Despăgubire contencios administrativ. Decizia 305/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI

SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC SI ASIGURRI SOCIALE

Dosar nr-(7082/2009)

DECIZIA CIVIL NR.305/

Ședința public de la 20.01.2010

Curtea constituit din:

PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu

JUDECTOR - -

JUDECTOR - -

GREFIER

Pe rol soluționarea contestației în anulare împotriva deciziei civile nr.6522/R/12.11.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCURE ȘTI -Secția a VII-a Civil și pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale în dosarul nr-(4940/2009) formulat de contestatorul în contradictoriu cu intimata UNIVERSITATEA DIN

La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns contestatorul personal, lips fiind intimata.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,

Președintele completului procedeaz la verificarea identitții contestatorului, care prezint CI, datele fiind consemnate în caietul de ședinț.

Contestatorul declar c nu are alte cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de propus.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pe contestație.

Contestatorul solicit admiterea contestației. Susține c instanța de recurs a admis în parte recursul și a respins cererile privind despgubirile, omițând din greșeal s cerceteze lezarea valorilor morale ca și consecințe ale refuzului de comunicare a fișelor de evaluare a performanțelor individuale.

Contestatorul invoc HG nr.749/1998 în care se reflect condițiile de evaluare a performanțelor profesionale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baz între limite. Arat c atribuțiile postului au fost limitate, în abuz de drept.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de faț constat urmtoarele:

Prin decizia nr.233/23.07.2007, intimata dispus desfacerea contractului individual de munc al contestatorului, în temeiul dispozițiilor art.65 alin. (1), art.55 lit. c) și art.58 alin.1 din Codul muncii, art.72 alin.1 pct.3 din Contractul colectiv de munc la nivel de ramur și art.34 lit. c) din Regulamentul intern al Universitții

Astfel, instanța a reținut c decizia nr.233/2007 îndeplinește condițiile de form impuse de prevederile art.74 din Codul muncii, în sensul c aceasta cuprinde motivele care au determinat concedierea cu referire desființarea Direcției tehnic-administrative, cu consecința desființrii postului de director tehnic administrativ ocupat de contestator.

Decizia desființrii unor structuri și posturi a fost luat de Senatul Universitții B din 10.05.2007, privind aprobarea noii structuri organizatorice și a fost impus de necesitatea eficientizrii activitții.

Hotrârea Senatului a fost concretizat prin elaborarea deciziilor 154, 155,156 și 157 din 14.05.2007.

Decizia de concediere contestat precizeaz durata preavizului ce i-a fost acordat contestatorului, precum și postul oferit acestuia, anume postul de administrator financiar în cadrul Biroului Administrarea, post echivalent studiilor și pregtirii profesionale.

Condiția de legalitate impus este ca desființarea locului de munc s fie efectiv și s aib o cauz real și serioas.

Sub acest aspect instanța, analizând organigramele înainte și dup desființarea locului de munc, a constatat c msura a fost efectiv, postul desființat nu se mai regsește în organigrama dup desființare.

Totodat s-a apreciat c desființarea locului de munc a avut un caracter real, msur impus de eficientizarea activitții, și serios, având la baz studii vizând îmbuntțirea activitții și nu disimularea realitții.

În acest context, instanța a constatat c decizia contestat îndeplinește cerințele legale, neexistând nici un motiv de nulitate absolut a acesteia.

Faptul c hotrârea Senatului Universitții B din data de 10.05.2007 nu a fost adus la cunoștința contestatorului, nu constituie motiv de nulitate, cu atât mai mult cu cât din cuprinsul adresei nr. 8859/10.06.2007, reiese c petentul a fost informat asupra msurilor organizatorice.

Nici argumentul invocat de contestator, potrivit cruia decizia este nelegal întrucât data concedierii este 23.07.2007, iar comunicarea s-a efectuat la data de 27.07.2007, nu a putut fi reținut, având în vedere dispozițiile art.75 din Codul muncii, conform crora decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului.

Și celelalte susțineri ale contestatorului au fost înlturate, ținând seama c nu au fost dovedite prin nici un mijloc de prob.

