Despăgubire contencios administrativ. Decizia 2284/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.336/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2284/
Ședința publică de la 08 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Uță Lucia
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurențiișiîmpotriva sentinței civile nr.7169 din data de 19.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.17893/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimataSC""SA,având ca obiect:"despăgubiri -plată sumă".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurențiiși,prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 11.03.2009 depusă la dosar-fila 9 și intimataSC""SA,prin reprezentant în baza delegației nr.- din 06.04.2009 depusă la dosar-fila 12.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică, procedează la legitimarea reprezentatului legal al intimatei SC""SA, respectiv, pe doamna, cu CI seria - nr.- eliberată de Secția 1 la data de 25.06.2004.
Părțile prezente, interpelate fiind, arată că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul în susținerea și combaterea cererii de recurs.
Recurenții și, prin avocat, având cuvântul, susțin oral motivele de recurs, solicitând a se observa că pretențiile solicitate izvorăsc din calitatea de salariat a autorului recurenților care a decedat în urma unui tragic accident colectiv de muncă și în urma acestui accident, între societatea intimată și recurentul a fost încheiat un contract de mecenat, prin care societatea s-a obligat să plătească recurentului până la terminarea studiilor universitare o anumită sumă de bani.
Având în vedere faptul că pretențiile recurenților în cauză derivă dintr-un raport de muncă a autorului acestora cu societatea intimată, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare, în raport de dispozițiile art.312 alin.5 pr.civ. depunând la dosar concluzii scrise.
Intimata SC""SA, prin reprezentant, având cuvântul, solicită a se observa că deși recurenții în cauză nu sunt salariații societății, au înțeles să solicite pretenții materiale de la societatea intimată în cuantum de 450.000 RON, iar aceste pretenții bănești se taxează la valoarea solicitată și în raport de această valoare, instanța de fond nue ste competentă să judece o astfel de cerere.
Mai mult decât atât, solicită a se observa că recurenții în cauză ar trebui să solicitate aceste pretenții de la făptuitorul producerii accidentului, respectiv, de la moștenitorii acestuia și nicidecum de la SC""SA care nu are nicio culpă în producerea accidentului.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind temeinică și legală, depunând la dosar concluzii scrise.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7169 din 19.11.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale admis excepția necompetenței materiale a instanței de a soluționa cauza privind pe reclamanții și -, în contradictoriu cu pârâta "" și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit motivării în fapt a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, reclamanții își întemeiază prtențiile pe un contract de mecenat, care a fost încheiat la data de 28.02.2007 și care a fost executat timp de 11 luni, înainte ca reclamantul - să termine cursurile universitare.
A mai reținut instanța de fond, din motivare cererii precizatoare, că unele dintre pretențiile reclamantei se referă la cheltuieli ocazionate de înmormântare, parastase și pomeni.
Prin urmare, Tribunalul a stabilit că pretențiile reclamanților nu derivă dintr-un raport juridic de muncă, ci au un pronunțat caracter civil, astfel încât competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în circumscripția căreia pârâtul își are sediul principal, în conformitate cu dispozițiile art. 1 pct. 1 și art. 7 din Codul d e procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat, în termenul legal, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, aceștia au arătat, în esență, următoarele:
În fapt, soțul respectiv tatăl recurențior, a fost salariatul intimatei "" din data de 21.08.1980 și până în data de 20.05.2005, când a decedat într-un accident de muncă.
Cum fostul angajator nu a dat curs solicitărilor privind plat despăgubirilor materiale reprezentate de cheltuielile ocazionate de înmormântare și celelalte îndatoriri creștinești, a fost promovată prezenta acțiune, prin care au fost solicitate daune materiale (cheltuieli de înmormântare și cu alte parastase, o pensie în cuantum de 1/3 din salariul pe care l-a avut, beneficiar fiind fiul și -, student, până la terminarea studiilor) și daune morale.
