Despăgubire contencios administrativ. Decizia 312/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE CIVIL Nr. 312/
Ședința public de la 09 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
Judector - -
Judector - -
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV,CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN B împotriva sentinței civile nr. 168/24.01.2008, pronunțat de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședinț public se constat lipsa recurenților pârâți TRIBUNALUL BRAȘOV,Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B a intimaților reclamanți, precum și a intimatului pârât Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminrii.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c recursurile sunt formulate în termen și sunt scutite de tax de timbru.
Se constat c prin motivele de recurs s-a solicita judecarea cauzei în lips, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedur civil.
Faț de actele și lucrrile dosarului, precum și faț de motivele recursurilor, instanța rmâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de faț:
Constat c prin sentința civil nr. 168/2008 TRIBUNALUL BRAȘOV a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV, invocat de acesta prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV, invocat de acesta prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocat de acesta prin întâmpinare.
A admis, în parte, acțiunea formulat de reclamanții, cu. ales la sediul profesional al d-nei avocat, din B, str. - -, nr. 47, -, parter, cam. 3, jud. B în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul in mun. B,-, jud. B, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în mun. B,-, jud. B, Ministerul Justiției, cu sediul în B, str. -, nr. 17, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor sediul în B, str. - nr. 17, sector 5 și în consecinț oblig de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției s plteasc reclamanților sumele de bani reprezentând sporul de risc și suprasolicitare nervoas, echivalent a 50% din salariul de baz brut lunar pentru perioada noiembrie 2004-19. 08. 2006 pentru reclamanții, și pentru perioada 1. 07. 2005-19. 08. 2006 pentru reclamanta actualizate cu indicele de inflație la data plții.
A respins restul pretențiilor.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele de bani necesare plții drepturilor salariale sus menționate.
A respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecat.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV pentru perioada cuprins între 01. 11. 2004-01. 07. 2005, a fost respins avându-se în vedere faptul c începând cu data de 01. 07. 2005 pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite, prin urmare poate s stea în judecat în calitate de pârât.
Excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul TRIBUNALUL BRAȘOV, a fost de asemenea respins avându-se în vedere c TRIBUNALUL BRAȘOVa avut calitatea de ordonator secundar de credite.
Excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare a fost respins deoarece rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, conform Legii nr. 500/2002 și HG nr. 208/2005. De asemenea, calitatea procesual a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice se justific și prin dispozițiile art. 1 din OUG nr. 22/2002, aprobat prin Legea nr. 288/2002, potrivit crora, executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executrii, se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv.
In aceste condiții, chiar dac pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are raporturi de munc cu reclamanții, are obligații legale de a asigura sumele necesare funcționrii instituțiilor statului de drept, astfel c va respinge excepția.
Pe fondul cauzei instanța a reținut c reclamanții au calitatea de angajați ai Serviciului de Probațiune de pe lâng TRIBUNALUL BRAȘOV, așa cum rezult din înscrisurile de la dosar, filele 65- 107.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicat "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, " " Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauz de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. "
Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economic, sporul de risc si suprasolicitare nervoasa constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, alturi de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii (pensia, acțiunile, prțile sociale).
Pretențiile reclamanților se bazeaz pe un serviciu deja prestat, ele constituind "un bun" în sensul practicii, așa cum rezult si din Hotrârea Van Marle împotriva Olandei din 26. 06. 1986.
In concluzie, dreptul de proprietate invocat de reclamanți se analizeaz ca o valoare patrimonial (ansamblu de interese care decurg din ansamblul raporturilor cu conținut economic pe care o persoan ar fi putut în mod efectiv și licit s le dobândeasc ), deci un bun în sensul primei fraze a art. 1.
Proprietatea asupra acestui bun confer dreptul reclamantei de a nu fi lipsit de ele în mod nejustificat, din perspectiva art. 44 din Constituția României coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Msura eliminrii sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justific, întrucât limitarea drepturilor nu era " necesar într-o societate democratic, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertților altora sau pentru a proteja ordinea public, securitatea național, sntatea public sau bunele moravuri ".
Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitri ale dreptului reclamanți decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speț, astfel încât, in baza art. 20 al. 2 din Constituția României, c devin aplicabile dispozițiile art. art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, ca fiind mai favorabile decât legislația intern.
In concluzie, prin abrogarea art. art. 47 din Legea 50/1996, a fost înclcat dreptul reclamantei la bun, acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Instanța retine si faptul ca, la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judectorii si celelalte categorii de personal auxiliar de specialitate își desfșoar activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihic.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotriv, s-au acutizat, întrucât, odat cu aderarea României la Uniunea European, au crescut cerințele înfptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficienț sporite.
In situația actuala, când sistemul legislativ este stufos și uneori contradictoriu, iar condițiile de munc sunt neadecvate, creșterea celor doi factori de risc este evidenta.
La cele de mai sus se adaug și presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care formuleaz împotriva magistraților, grefierilor numeroase sesizri, reclamații și plângeri penale nejustificate, ce au drept consecinț creșterea suprasolicitrii neuropsihice și a stresului acestora.