Astfel, perioada de preaviz a fost de 15 zile, conform dispozițiilor art.73 alin.1 din Codul muncii, durata acestuia nefiind stabilit prin contractul individual de munc.

Într-adevr, Contractul colectiv de munc unic la nivel național prevede c durata acestui preaviz este de 20 de zile lucrtoare (art.74) îns acordarea unui preaviz pe o durat de 15 zile nu constituie motiv de nulitate.

Recursul declarat împotriva acestei sentințe de ctre reclamantul a fost respins ca nefondat prin decizia civil nr. 2832/R/04.07.2008 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI.

În motivarea recursului s-a reținut c potrivit art.65 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezint încetarea contractului individual de munc determinat de desființarea locului de munc ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fr legtur cu persoana acestuia. Desființarea locului de munc trebuie s fie efectiv și s aib o cauz real și serioas.

Pornind de la prevederile textului de lege sus menționat și ținând seama de probele administrate în cauz, Curtea a constatat c instanța de fond a fcut o corecta apreciere a legalitții și temeiniciei deciziei nr.233/23.07.2007, prin care s-a dispus concedierea recurentului.

Astfel, invoc recurentul faptul c hotrârea primei instanțe nu se bazeaz pe probe și a fost dat cu aplicarea greșit a legii, întrucât la dosar nu exist depuse statele de funcțiuni, înainte și dup reorganizare, din care s rezulte c postul de director tehnic administrativ a fost desființat, și nici nu se poate reține c organigramele depuse la dosarul de fond sunt cele aprobate de, întrucât sunt neidentificabile și neaprobate, semnate indescifrabil de persoane fr autoritatea conferit de Carta universitții.

Îns, așa cum rezult din examinarea actelor decizionale prin care a fost aprobat implementarea noii structuri organizatorice a Universitții din B și a organigramelor depuse la dosar, toate aceste înscris, depuse în copie, au fost certificate pentru conformitate cu originalul, în conformitate cu prevederile legale, fr a exista o solicitare din partea contestatorului privind înfțișarea înscrisurilor în original sau înscrierea în fals cu privire la conținutul acestora.

De asemenea, atâta vreme cât noua organigram a intimatei este însoțit de actele decizionale prin care a fost aprobat, nu se poate reține c aceasta nu ar fi valabil, pentru lipsa unor avize sau aprobri legale la care recurentul face referire generic, fr a preciza expres care ar fi acestea.

Cât privește obligația prevzut de art.74 din Codul muncii, Curtea a constatat c angajatorul și-a îndeplinit-o, oferind contestatorului postul de administrator financiar, în cadrul Serviciului Gestiunea și Dezvoltarea (acesta figurând în noua organigram), post echivalent studiilor și pregtirii sale profesionale.

Sub acest aspect, s-a reținut c angajatorul are obligația de a oferi salariatului un post vacant și în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana acestuia (individual sau colectiv), chiar dac art.64, la care art. 74 lit. d) din Codul muncii face trimitere, se refer la situația concedierii pentru motive care țin de persoana salariatului (art.61 lit. c) și d) din Codul muncii ), întrucât prin art.80 alin.1 din Contractul colectiv de munc unic la nivel național pe anii 2007-2010 se prevede c: "în situația în care disponibilizrile de personal nu pot fi evitate, conducerea unitții va comunica în scris fiecrui salariat al crui post urmeaz a fi desființat dac i se ofer sau nu un alt loc de munc ori cuprinderea într-o form de recalificare profesional în vederea ocuprii unui post în aceeași unitate".

Recurentul nu poate invoca îns faptul c i s-a oferit un post de execuție, iar nu unul dintre posturile de director nou înființate, posturi care vor fi ocupate prin concurs, la care contestatorul avea posibilitatea de a se înscrie.

Referitor la legalitatea preavizului acordat, mai exact la durata acestuia, Curtea a reținut c art.74 alin.2 din Contractul colectiv de munc unic la nivel național pe anii 2007-2010, prevede: "în cazurile în care unitatea este obligat, potrivit legii, s acorde un preaviz la desfacerea contractului de munc, durata preavizului va fi de 20 de zile lucrtoare".

