Despăgubire contencios administrativ. Decizia 2069/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6792/2008
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2069/
Ședința publică de la 01 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul Sindicatul Personalului Protecției Mediului B, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, respectiv, reclamanții:, și - împotriva sentinței civile nr.4164 din data de 19.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.7087/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimateleAgenția Regională pentru Protecția Mediului B, Agenția pentru Protecția Mediului B și Agenția pentru Protecția Mediului I,având ca obiect:"despăgubiri".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata Agenția pentru Protecția Mediului I, prin consilier juridic în baza delegației nr.3267 din 06.03.2009 depusă la dosar-fila 23, lipsind recurentulSindicatul Personalului Protecției Mediului în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, respectiv, reclamanții:, și -și intimatele Agenția Regională pentru Protecția Mediului B și Agenția pentru Protecția Mediului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-au depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 31.03.2009, cereri din partea intimatelor Agenția pentru Protecția Mediului B și respectiv Agenția Regională pentru Protecția Mediului B, prin care indică numele personalului contractul din cadrul celor două agenții.
Intimata Agenția pentru Protecția Mediului,prin consilier juridic, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă intimatei cuvântul în combaterea cererii de recurs.
Intimata Agenția pentru Protecția Mediului,prin consilier juridic, având cuvântul, solicită a se observa că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, fiind dată cu respectarea prevederilor deciziei nr.14 din 18.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la interpretarea unitară a dispozițiilor art.1 alin.1 și 2 din Legea nr.142/19988, privind acordarea tichetelor de masă cu referire la acordarea acestor beneficii procurorilor, judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, funcționarilor publici, categorii de personal care nu își desfășoară activitatea în baza unui contract de muncă, precum și personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4164/19.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins, ca neîntemeiată, acțiune formulată reclamanții, și -, reprezentați de Sindicatul Personalului Protecției Mediului, în contradictoriu cu pârâții Agenția Regională pentru Protecția Mediului B, Agenția pentru Protecția Mediului B și Agenția pentru Protecția Mediului
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoare situație de fapt și de drept:
Potrivit dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unor contracte individuale de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub formă de tichete de masă, suportate integral pe costuri de angajator.
Astfel, art.1 alin.2 din Legea nr.142/1998 prevede că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.
Instanța de fond a apreciat că dispozițiile Legii nr.142/1998 reglementează în favoarea salariaților bugetari o facilitate, iar nu un drept, ce urmează a fi acordat categoriilor de salariați pentru care există posibilități financiare, ce se încadrează în limitele bugetelor de stat sau locale pentru reclamanți, sau în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru salariații încadrați la celelalte categorii de angajatori.
Mai mult, potrivit dispozițiilor succesive ale bugetului de stat, respectiv art.49 din legea nr.743/2001, art.39 alin. 4 din Legea nr.631/2002, art.46 alin.4 din Legea nr.507/2003, art.40 din Legea nr.511/2005 și art.24 din Legea nr.379/2005 instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu își pot aproba în bugetele proprii sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Situația creată nu face incidente dispozițiile OG nr.137/31.08.2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Conform art.1 din OG nr.137/2000, în România principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării trebuie să fie garantat.
OG nr.137/2000 definește în art.2 discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau performanță, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială etc. care au ca scop sau ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condițiile de egalitate a drepturilor și libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în orice domeniu al vieții publice.
În speță, prin instituirea unei alocații individuale de hrană, acordată sub formă de tichete de masă nu s-a creat o discriminare între salariați, întrucât acordarea tichetelor de masă nu este obligatorie pentru angajatori. Nici faptul că tichetele de masă se acordă unor categorii de salariați din unitățile bugetare nu constituie o aplicare discriminatorie a legii, care încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, de vreme ce situațiile nu sunt identice, fiind vorba despre instituții diferite, care au bugete diferite.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul Sindicatul Personalului Protecției Mediului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civ. recurentul a arătat, în esență, următoarele:
În raport de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 142/1998, acordarea tichetelor de masă reprezintă prin însăși natura sa o măsură de protecție privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei locații, în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă reclamanților condiții pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și procura hrana zilnică direct de la locul de muncă.