Au mai susținut recurenții că dreptul la despăgubiri izvorăște din calitatea de salariat a autorului lor, astfel încât competent a soluționa cauza este Tribunalul București, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) din Codul d e procedură civilă, precum și cu prevederile art. 268 lit. d) din Codul muncii, text potrivit căruia pot fi părți în conflictele de muncă și alte persoane fizice sau persoane juridice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis ca atare, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3) și (5) din Codul d e procedură civilă, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel cum rezultă din procesul-verbal de cercetare nr. 3466/27.06.2005 întocmit de Inspectoratul Teritorial d e Muncă I, evenimentul în urma căruia a fost accidentat la data de 20.05.2005, soldat cu moartea acestuia, se încadrează în prevederile art. 24 și art. 25 din Legea protecției muncii nr. 90/1996, republicată și, ca atare, este accident colectiv de muncă de circulație.
Persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale au fost indicate ca fiind persoanele răspunzătoare de încălcarea dispozițiilor privind circulația rutieră stabilite de Inspectoratul de Poliție al Județului I și "", aceasta din urmă pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la pct. 12.1 (nu a asigurat corespunzător pregătirea și instruirea personalului în domeniul protecției muncii) și 12.2 (în contractul de prestări servicii R-2194 nr. 5744/09.08.2004 sau în actul adițional nr. 4 la acesta încheiat între "" și sucursala Cernavodă nu sunt cuprinse clauze referitoare la protecția muncii, contrar prevederilor art. 63 din Norma metodologică nr. 6 de aplicare a Legii nr. 90/1996, republicată și modificată, privind comunicarea,cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă).
Prin rezoluția cu nr. 297/P/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița, s-a dispus neînceperea urmăriri penale în cauza având ca obiect accidentul de circulație din data de 20.05.2005, soldat cu moartea autorului recurenților, întrucât, în aceeași împrejurare, a decedat și conducătorul auto, din vina căruia s-a produs accidentul.
La data de 28.02.2007, între "" și - a fost încheiat un contract de mecenat, în cuprinsul căruia se face mențiunea expresă că beneficiar este fiul lui, fost salariat al "", decedat într-un accident de automobil în timpul unei deplasări în interesul ""
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 90/1996, este accident de muncă accidentul survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers. Prevederi similare sunt înscrise la art. 30 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, prin care a fost abrogată Legea protecției muncii nr. 90/1996.
În conformitate cu prevederile art. 45 alin. 1 din același act normativ, persoanele juridice și persoanele fizice răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat. Prevederi similare sunt înscrise la art. 44 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă.
Cum despăgubirile pretinse de recurenții reclamanți își găsesc izvorul în raporturile juridice de muncă dintre autorul lor și unitatea pârâtă, iar răspunderea patrimonială a angajatorului pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă reglementată de art. 45 alin. 1 din Legea nr. 90/1996 și de art. 44 din Legea nr. 319/2006 este un caz particular al răspunderii patrimoniale întemeiate pe dispozițiile art. 269 din Codul muncii, Curtea constată că este întemeiată susținerea recurenților în sensul că au vocație de a figura ca părți în conflictele de muncă moștenitorii salariatului decedat, față de prevederile art. 282 lit. d) din Codul muncii, potrivit cu care pot fi părți în conflictele de muncă "alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă".
Or, în conformitate cu prevederile art. 284 din Codul muncii, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului d e procedură civilă, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. c) din Codul procedură civilă, cu modificările ulterioare: "Tribunalul judecă, în primă instanță: - conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe".
Prin urmare, în raport de dispozițiile legale evocate, se reține că instanța competentă a soluționa cauza este Tribunalul București, iar nu Judecătoria Buftea.
Pentru considerentele expuse, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (3) și (5) din Codul d e procedură civilă, să admită recursul, să caseze sentința atacată și să trimită cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul și - împotriva sentinței civile nr. 7169 din 19.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata ""
Casează sentința recurată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Judecător
- - - - - -
GREFIER
Red./tehnored.
2.ex./07.05.2009
Jud.fond: /
Președinte:Uță LuciaJudecători:Uță Lucia, Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu
