Despăgubire contencios administrativ. Decizia 221/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. 4722,-
DECIZIA NR. 221
Ședința publică din data de 27 februarie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în comuna Merei, sat, jud.B, împotriva deciziei civile nr.50 din 25.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, cu sediul în B,--3. sector 4.
Contestație scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, lipsă fiind intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care a învederat instanței că pentru termenul de astăzi prin intermediul serviciului registratură s-au depus de către contestatoare o radiografie pulmonară și un raport medical cu nr.-.
Contestatoarea, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea contestației.
Contestatoarea având cuvântul, arată că instanța de recurs a înțeles greșit termenul de recurs care este de 5 zile de la comunicare și nu de la pronunțare, astfel că recursul său a fost declarat în termenul legal prevăzut de lege.
Solicită admiterea contestației în anulare.
CURTEA:
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată:
Prin decizia civilă nr.50 din 25.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTIs -a espins ca tardiv formulat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 869 din 17 septembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Pentru a pronunța această decizie instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Teritorial d e Muncă B pentru a fi obligat la plata unor despăgubiri către reclamantă, care a fost prejudiciată prin neîndeplinirea obligațiilor legale ce îi
reveneau pârâtului în derularea contractului de muncă încheiat între aceasta și SC SRL. A arătat că, în condițiile în care pârâtul a fost sesizat de către reclamantă despre nelegalitățile comise la nivelul acestei societăți, nu a luat măsurile necesare corectării lor.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Buzău, prin sentința nr. 869 din 17 septembrie 2006 și-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că obiectul cauzei nu îl constituie un litigiu de muncă în sensul disp. art. 281 din Codul muncii, între părțile din proces neexistând un raport de muncă, iar pârâtul face parte din categoria organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Ministerului Muncii.
În atare situație, s-a considerat că sunt incidente disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, astfel că, față de aceste prevederi legale și domiciliul actual al reclamantei, competența legală a soluționării cauzei revine Curții de APEL PLOIEȘTI, ceea ce impune declinarea competenței către Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția de contencios administrativ, conform art. 158-159 Cod pr. civilă.
La Curtea de APEL PLOIEȘTI cauza a fost transpusă la Secția de litigii de muncă pentru soluționare.
În raport de obiectul acțiunii, în condițiile art. 137 alin.1 Cod pr.civilă instanța a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului.
Curtea, analizând actele dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente în cauză a constatat că într-adevăr recursul declarat de reclamantă este tardiv formulat.
În speță, instanța de fond a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI, iar potrivit disp. art. 158 alin. (3) Cod pr. Civilă, în cazul în care instanța sesizată se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Astfel, hotărârea de declinare a competenței a fost dată la 17 septembrie 2007, iar reclamanta a declarat recurs împotriva acesteia la data de 14 noiembrie 2007, cu mult peste termenul de 5 zile de la pronunțare prevăzut de dispozițiile legale sus-arătate.
În atare situație, a reținut instanța de control judiciar că rezultă în mod vădit că recursul declarat de către reclamantă este tardiv formulat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamanta invocând disp. art. 318 Cod procedură civilă, respectiv faptul că instanța de recurs a calculat termenul de formulare a cererii de recurs în 5 zile de la pronunțarea sentinței recurate și nu de la comunicarea acestei sentințe, astfel cum era corect.
Pe fondul cauzei contestatoarea a reiterat culpa pârâtei cu privire la controlul efectuat, arătând că aceasta nu a fost imparțială și a ascuns situația de fapt existentă.
La cererea de contestație în anulare contestatoarea a atașat raport medical.
Legal citată intimata în contestație nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea
constată că motivele contestației în anulare formulate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 158 pct. 3 Cod procedură civilă, termenul de recurs împotriva hotărârilor prin care instanța de judecată se declară necompetentă este de 5 zile de la pronunțarea sentinței recurate și nu de la comunicarea acesteia.
Așa fiind, în mod legal și temeinic instanța de recurs a respins ca tardiv recursul contestatoarei, reținând că aceasta a formulat cererea de recurs la data de 14 noiembrie 2007, deși hotărârea de declinare a competenței a fost pronunțată la data de 17 septembrie 2007.
Ca atare, nu mai pot fi verificate susținerile de fond ale contestatoarei privind culpa Inspectoratului Teritorial d e Muncă B și, în baza art. 320 Cod procedură civilă, urmează să respingă contestația în anulare ca nefondată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea, domiciliată în comuna Merei, sat, jud. B, împotriva deciziei civile nr.50 din 25.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă B, cu sediul în B,--3. sector 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./06.03.2008
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Vera Andrea
