Despăgubire contencios administrativ. Decizia 266/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR. 2129,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 266
Ședința publică din data de 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul domiciliat în comuna, sat Români, județul D și pârâta SC SA, reprezentată de, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 2036 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Dezbaterile și prezența părților a fost consemnată în încheierea de ședință din data de 4 februarie 2010, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 11 februarie 2010, dând următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată:
Reclamantul a chemata în judecată pârâta SC "" SA Târgoviște pentru a fi obligată să-i emită o adeverință din care să rezulte toate sporurile primite pe durata angajării, inclusiv cel de 25% pentru orele de noapte lucrate în perioada 1septembrie 1993 - 1 august 2002 cu obligarea acesteia și la plata unei amenzi de 50 lei pentru fiecare zi întârziere a executării hotărârii, cât și la plata unor daune morale în sumă de 4500 lei, cu motivarea că prin sentința civilă nr.1329 din11 octombrie 2006, același tribunal a obligat pârâta la eliberarea unei adeverințe similare, neconformându-se însă acestei dispoziții legale.
După administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză de specialitate, prin sentința civilă nr.138 din data de 19 ianuarie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea și a obligat pârâta să emită adeverința care să cuprindă toate sporurile primite pe toată durata angajării, inclusiv cel de 25%, conform prevederilor art.8 lit.e și Anexei nr.21 din Contractul colectiv de muncă pe anul 1993, față de probele administrare în cauză din care au rezultat temeinicia celor invocate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.1151 din data de 25 mai 2009 admis ambele recursuri și a casat atât sentința arătată, cât și încheierea din data de 2 martie 2009 aceluiași tribunal și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu motivarea că hotărârea pronunțată de instanța de fond este argumentată pe mijloace de probă inexistente la dosar, iar alte probe nu au fost valorificate sau înlăturate cu prilejul deliberării, la dosar neexistând nici contractul colectiv invocat.
Pe de altă parte, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra celorlalte sporuri solicitate prin acțiune, ci numai asupra sporului de noapte, totodată, instanța omițând să se pronunțe asupra capătului de cerere având ca obiect acordarea daunelor morale.
După administrarea și altor probe cu înscrisuri, Tribunalul Dâmbovița, ca instanță de trimitere, a pronunțat sentința civilă nr.1036 din 11 noiembrie 2009 prin care a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să elibereze acestuia o adeverință din care să rezulte sporul de noapte de 25% pentru perioada 1 septembrie 1993 - 1 august 2002, conform punctului 8 de la Anexa la Ordinul nr.687/2006 și să-i plătească daune morale în sumă de 1500 lei, respingând celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență că din adeverința eliberată de unitate ulterior pronunțării sentinței civile nr.1329 din 11 octombrie 2006 Tribunalului Dâmbovița, aceasta nu a inclus în mod corespunzător sporul de noapte solicitat, ceea ce a impus admiterea acțiunii și obligarea la eliberarea acesteia, precum și la plata daunelor morale rezultate din situația stresantă creată de pârâtă, ceea ce a necesitat formularea acțiunii,iar cu privire la celelalte capete de cerere s-a apreciat că sunt neîntemeiate întrucât pârâta a eliberat adeverința nr.6916 din 20 decembrie 2005 în care au fost menționate aceste sporuri, prin poștă, dar reclamantul a refuzat primirea, fiindu-i înmânată de către instanța de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, societatea pârâtă susținând că acordarea daunelor morale nu are niciun temei legal și faptic, iar pe fond nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi lucrat pe timp de noapte pentru a beneficia de sporul corespunzător, în condițiile în care o mare parte din activitate și-a desfășurat-o în timpul zilei.
În recursul său, reclamantul a criticat sentința deoarece prin acțiune s-a solicitat eliberarea unei adeverințe care să conțină toate sporurile primite pe durata angajării, respectiv sporul de 25% pentru vechime în muncă, sporul de 18% pentru orele lucrate efectiv peste program și în mod expres sporul de 25% pentru orele lucrate pe timp de noapte, în perioada 1 septembrie 1993 - 1 august 2002, când a funcționat ca ofițer de serviciu, iar pe de altă parte suma de 4500 lei(RON) reprezintă și un prejudiciu material invocat în acțiune, inclusiv pentru cheltuielile ocazionate cu numeroasele deplasări și pe timpul efectuării cercetărilor penale, în cei patru ani.
