Despăgubire contencios administrativ. Decizia 216/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 216/

Ședința publică din 2 aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Benone Fuică

JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci

JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel

GREFIER - - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul, domiciliat în com.,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr.1825 din 13.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă POȘTA ROMÂNĂ prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTA G, cu sediul în G,-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 31 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 2 aprilie 2008.

CURTEA

Asupra recursului înregistrat sub nr. 6208/121/20.02.2008 la Curtea de APEL GALAȚI Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr. 6208/121/10.09.2007 reclamanta Poșta Română SA - Direcția regională Gas olicitat în contradictoriu cu pârâtul obligarea acestuia la plata sumei de 12.964,91 lei reprezentând prejudiciu cauzat societății prin lipsa in gestiune a sumei respective, suma calculată cu dobânda legală.

In fapt a arătat că pârâtul a fost salariatul societății în funcția de agent poștal la Agenția - G și totodată gestionar la punctul de lucru respectiv.

Învederează că pârâtul a sesizat organele de poliție și G că în noaptea de 14/15.07.2006 persoane necunoscute au sustras din cadrul unității din lada de valori banii proveniți din încasări, diverse facturi, sume de bani ce urmau a fi plătite cu titlu de pensii, șomaj, asigurări sociale, alocații etc.

In urma verificărilor efectuate de Biroul din cadrul G s-a constatat o diferență în minus de 19.837,46 lei RON iar după reconstituire a reieșit că au fost sustrase mandate de pensii în valoare de 6.872,55lei RON fapt pentru care s-a procedat la recuperarea diferenței în cuantumul solicitat in cerere.

Învederează că potrivit 22/1969 respectiv art.23 si art.25 pârâtul răspunde material in calitate de gestionar, integral pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa, dispoziții coroborate cu cele din fișa postului conform cărora era îndrituit să asigure securitatea valorilor încredințate, precum și obligația de serviciu prevăzută în anexa la contractul de munca potrivit căreia avea obligația de a asigura securitatea bunurilor si valorilor încredințate spre păstrare sau folosință.

Mai arată că in conformitate cu instrucțiunea privind executarea serviciului de mandate ed.1973 punctul 119 si 120, salariatul ar fi trebuit zilnic sa achite mandatele, pensiile si alocațiile fiindu-i interzis să rețină sume si mandate în vederea achitării cu ocazia altor curse de distribuire.

Mai arată că pârâtul a recunoscut prejudiciul și culpa sa în legătură cu acesta sens in care a dat nota explicativa si a semnat un angajament de plata pentru acoperirea acestuia in rate -una din rate fiind deja achitată - însă ulterior a refuzat restituirea daunelor.

A depus la dosar în susținere o serie de acte si înscrisuri.

În drept a invocat disp. art.270, 272, 281-291 din Legea nr.53/2003.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că obligația de asigurare a securității și condițiilor tehnice corespunzătoare desfășurării activității erau in sarcina angajatorului.

Învederează că declarațiile luate de reclamantă sunt date sub presiune cu încălcarea flagranta a legii în sensul ca i-a fost reținuta o din salariu in mod abuziv.

A depus la dosar o serie de acte si înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.1825/13.12.2007 Tribunalul Galația admis acțiunea formulată de reclamanta - Poșta Română SA prin Direcția Regională de Poștă G în contradictoriu cu pârâtul.

A obligat pârâtul la plata sumei de 12964,91 lei reprezentând contravaloare prejudiciu și dobânda legală de la data de 15.07.2006 și până la data plății.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Pârâtul a fost salariatul societății în funcția de agent poștal la Agenția -G si totodată gestionar la punctul de lucru respectiv.

A sesizat organele de poliție si G că în noaptea de 14/15.07.2006 persoane necunoscute au sustras din cadrul unității din lada de valori banii proveniți din încasări, diverse facturi, sume de bani ce urmau a fi plătite cu titlu de pensii, șomaj, asigurări sociale, alocații etc.

În urma verificărilor efectuate de Biroul din cadrul G s-a constatat o diferență în minus de 19.837,46 lei RON iar după reconstituire a reieșit că au fost sustrase mandate de pensii în valoare de 6.872,55lei RON fapt pentru care s-a procedat la recuperarea diferenței în cuantumul solicitat in cerere.

Potrivit 22/1969 respectiv art.23 si art.25 pârâtul răspunde material în calitate de gestionar, integral pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa, dispoziții coroborate cu cele din fișa postului conform cărora era obligat să asigure securitatea valorilor încredințate, precum si obligația de serviciu prevăzută în anexa la contractul de munca potrivit căreia avea obligația de a asigura securitatea bunurilor și valorilor încredințate spre păstrare sau folosință.

In conformitate cu instrucțiunea privind executarea serviciului de mandate ed.1973 punctul 119 si 120, salariatul ar fi trebuit zilnic să achite mandatele, pensiile și alocațiile fiindu-i interzis să rețină sume si mandate în vederea achitării cu ocazia altor curse de distribuire.

Pârâtul a recunoscut prejudiciul și culpa sa în legătură cu acesta sens in care a dat nota explicativa și a semnat un angajament de plata pentru acoperirea acestuia în rate -una din rate fiind deja achitată - însă ulterior a refuzat restituirea daunelor.

Potrivit disp. art.271 al.1 din Codul Muncii pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția (culpa) salariatului.

