Despăgubire contencios administrativ. Decizia 1818/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1818/R/2008
Ședința publică din data de 1 OCTOMBRIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Daniel Chiș
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta -A și respectiv de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ - DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ împotrivasentinței civile nr. 1169 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, având ca obiect litigiu de muncă - despăgubire.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente Compania Națională Poșta Română - Direcția regională de Poștă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, s-au comunicat părților și sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 24 septembrie 2008, reclamanta recurentă a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului promovat de pârâtă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta reclamantei recurente susține propriul recurs așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia cu consecința modificării în parte sentinței recurate în sensul admiterii în întregime a acțiunii promovate de reclamantă, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial. Cu privire la recursul pârâtei pune concluzii în sensul respingerii acestuia.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1169 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâta Compania Națională Poșta Română - Direcția Regională de Poștă C cu sediul în C-N și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea indemnizației de șomaj pentru perioada 25.01-15.03.2007.
Totodată a fost obligată pârâta să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea lunară pentru creșterea copilului începând cu data de 26.01.2008 și până la data pronunțării sentinței, respectiv 19.06.2008.
A fost respinsă ca prematur introdusă cererea privind plata contravalorii indemnizației pentru creșterea copilului de la data pronunțării și până la împlinirea vârstei de 2 ani de copil.
A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a fost angajata pârâtei pe durată determinată în perioada 01.12.2004-24.01.2007.
La data încetării raporturilor de muncă pârâta i-a înmânat reclamantei carnetul de muncă însă nu i-a eliberat adeverința tip prevăzută de art. 18 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Agenția Județeană pentru ocuparea forței de muncă a comunicat actele necesare pentru acordarea indemnizației de șomaj iar la pct. 8 este prevăzută adeverința tip menționată în normele metodologice.
Potrivit HG nr. 312/2006 art. 18 (1) "În vederea certificării stagiilor de cotizare și a stabilirii dreptului la indemnizație de șomaj, angajatorii au obligația, odată cu înmânarea carnetului de muncă, de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu o adeverință din care să rezulte baza lunară de calcul prevăzută la art. 14, pentru fiecare lună, din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, pentru care aceștia le-au reținut și virat la bugetul asigurărilor pentru șomaj contribuția individuală prevăzută la art. 27 din lege și au plătit contribuția datorată de angajator prevăzută la art. 26 din lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 26, precum și, după caz, următoarele:
a) dacă înregistrează debite la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
b) perioada pentru care nu s-au plătit contribuțiile la bugetul asigurărilor pentru șomaj și suma aferentă acestei perioade;
c) dacă se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 34 alin. (2) din lege."
Astfel, obligația de a elibera această adeverință revine, potrivit legii, angajatorului, reclamanta neavând nici o obligație de a solicita în scris această adeverință.
Mai mult, această adeverință se înmânează persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu odată cu înmânarea carnetului de muncă.
Contrar acestor prevederi legale, pârâta i-a eliberat adeverința reclamantei doar la data de 14.03.2007.
Neeliberând adeverința odată cu înmânarea carnetului de muncă reclamanta a fost în imposibilitatea obținerii indemnizației de șomaj de la data încetării raporturilor de muncă, respectiv din 25.01.2007.
Reclamanta a depus actele pentru obținerea indemnizației de șomaj cu data de 15.03.2007, imediat după obținerea adeverinței de la pârâtă.
Reclamanta a depus certificatul de naștere al copilului de unde reiese că acesta s-a născut la data de 26.01.2008.
Potrivit OUG nr. 148/2005, pentru a beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, persoana trebuie să realizeze timp de 12 luni venituri profesionale în ultimul an anterior datei nașterii copilului.
De asemenea, reclamanta a făcut dovada că s-a adresat Primăriei Comunei de pentru obținerea indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, cererea fiind respinsă pe motiv că nu are 12 luni în care să fi realizat venituri profesionale înainte de data nașterii copilului.
În situația în care pârâta i-ar fi emis, conform legii, adeverința tip la data încetării raporturilor de muncă reclamanta ar fi îndeplinit condițiile pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.
Prin neeliberarea acestei adeverințe conform prevederilor legale amintite mai sus, reclamanta nu a putut beneficia de indemnizația de șomaj pe perioada 25.01.2007-15.03.2007 și nici de indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani (începând cu data de 26.01.2008) cauzându-i reclamantei un prejudiciu.
În ceea ce privește solicitarea privind acordarea indemnizației pentru creșterea copilului de la data pronunțării hotărârii și până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani instanța o va respinge ca fiind prematur introdusă.
Față de cele ce preced instanța a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantă și a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea indemnizației de șomaj pe perioada 25.01.-15.03.2007 și a indemnizației pentru creșterea copilului pe perioada 26.01.2008-19.06.2008 și a respins ca prematur introdusă cererea privind plata contravalorii indemnizației pentru creșterea copilului de la data pronunțării și până la împlinirea vârstei de 2 ani de către copil.
În temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, instanța a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs ambele părți.