Îns, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, faptul c recurentul-contestator i s-a acordat un preaviz de doar 15 zile lucrtoare nu constituie o cauz de nulitate a deciziei de concediere, îndreptțindu-l pe acesta doar la plata unei compensații bnești pentru cele 5 zile de preaviz neacordate, cerere cu soluționarea creia instanța nu a fost învestit.

De asemenea, nu se poate reține c unui din motivele concedierii recurentului a fost reprezentat de refuzul acestuia cu privire la modificarea contractului individual de munc, împrejurarea c intimata a urmat procedura informrii salariatului cu privire la locul de munc oferit, conform prevederilor art.17 din Codul muncii, constituind tocmai o dovad de bun-credinț a acesteia.

De altfel, dac postul oferit ar fi fost acceptat, ar fi fost vorba tocmai de o modificare a contractului individual de munc, prin acordul prților, care ar fi presupus încheierea unui act adițional.

Nici în ceea ce privește desființarea efectiv a locului de munc și cauza real și serioas a msurii, nu pot fi primite criticile recurentului. Documentele depuse de intimat probeaz faptul c Direcția Tehnic Administrativ a fost desființat, cu consecința desființrii postului de director tehnic administrativ ocupat de contestator, aceast msur înscriindu-se în cadrul larg al implementrii unei noi structuri organizatorice la nivelul Universitții din B, aprobat în ședința Senatului Universitții din data de 10.05.2007, având ca scop eficientizarea și îmbuntțirea activitții.

Nu s-a probat de ctre recurentul-contestator c reorganizarea ar fi constituit un pretext pentru îndeprtarea sa. Este adevrat c sarcina probei incumb, potrivit art.287 din Codul muncii, angajatorului, îns acesta și-a îndeplinit-o prin depunerea actelor decizionale a organigramelor și a Regulamentului Intern, astfel c revenea contestatorului obligația de a-și dovedi susținerile.

Instanța de judecat este obligat s aib rol activ, prin dispozițiile art.129 alin.5 pr. civ. îns nu poate s se substituie prților, acestea fiind titularele drepturilor dar și obligațiilor procesuale, inclusiv în ceea ce privește dovedirea pretențiilor și susținerilor.

Mai mult decât atât, instanțele de judecat nu sunt îndrituite s aprecieze asupra structurii organizatorice care ar fi cea mai potrivit pentru angajator, aceast apreciere rmânând atributul exclusiv al intimatei, controlul legalitții și temeiniciei msurilor luate pe acest plan realizându-se în limitele trasate de art.65 din Codul muncii și urmrind ca msura s nu disimuleze realitatea.

Pentru aceste considerente, nu au putut fi reținute criticile invocate de recurentul-contestator, referitoare la faptul nu au fost depuse probe care s defineasc procedurile și regulile de msurare a fiecrui indicator care determin standardele de performanț a posturilor, nu rezult care este costul mediu pentru ansamblul posturilor existente înainte și dup reorganizare, care sunt obiectivele cuantificabile ale unitții și nici punctajele obținute în urma evalurii postului de director tehnic administrativ, care au determinat desființarea acestuia.

De asemenea, sentința civil nr.919/5.11.2007, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a IX-a, la care recurentul face referire și prin care Universitatea din Baf ost obligat s comunice salariatului o serie de informații de interes public, solicitate prin cererea înregistrat sub nr.6136/07.05.2007 (documente organizatorice și de utilizare a resurselor umane), este lipsit de relevanț în cauza de faț, prin care s-a contestat msura concedierii. Împrejurarea existenței mai multor litigii între prți nu poate conduce și în lipsa coroborrii cu alte dovezi, la concluzia c msura contestat a urmrit, în realitate, îndeprtarea recurentului din cadrul instituției.

Cât privește data la care decizia de concediere și-a produs efectele, Curtea a reținut c în mod corect prima instanț a avut în vedere dispozițiile art.75 din Codul muncii, potrivit cu care decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului, împrejurarea c, în speț, decizia nr.233/23.07.2007 a fost comunicat recurentului-contestator la data de 27.07.2007, dup expirarea termenului de preaviz, neavând nicio consecinț asupra legalitții msurii concedierii și nereprezentând o înclcare a textului legal anterior menționat.