Faț de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța apreciaz ca acțiunea reclamanților este pe deplin justificat, admițând-o insa numai în parte.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Justiției, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticat pentru faptul c nu a fost soluționat în mod corect excepția lipsei calitții procesual pasive a acestei recurente pentru perioada 7.11.2004 - 1.07.2005, perioad în care Curtea de Apel nu avea calitate de ordonator de credite și implicit cderea de a solicita și aloca drepturi de natura celor ce fac obiectul pretențiilor reclamanților. Se mai arat c reclamanții nu sunt angajați ai Curții de APEL BRAȘOV, aceștia desfșurând-și activitatea în cadrul TRIBUNALUL BRAȘOV, iar obligația de a plti sumele de bani solicitate, revine acestuia.
O alt critic, vizeaz fondul cauzei, artându-se c art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autoritții judectorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevzute de nici un act normativ, instanța de judecat și-a depșit atribuțiile puterii judectorești, arogându-și atribuții de legiferare.
În speț nu sunt incidente nici disp. art. 1 ale Protocolului adițional 1 al CEDO, pentru c la alin. 2 se stipuleaz c " prevederile precedente nu aduc atingere drepturilor statelor de a adopta legile pe care le consider necesare pentru a reglementa folosința bunurilor pentru interesul general".
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul TRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticat pentru faptul c în mod greșit a fost angajat rspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o form de culpei sale pentru c nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți.
O alt critic vizeaz excepția lipsei calitții procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamantele nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competenț a Tribunalului Brașov, o parte fiind în concediu pentru creșterea copilului, în concediu de studii sau concediu fr plat.
O alt greșeal a instanței de fond este aceea c a admis acțiunea și pentru persoane care sunt incluse în categoria personalului contractual care are o alt lege de salarizare, precum și persoanelor care pân în anul 2007 aveau calitatea de personal contractual iar ulterior au devenit personal auxiliar de specialitate.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticat pentru faptul c acțiunea a fost admis în lipsa unui temei legal și fcut prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția General a Finanțelor Publice B, sentința este criticat pentru faptul c în mod greșit a fost respins excepția lipsei calitții procesual pasive a acestuia, faț de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arat în continuarea motivelor de recurs c acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arat c sumele solicitate nu pot fi acordate pentru c norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizrii acestora pe destinații este înscris în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuial nu poate fi angajat, ordonat și pltit dac nu exist o baz legal pentru aceasta.
Ministerul Justiției critic sentința pentru faptul c abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezint o problem de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotriv s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se mai arat în continuarea motivelor de recurs faptul c art 1 din Protocolul 1 adițional la CEDO, nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun, ci se aplic numai în privința bunurilor actuale ale reclamantului, care nu se poate plânge de o atingere de dreptul su de proprietate, cât vreme nu demonstreaz existența lui. Acest protocol nu vine s suplineasc sau s recunoasc un drept pe care legislația intern nu îl prevede.
Examinând sentința atacat în raport de criticile formulate instanța apreciaz c recursurile sunt nefondate și în consecinț vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedur civil pentru urmtoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calitții procesual pasive invocat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi aceast critic, întrucât calitatea procesual activ sau pasiv trebuia analizat prin prisma raportului juridic dedus judecții, sau, dac acțiunea poate fi promovat sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesual se raporteaz la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a rspunde faț de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecat. Ori în speț, fiind vorba de un litigiu de munc, este neîndoielnic faptul c angajatorul are calitate procesual pasiv, chiar dac pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanț cu personalitate juridic, în circumscripția creia funcționeaz mai multe tribunale și un tribunal specializat, iar la rândul lor acestea au mai multe judectorii, printre care și TRIBUNALUL BRAȘOV unde își desfșoar activitatea reclamanții ca angajați ai Serviciului de Probațiune. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai înclcrii dreptului dedus judecții, și au implicit calitate procesual pasiv. Prim urmare critica privind excepția lipsei calitții procesual pasive a Curții de APEL BRAȘOV,pentru perioada în care nu a fost ordonator de credite, nu poate fi primit.
Referitor la excepția lipsei calitții procesual pasive a Tribunalului Brașov, faț de reclamantele care s-au aflat în concediu pentru îngrijirea copilului sau nu au desfșurat activitate de personal auxiliar, trebuie subliniat faptul c recurenta avea obligația s precizeze și s dovedeasc în același timp, care din reclamanți au avut suspendat raporturile de munc și perioadele exacte,în care au avut sau nu,raporturi de munc. Verificând sentința de fond se constat c prima instanț a avut în vedere perioade diferite pentru o parte din reclamante, menționându-se în motivare pentru ce anume nu s-au acordat în integralitate drepturile solicitate. În lipsa unor critici concrete din care s rezulte, eroarea în care s-a aflat instanța de fond, cu privire la care persoane și pentru ce perioade, instanța va respinge aceast critic.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calitții procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul c din dispozitivul sentinței de fond, rezult c acest recurent a fost obligat numai s vireze fondurile necesare efecturii plților, astfel încât este lipsit de relevanț aprarea potrivit creia între reclamanți și prezenta recurent nu sunt raporturi de munc, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efecturii plților, fonduri, pe care urmeaz s le aib în vedere cu ocazia elaborrii proiectelor de buget, sau în cadrul rectificrilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciaz c recursul nu este întemeiat și în consecinț va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizeaz fondul cauzei, instanța apreciaz c acestea sunt nefondate, astfel c pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanț în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțat de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobat prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza final, conform cu care dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, c în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel c restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecinț s fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de reclamanții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1687M/2008 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public azi 09 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red CȘ 17.04.2008
Dact AG 8.05.2008/ 2 ex
Jud fond N /CT
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