Prin recursul declarat de reclamanta -A s-a solicitat modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii în întregime a acțiunii introductive și acordării indemnizației lunare pentru creșterea copilului de la data de 26 ianuarie 2008 până la împlinirea vârstei de 2 ani.
În motivarea recursului, s-a invocat art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, arătându-se că prin încălcarea dispozițiilor art.18 alin.1 din HG nr.312/2006 reclamanta nu a putut beneficia de indemnizația de șomaj începând cu data încetării raporturilor de muncă, 25.01.2007, respectiv de vechimea de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului pentru a beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, potrivit dispozițiilor art.1 alin.2 lit. b din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobată prin Legea nr.7 din 09.01.2007. În speță unitatea pârâtă se află în culpă procesuală, prejudiciul este cert și cuantificabil, iar instanța fondului trebuia să admită în totalitate acțiunea precizată și completată, respectiv să dispună obligarea acestea la plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului nu doar pentru intervalul 26.01.2008 - 19.06.2008 de la nașterea copilului și până la data pronunțării hotărârii ci până când acesta va împlini vârsta de 2 ani.
Prin recursul declarat de pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C s-a solicitat casarea sentinței și respingerea în întregime a acțiunii.
În motivarea recursului s-a susținut că reclamanta nu a putut face dovada că a solicitat de la unitatea pârâtă eliberarea adeverinței necesare pentru acordarea indemnizației pentru șomaj, nici în scris și nici telefonic. Legea nr.72/1996 face vorbire în art.38 alin.2 și alin.3 exclusiv despre "înregistrarea cererii privind acordarea indemnizației de șomaj", fără să condiționeze înregistrarea cererii la AOFM de obligația asiguratului de a atașa, în momentul depunerii cererii, și actele însoțitoare cererii sale. Așadar reclamanta trebuia să-și depună în termen de 15 zile de la încetarea contractului de muncă cererea pentru a fi înregistrată la Agenția pentru Șomaj Or, tocmai pasivitatea reclamantei a determinat ca aceasta să piardă dreptul de a beneficia de ajutor de șomaj pentru perioada 25.01.2007 - 15.03.2007.
Așa cum s-a menționat și în "răspunsul la interogatoriu" din 07.11.2007 pct.2 "plata contribuției către bugetul statului se face de către Compania Națională " Poșta Română" A deoarece Direcția de Poștă are doar statut de sucursală. Contractul de muncă al reclamantei a încetat în data de 24.01.2007; plata contribuției la fondul de șomaj (care se face o dată pentru toți salariații Poștei de pe teritoriul României) a fost făcută în data de 23.02.2007 din către ".
În sensul celor de mai sus s-a depus la dosar copia ordinului de plată vizat de Trezorerie.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Recursul formulat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins, având în vedere că art. 18 alin 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002/HG nr. 174/2002, modificată de HG nr. 312/2006, stabilește în mod expres obligația angajatorului de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă o adeverință din care să rezulte baza lunară de calcul prevăzută de art. 14.
Prin urmare, contrar afirmațiilor pârâtei, eliberarea adeverinței nu se realizează la cererea angajatului, ci reprezintă o obligație ce incumbă angajatorului, necondiționat de manifestarea de voință a angajatului.
Este irelevant cine este subiectul obligației de virare a contribuției la fondul de șomaj, deoarece pretențiile reclamantei nu sunt generate decât de emiterea cu întârziere a adeverinței, fapt cauzator de prejudicii pentru aceasta.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul reclamantului.
Recursul declarat de reclamantă este întemeiat, Curtea de Apel apreciind în acest sens în baza dispozițiilor art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, potrivit cărora, "se poate de asemenea cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligații alimentare sau altei prestațiuni periodice."
Or, despăgubirile solicitate de reclamantă reprezintă tocmai echivalentul unei prestațiuni periodice, destinate îngrijirii copilului, inclusiv sub aspect alimentar, respectiv indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
De asemenea, Curtea constată că dacă pârâta și-ar fi îndeplinit obligațiile legale menționate anterior, reclamanta ar fi beneficiat lunar de indemnizația de creștere a copilului, fără a fi nevoită periodic să efectueze demersuri judiciare în acest sens.
Astfel, repararea integrală a prejudiciului impune repunerea reclamantei în situația de a beneficia lunar de indemnizația de creștere a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, fără a-i putea fi opusă lipsa unui titlu executoriu pentru prestațiunile viitoare, cu mențiunea că în mod firesc plata în viitor a acestor despăgubiri nu se va realiza în mod global, ci lunar, respectându-se caracterul periodic al despăgubirii.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin 3 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantei, va modifica în parte hotărârea în sensul acordării indemnizației lunare de creștere a copilului și pentru viitor până la împlinirea vârstei de 2 ani de către minorul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ- DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ
Admite recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr.1169 din 19 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că: Admite în întregime acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea lunară a indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă intimata COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ- DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C să plătească recurentei -A suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 1 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./10.10.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima, Daniel Chiș