Referitor la drepturile bnești cuvenite recurentului-contestator pentru luna iulie 2007, Curtea a reținut c instanța de fond nu a fost învestit cu un capt de cerere având acest obiect, iar faptul c plata a vizat un numr de 15 zile lucrtoare, în loc de 20 de zile lucrtoare cum pretinde recurentul, este lipsit de relevanț în ceea ce privește contestația dedus judecții.

Nu se poate reține nici susținerea c instanța de fond ar fi fost prtinitoare, favorizând angajatorul, și nici lipsa de rol activ în soluționarea pricinii, și aceste criticii fiind nefondate, fr suport probator în actele și lucrrile cauzei.

Decizia pronunțat în recurs a fost atacat de ctre pe calea contestației în anulare reglementat de dispozițiile art. 318. pr. civ.

În motivarea contestației se reia istoricul cauzei și se susține, în esenț, c instanța de recurs a omis s cerceteze lezarea valorilor morale ca și consecințe ale refuzului de comunicare a fișelor de evaluare solicitate prin acțiunea introductiv a instanței.

În dezvoltarea contestației se arat c atât în acțiune cât și în recurs contestatorul a solicitat instanței sa constate în mod expres existent în motivarea Deciziei Civile nr.6522/R din 12.11.2009.

Totuși, instanța de recurs a omis din greșeala sa cerceteze aceste aspecte, care ar fi putut sa conduc la modificarea hotrârii date in fond asupra cererii de acordare de despgubiri pentru prejudicii morale.

În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a constatat faptul c cererea de acordare a despgubirilor materiale se întemeiaz exclusiv pe compensarea prejudiciilor materiale pe care contestatorul le-ar fi suferit prin faptul ca nu a putut, în lipsa fișelor de evaluare a performantelor profesionale individuale, s particip la concursul pentru funcția de Director al Direcției audit din cadrul Ministerului Sntții Publice.

Ori, în motivarea acțiunilor în justiție contestatorul invocat în drept atât art.3, art.5 cât și art.8 din Codul muncii, ținând cont de faptul c în speța s-au generat înclcri ale principiilor de baza ce guverneaz dreptul muncii (înclcarea dreptului de alegere libera a locului de munc, discriminare, abuz de drept), ceea ce au generat prejudicii asupra valorilor morale ale contestatorului, ce consider c trebuie despgubite.

Pornind de la faptul c fișele de evaluare pentru anii 2004-2006 exista și se afla în posesia pârâtei, cererea de despgubire materiala, se bazeaz pe necesitatea compensrii prejudiciilor morale pe care contestatorul le-a suferit datorita necomunicrii acestora.

Se puteau cere despgubiri materiale în sum fix, totuși, considerând pe de o parte, c prejudiciile morale s-au acutizat dup concediere, dar și c sunt progresive, în sensul c se majoreaz pe msura ce refuzul de a comunica fișele de evaluare se prelungește în timp, adoptat s prezint cererea sub aceast form.

Contestatorul consider necesare urmtoarele precizri privind aspectele pe care Fisele de evaluare a performantelor profesionale individuale, întocmite conform HG nr. 749/98, le soluționeaz, precum și efectele negative generate de lipsa acestora asupra valorilor morale ale contestatorului.

Capitolul 2 din Anexa 1 -Metodologiepentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baz între limite, din HG nr.749/98 are ca obiect:

Evaluarea posturilor în funcție de caracteristicile descriptive privind exigențele și performanțele pe care acestea le impun angajaților și reglementeaz, în art.3 și art. 10, în esența urmtoarele:

- criteriile de evaluare a postului ce se înscriu în fișa postului, prin care se va asigura și descrierea principalelor atribuții și rspunderi care le revin angajaților;

- elementele avute în vedere la elaborarea fișei postului;

- indicatorii si standardele de performanta ale postului, defalcați din obiectivele cuantificate ale instituției;

- ierarhizarea postului.