Instanța consideră că sunt îndeplinite toate condițiile prev.de art.271 Codul Muncii, întrucât indiferent de modul în care era organizată paza obiectivului, dacă agentul poștal și-ar fi respectat obligațiile de serviciu și ar fi distribuit toate mandatele, prejudiciul nu ar fi existat.

Față de aceste considerente instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul la plata sumei de 12964,91 lei reprezentând contravaloare prejudiciu și dobânda legală de la data de 15.07.2006 și până la data plății.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul considerând-o nelegală pentru următoarele motive:

În primul rând a arătat recurentul că probele existente la dosar n-au fost luate în considerare în totalitate iar altele au fost interpretate greșit.

În al doilea rând, a arătat că unitatea trebuia să asigure sisteme de protecție a bunurilor pentru ca în final să arate că situația sa financiară este destul de grea și că s-ar impune să fie trase la răspundere și persoanele cu funcții de la.

În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurată în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului ca nefundat, menținerea hotărârii recurată ca fiind legală și temeinică.

Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. cu disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește susținerea recurentului în sensul că probele existente la dosar nu au fost luate în considerare sau au fost interpretate greșit apreciem că este neîntemeiată întrucât hotărârea cuprinde considerentele avute în vedere de prima instanță în pronunțarea soluției inclusiv motivele pentru care au fost înlăturate susținerile pârâtului, fiind respectate elementele prev. de art. 261 Cod procedură civilă.

Prima instanță a dat o corectă interpretare și a aplicat în mod legal disp. legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarului, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 54/1994, art. 270 Codul Muncii referitor la răspunderea patrimonială a salariaților fiind aplicabil în prezenta cauză.

S-a reținut astfel, în mod corect că potrivit contractului individual de muncă și fișei postului, recurentul - pârât fost angajat în cadrul societății în funcția de agent poștal la Agenția - G și totodată gestionar la punctul de lucru respectiv.

Prin urmare, atribuțiile de gestionar ale pârâtului nu pot fi contestate, ele regăsindu-se ca atare atât în cuprinsul înscrisurilor care îl legitimează drept salariat al intimatei, cât și din exercitarea acestei calitățiașa cum a reținut și prima instanță atrăgând responsabilitatea acestuia pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea societății, în conf. cu disp. art. 24 și 25 din legea nr. 22/1969 modificată prin Legea nr. 54/1992.

De asemenea, corect a reținut instanța de fond că în conformitate cu instrucțiunea privind executarea serviciului de mandate ed.1973 punctul 119 și 120, salariatul ar fi trebuit să achite mandatele, pensiile, alocațiile fiindu-i interzis să rețină sume și mandate în vederea achitării cu ocazia altei curse de distribuire.

Mai mult, recurentul a recunoscut prejudiciul și culpa sa în legătură cu acesta sens în care a dat un angajament de plată pentru acoperirea prejudiciului în rate însă ulterior a revenit asupra disponibilității de a achita benevol prejudiciul cauzat societății.

Instanța de fond în motivare face ample referi la disp. art.271 al.1 din Codul Muncii și condițiile ce trebuie a fi reținute pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială, condiții pe care recurentul le îndeplinește: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu precum și vinovăția salariatului.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs invocat de către recurent nu este întemeiat.

Din probele administrate în cauză rezultă că nu erau necesare măsuri suplimentare de securitate din moment ce peste noapte în Agenția nu avea de ce să rămână valori bănești iar pe de altă parte, conform Anexei la contractul individual de muncă pct. 1 lit. j recurentul avea obligația să asigure securitatea agenției poștale precum și a valorilor și bunurilor de orice fel care i s-au încredințat spre păstrare sau folosință conform art. 14 din fișa postului - trebuia să asigure securitatea valorilor încredințate.

De asemenea, potrivit Legii nr.22/1969 ca gestionar trebuia să asigure securitatea valorilor bănești.

În art. 3 alin.1 din Legea nr. 333/2003 se specifică destul de clar că, funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților stabilesc modalități concrete de organizare și executare a pazei, însă atâta vreme cât în Agenția pe timpul nopții nu trebuiau depozitate sume de bani invocarea prev. art. 3 al.3 și art. 4 din această, lege de către recurent nu are relevanță în cauză.

Eventualele nereguli constatate de pârât și invocate în cererea de recurs nu îl pot exonera pe acesta de răspundere, în condițiile în care recurentul nu a făcut dovada încunoștințării unității despre dezacordul față de condițiile și modalitatea de lucru ce i-ar fi fost impuse.

Varianta furtului lăzii de valori de către persoane necunoscute nu este confirmată până la acest moment de organele investite cu cercetarea acestei plângeri.

Concluzionând instanța reține că sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale ale art. 271 din Codul Muncii întrucât indiferent de modul în care era organizată paza obiectivului, pentru că dacă agentul poștal și-ar fi respectat obligațiile de serviciu și ar fi distribuit corect și la termen toate mandatele, prejudiciul nu ara fi existat, cum corect a reținut și instanța de fond.

Față de cele expuse mai sus și văzând art. 312 al. 1 Cod procedură civilă se va respinge recursul declarat de pârâtul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în com.,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr.1825 din 13.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2008.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

: /24.04.2008

: DC/ 2 ex/30.04.2008

Fond: /

Asistenți judiciari: /

Președinte:Benone Fuică
Judecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire contencios administrativ. Decizia 216/2008. Curtea de Apel Galati