Începând cu anul 2003 și până în anul 2006, prin Legile bugetului de stat, s-a interzis constituirea de sume pentru acordarea tichetelor de masă. Această interdicție nu a mai fost prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2007 - Legea nr. 486/2006 și nici în Legea bugetului de stat pe anul 2008 - Legea nr. 388/2007, astfel încât instituțiile bugetare au dreptul să prevadă în bugetul de venituri și cheltuieli sume cu această destinație.
Pe de altă parte, a mai susținut recurentul, față de dispozițiile art. 41 alin. 2 și art. 53 din Constituția României, precum și în raport de prevederile art. 38 din Codul muncii, textele legilor bugetului de stat prin care s-a suspendat acordarea tichetelor de masă nesocotesc un drept câștigat, care nu poate fi restrâns, limitat și cu atât mai puțin suspendat.
Prin suspendarea acordării tichetelor de masă, se încalcă egalitatea în drepturi garantată de art. 16 alin. 1 din Constituția României, funcționarul public fiind discriminat în raport de alte persoane încadrate în muncă, precum și principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție și de art. 1 din Codul civil.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul intimatelor Agenția Regională pentru Protecția Mediului B, Agenția pentru Protecția Mediului B și Agenția pentru Protecția Mediului I (filele 7-9 din dosarul instanței de fond și 29-30 din dosarul instanței de recurs).
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, Legea nr.142/1998 stabilește doar posibilitatea acordării tichetelor de masă, fără a institui în sarcina angajatorului obligația de acordare a acestor tichete. Aceste beneficiu nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza numai în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație.
Așa fiind, se reține că nu pot fi primite susținerile recurentului în sensul că, prin suspendarea dreptului privind tichetele de masă, au fost nesocotite dispozițiile art. 38 din Codul muncii și art. 53 din Constituția României.
Nefiind vorba despre un drept de natură salarială, ci despre un beneficiu, a cărui acordare este condiționată, prin lege, de existența posibilităților financiare, de încadrarea în limitele bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, nu poate fi reținută nici susținerea recurentului, referitoare la faptul că membrii de sindicat ar fi supuși unei discriminări, prin neacordarea tichetelor de masă solicitate, în raport cu alți salariați care beneficiază de acestea.
În acest sens, se reține că din probele administrate nu a rezultat împrejurarea că alți salariați ai intimatelor au primit tichete de masă, astfel încât nu se poate aprecia că există o aplicare discriminatorie a Legii nr.142/1998.
În mod corect prima instanță a reținut că neacordarea tichetelor de masă salariaților unor unități bugetare nu constituie o aplicare discriminatorie a legii, care încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, de vreme ce situațiile nu sunt identice, fiind vorba despre instituții diferite, care au bugete diferite.
De asemenea, faptul că Legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, nu mai prevede limitările existente în actele normative anterioare privind bugetul de stat, după cum susține recurentul-reclamant, nu este de natură a conduce la o altă concluzie decât cea a primei instanțe, în condițiile în care, așa cum s-a arătat în cele ce preced, Legea nr.142/1998 stabilește că acordarea beneficiului tichetelor de masă nu este obligatorie pentru angajatori, chiar dacă instituțiile publice își pot aproba în bugetele proprii sume cu această destinație.
Neîntemeiate sunt și susținerile recurentului privind retroactivitatea dispozițiilor legilor bugetului de stat prin care instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu își pot aproba în bugetele proprii sume pentru acordarea tichetelor de masă, câtă vreme aceste acte normative s-au aplicat pentru viitor, iar nu pentru trecut.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care urmează a fi menținută, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentulSindicatul Personalului Protecției Mediuluiîmpotriva sentinței civile nr. 4164/19.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimațiiAgenția Regională pentru Protecția Mediului B, Agenția pentru Protecția Mediului BșiAgenția pentru Protecția Mediului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red./Tehnored.
2 ex./30.04.2009
Jud. fond:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