Pe de alta parte Capitolul 3 din aceeași Anexa 1 -Metodologie,are ca obiect Evaluarea performanțelor profesionale ale angajaților în raport cu cerințele postului și reglementeaz, în art. 1 și art.24, în principal urmtoarele:

- evaluarea se raporteaz la cerințele postului, având criterii prestabilite, și reprezint un proces obiectiv și continuu;

- obligativitatea participrii salariatului și autoevaluarea performantelor proprii;

- obligativitatea comunicrii rezultatului evalurii ctre salariat;

- dreptul salariatului de aprare și de a contesta rezultatele evalurii.

Ori, refuzul sistematic de comunicare a fișelor de evaluare pentru perioada 2004-2006, cu elementele sale de definire a postului a permis, fr ca recurentul-contestator s fie în msura s se apere, pârâtei s genereze instabilitatea postului deținut (atribuții, responsabilitți, informații) și coroborat cu abuzul de drept și hrțuirea la locul de munc, s deterioreze relațiile de munc și s-l elimine din instituție.

Atribuțiile postului contestatorului au fost limitate, în abuz de drept, prin refuzul de a stabili obiective asociate activitților derulate de direcția pe care o conducea. Prin sentința civila nr.4753/2005 a Tribunalului Bucure ști - Secția a -a, aflat la dosar, cererea contestatorului de soluționare a cauzei a fost respinsa ca inadmisibila, în lipsa de evaluare pe anul 2004.

Au fost preluate, în abuz de drept unele activitți și atribuții prevzute în fișa postului contestatorului transferate ctre alte compartimente, fr modificarea corespunztoare a cadrului contractual, a fișei postului și a documentelor organizatorice ale instituției. În lipsa de evaluare pe anul 2004, prin sentința civila nr.38/2006 aflata la dosar, Tribunalul Bucure știa respins cererea de soluționare

A fost interzis, discriminatoriu, accesul la informațiile privind concursurile organizate pentru ocuparea posturilor libere existente in structurile pe care contestatorul le conducea (sentința civila nr.485/2005- aflata la dosar).

A fost refuzata cererea de comunicare a informațiilor organizatorice ce privesc bunul mers al instituției (informații de interes public) și care erau necesare derulrii atribuțiilor specifice postului. Deși prin sentința civil nr.919/2007- aflata la dosar, definitiv și irevocabil i s-a dat câștig de cauza, nici pân în prezent dispozițiile instanței nu au fost aduse la îndeplinire.

Au fost realizate evaluri abuzive pentru acordarea salariului de merit pentru perioada 2005-2007. Prin sentințele civile nr.653/2007 și nr.384/2008 ale Tribunalului Bucure ști - aflate la dosar, s-a constatat abuzul și rea-credinț și contestatorului i s-a dat câștig de cauz.

Contestatorul a fost concediat în baza art.65 din Codul muncii, prin desființarea postului (decizia nr.233/2007-aflata la dosar). În lipsa de evaluare pentru anii 2004-2006, evoluției caracteristicilor postului deținut de contestator, nu a putut demonstra faptul c msur desființrii acestuia este netemeinic și abuziv (art.65 alin.2 din Codul muncii ) și contestația a fost respins (decizia civil nr.2832 R/04.07.2008 a Curții de APEL BUCURE ȘTI, Secția a VII-a Civila)

În lipsa de evaluare a performantelor profesionale individuale pe anii 2005-2006, dosarul de concurs pentru ocuparea funcției publice de conducere în cadrul aparatului propriu al Ministerului Sntții Publice, de Director al Direcției Audit, din data de 23.07.2007 nu a putut fi întocmit (art.8 alin.1 din Anexa 1 la HG nr. 1209/2003), prezentarea la concurs imposibila, dreptul de alegere libera a felului și locului muncii cenzurat.

Lipsa de evaluare a performantelor profesionale individuale pe anii 2004-2006, nu i-a permis contestatorului, în ciuda aplicațiilor transmise ctre angajatori privați (documente aflate la dosar) s și gsesc un nou loc de munc, în special datorita vârstei (59 ani).

