art.2 este instituția publică responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susținerii agriculturii, finanțate de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora. Potrivit art.3², agenția este și autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe.

Atribuțiile acestei agenții sunt cele reglementate de art.3 (asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate; asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari; execută plățile autorizate către beneficiari; ține contabilitatea plăților efectuate etc.) și de art.3²(asigură respectarea reglementărilor comunitare în vigoare privind garanțiile pentru buna executare a contractelor de finanțare, precum și privind garanțiile aferente solicitărilor de plată a avansului; asigură încheierea contractelor de finanțare cu beneficiarii, în conformitate cu reglementările comunitare; transmite Comisiei Europene copii ale contractelor de finanțare încheiate, precum și copii ale documentelor doveditoare privind constituirea garanțiilor aferente acestor contracte etc.)

Rezultă așadar că și sunt două instituții diferite, subordonate unor ministere diferite, iar salariații lor reprezintă două categorii distincte de personal, având atribuții diferite.

Ca atare, nu se poate reține că cele 2 categorii de angajați s-ar afla în situații analoage sau comparabile, aspect reținut în mod corect și de către prima instanță.

În ceea ce privește cea de-a doua categorie de personal față de care se pretinde existența discriminării, curtea constată că prin nr.OUG30/2006 a fost desemnat Art. 1 - (1) Se desemnează Ministerul Economiei și Finanțelor ca organ de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru îndeplinirea funcției de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.Ministerul Economiei și Finanțelor ca organ de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru îndeplinirea funcției de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Conform art.4 din aceste act normativ tribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor în vederea îndeplinirii funcției de verificare sunt următoarele: ) urmărirea derulării procedurilor în legătură cu procesul de atribuire a contractelor prevăzute la art.1 alin.2; b) analiza documentației întocmite de autoritatea contractantă în scopul atribuirii contractelor prevăzute la art.1 alin.2; c) elaborarea de rapoarte de activitate pentru fiecare procedură de atribuire a contractelor de achiziții publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, care a fost supusă verificării de către observatorii desemnați; d) emiterea de avize cu caracter consultativ în situația în care se constată neconcordanțe în aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice.

Conform art.5 alin.2, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, Ministerul Economiei și Finanțelor desemnează observatori care participă și verifică etapele procesului de atribuire a contractelor selectate în conformitate cu prevederile art.2. nu fac parte din comisiile de evaluare a ofertelor și nu au dreptul de a interveni în activitatea experților cooptați. 3 prevede că în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu, observatorii elaborează rapoarte de activitate pentru fiecare procedură de achiziție publică la care au participat, pe care le transmit autorității contractante.

Rezultă așadar că atribuțiile celor două categorii profesionale sunt diferite.

De altfel, sporul de 75% instituit de art.9 din nr.OUG30/2006, a fost prevăzut pentru exercitarea unei atribuții specifice a observatorilor desemnați de Ministerul Finanțelor: verificarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Reclamanții nu exercită astfel de atribuții, ceea ce înseamnă că nici în privința acestei categorii nu s-a dovedit existența situației comparabile.

Pe cale de consecință, în speță nu se poate reține existența unei discriminări, de vreme ce tratamentul diferit aplicat reclamanților, comparativ cu celelalte două categorii profesionale, rezultă din situațiile diferite în care aceștia se află, din punct de vedere al atribuțiilor de serviciu.

De altfel aceasta este și concluzia instanței de fond, a cărei hotărâre, contrar susținerilor recurenților, este motivată în fapt și în drept

Față de aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în baza art.312 Cod procedură civilă.

Art. 3 - Agenția are următoarele atribuții principale:

a) asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

b) asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;

c) autorizează plata către beneficiari în urma verificării cererilor de plată sau îi înștiințează pe aceștia cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea soluționării acestora;

d) execută plățile autorizate către beneficiari;

e) ține contabilitatea plăților efectuate;

Art. 3 - Agenția are următoarele atribuții principale:

a) asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

b) asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;

d) execută plățile autorizate către beneficiari;

e) ține contabilitatea plăților efectuate;

Art. 3 - Agenția are următoarele atribuții principale:

a) asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

b) asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;

d) execută plățile autorizate către beneficiari;

e) ține contabilitatea plăților efectuate;

Art. 3 - Agenția are următoarele atribuții principale:

a) asigură derularea operațiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;

b) asigură verificarea cererilor de plată primite de la beneficiari;

d) execută plățile autorizate către beneficiari;

e) ține contabilitatea plăților efectuate;

Art. 32*) - (1) Se desemnează Agenția ca autoritate națională competentă responsabilă pentru derularea eficientă, efectivă și transparentă a operațiunilor financiare privind fondurile nerambursabile alocate programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe.

(2) Agenția, în conformitate cu prevederile alin. (1), are următoarele atribuții principale:

a) asigură respectarea reglementărilor comunitare în vigoare privind garanțiile pentru buna executare a contractelor de finanțare, precum și privind garanțiile aferente solicitărilor de plată a avansului;

b) asigură încheierea contractelor de finanțare cu beneficiarii, în conformitate cu reglementările comunitare;

c) transmite Comisiei Europene copii ale contractelor de finanțare încheiate, precum și copii ale documentelor doveditoare privind constituirea garanțiilor aferente acestor contracte;

d) primește, înregistrează și verifică cererile de plată și documentele anexate;

e) autorizează plata în urma verificării cererilor de plată și a documentelor anexate sau înștiințează beneficiarii cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea soluționării acestora;

f) execută plățile autorizate la termenele și în condițiile prevăzute de reglementările comunitare și de legislația națională în vigoare;

g) primește, înregistrează, verifică și avizează rapoartele intermediare, anuale și finale, primite de la beneficiari;

h) transmite Comisiei Europene rapoartele prevăzute la lit. g), precum și situațiile privind cheltuielile eligibile efectuate de către beneficiari, în conformitate cu prevederile contractuale;

i) verifică prin controale tehnice, contabile și administrative beneficiarii și organismele de implementare și informează Comisia Europeană, în cel mai scurt timp, cu privire la controalele planificate și efectuate, precum și asupra rezultatelor obținute în urma măsurilor de verificare și control;

j) elaborează manuale de proceduri în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin și care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

k) asigură menținerea unor evidențe financiare și contabile privind operațiunile pe care le derulează, în conformitate cu respectarea reglementărilor comunitare și a legislației naționale în vigoare;

l) îndeplinește și alte atribuții, în condițiile legii.