Criticând sentința, pârâta a susținut că:
1. În mod greșit a reținut instanța de fond că intimatul a desfășurat activitate numai în timpul nopții, în condițiile în care acesta și-a desfășurat activitatea între orele 1500- 700dimineața, în loc de intervalul 2200-600, cum prevede Codul Muncii, cu posibilitatea abaterii - în cazuri justificate cu o oră în plus sau în minus, în condițiile în care acesta nu a lucrat numai în timpul nopții pentru care se justifică sporul de 25%, nu și pentru orele lucrate și în timpul zilei, cum impune și punctul 8 din Ordinul nr.687 din 15 septembrie 2006 privind procedura de eliberare a actelor doveditoare în acest sens.
2. În mod greșit instanța a obligat unitatea la plata daunelor morale în cuantum de 1500 lei, deoarece intimatul nu a suferit un prejudiciu care să justifice o reparație morală, neputând constitui un temei pentru acordarea acestora, numai faptul că nu s-a eliberat adeverința solicitată, cum a procedat instanța de fond.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate și din oficiu conform art. 3041Cod procedură civilă, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat ca societatea pârâtă să fie obligată să-i elibereze o adeverință care să conțină toate sporurile primite în perioada în litigiu când a fost salariatul societății, respectiv sporul de 25% pentru vechime în muncă, cel de 18% pentru orele lucrate peste program și în mod expres sporul de 25% pentru orele lucrate pe timp de noapte, în perioada 1 septembrie 1993-1 august 2002.
Totodată, a solicitat și obligarea societății pârâte la despăgubiri morale și materiale în sumă totală de 4500 ( RON ).
După un prim ciclu procesual și o casare cu trimitere, instanța de fond, prin sentința civilă nr.2036 din data de 11 noiembrie 2009, s-a rezumat să oblige societatea pârâtă să elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă sporul de noapte de 25% pentru perioada 1 septembrie 1993 - 1 august 2002, conform punctului 8 din anexa la Ordinul nr.687/2006 și să-i plătească daune morale, reprezentând celelalte capete de cerere, cu o motivare lapidară în sensul că în adeverința eliberată la 20 decembrie 2005, au fost menționate toate celelalte sporuri care a fost comunicată reclamantului, dar a refuzat primirea, concluzie care nu corespunde realității, iar pe de altă parte chiar și în aceea adeverință făcea referire și la sporul de noapte, dar greșit reținut, după care totuși instanța a obligat societatea să elibereze o astfel de adeverință care să conțină sporul de noapte.
Această respingere a capetelor de cerere echivalează o nemotivare, iar pe de altă parte și prima instanță nu s-a pronunțat și asupra despăgubirilor materiale incluse în suma totală de 4500 lei solicitată, pronunțându-se doar asupra daunelor morale.
De asemenea, cu toate că reclamantul și-a desfășurat activitatea între orele 1500- 700dimineața, pârâta a fost obligată să emită adeverința cu sporul de noapte de 25% pentru perioada 1 septembrie 1993 - 1 august 2002, fără celelalte sporuri, dar activitatea desfășurată de reclamant nu a avut loc pentru întregul interval (1500-700) pe timp de noapte, ceea ce impunea delimitarea acestui interval numai pentru muncă și orele prestate pe timp de noapte, nu și pentru restul intervalului de timp care nu justifica sporul de 25%.
Toate acestea impun reluarea judecății prilej cu care, instanța de trimitere urmează să stabilească în mod exact intervalul de activitate prestată pe timp de noapte de către reclamant în perioada în litigiu care să justifice sporul de 25% invocat, totodată adeverința cuprinzând și toate celelalte sporuri solicitate inițial prin acțiune, dacă aceasta va rezulta din constatările ce la va efectua instanța de fond.
În același timp, instanța va analiza și pretinsele daune materiale ale reclamantului și dacă daunele morale i se cuvin sau nu acestuia în raport de criticile legale, inclusiv sub aspectul cuantumului, în raport de ansamblul probelor, aceeași instanță urmând să aibă în vedere și celelalte critici formulate de părți în motivele de recurs.
În raport de cele ce preced și dispozițiile art.304,3041și art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile de față, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal pentru considerentele mai sus expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamantul domiciliat în comuna, sat Români, județul D și pârâta SC "" SA, reprezentată de, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 2036 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița
Casează sentința și trimite cauza la aceeași instanță de fond pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./23.03.2010
Operator date cu caracter personal,
Nr.notificare 3120
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