Așa cum a declarat pârâta, evaluarea anuala a contestatorului, pe perioada 2004-2006, fost efectuata conform HG nr.749/1998 și Fișele de evaluare a performantelor individuale se gsesc în posesia sa. Faptul c aceste fișe nu au fost comunicate, contestatorul nefiind implicat, în ciuda dispozițiilor legale (art.18 alin.4 din Metodologia de evaluare HG nr.749/1998), în elaborarea acestora, coroborat cu concedierea ulterioara, are o singura explicație, aceea c evaluarea s-a realizat unilateral și a urmrit abuziv, fr suport real și temeinic s asigure argumente pentru desființarea postului și cenzurarea dreptului de aprare în justiție a contestatorului.

Conform literaturii de specialitate, este moral acel prejudiciu care se refera la valorile morale ale persoanei putând îmbrca ca forme atingerea adusa onoarei sau vieții private ori un prejudiciu de afecțiune.

Faț de cele prezentate, contestatorul solicit instanței s evalueze prejudiciile morale suferite de acesta în speța ținând cont de urmtoarele criterii:

Importanța și gravitatea valorii morale lezate, contestatorul posed o pregtire și experienț profesionala multilaterala și de vârf (înscrisuri aflate la dosar). Evaluarea abuziv și lipsa probelor privind performantele profesionale proprii pentru ultima perioada, i-au lezat aspirațiile și i-au cenzurat satisfacerea nevoilor morale. I-au fost lezate demnitatea, onoarea, încrederea personal.

Intensitatea și durata prejudiciului, contestatorul având vârsta 59 de ani, este inginer, are un doctorat în management, un masterat în administrație în strintate, mai multe studii postuniversitare și cu toate acestea a fost supus unei hrțuiri și unui stres continuu în perioada 2004-2006. În lipsa fișelor de evaluare obiectiv realizate, consecințele daunelor se mențin în continuare.

Consecințelor prejudiciului pe plan social, profesional și familia, contestatorul a prsit instituția concediat, nu a reușit s-și apar corespunztor drepturile lezate în instanța, nu a reușit, datorita condițiilor economice și lipsei fișelor de evaluare a performantelor individuale s gsesc un loc de munc nici în domeniul privat nici în cel public.

Contestatorul este de familie, are un copil minor (11 ani), exista efecte negative în finanțele alocate acesteia.

Faț de cele prezentate, contestatorul consider c sunt întrunite condițiile prevzute de lege pentru acordarea de despgubiri, respectiv c exista o fapt ilicit ce const în neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de universitate - ca angajator, exista un prejudiciu moral ce trebuie compensat, exista un raport de cauzalitate între fapta ilicit a universitții și prejudiciul contestatorului, exista vinovția universitții.

Analizând actele și lucrrile dosarului, Curtea reține urmtoarele.

Potrivit art. 318. pr. civ. hotrârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când delegarea dat este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându- numai în parte, a omis din greșeal s cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Omisiunea la care se refer textul art. 318. pr. civ. este de strict interpretare și are în vedere situația în care instanța a crei hotrâre se atac nu a analizat vreunul dintre motivele de modificare ori casare.

Or, în cauz, Curtea observ c în considerentele deciziei contestate instanța de recurs și- exprimat cu claritate punctul de vedere referitor la cererea de acordare a daunelor materiale.

Pentru considerentele artate și în temeiul art. 318. pr. civ. contestația în anulare va fi respins ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare împotriva deciziei civile nr.6522/R/12.11.2009 pronunțate de Curtea de APEL BUCURE ȘTI -Secția a VII-a Civil și pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale în dosarul nr-(4940/2009) formulat de contestatorul în contradictoriu cu intimata UNIVERSITATEA DIN B, ca neîntemeiat.

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședinț public, azi, 20.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,

GREFIER,

Red:

Tehnored:

2 EX./01.02.2010

Jud. recurs:

Președinte:Lizeta Harabagiu
Judecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Silvia Georgiana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire contencios administrativ. Decizia 305/2010. Curtea de Apel Bucuresti