Despăgubire contencios administrativ. Decizia 353/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 353/
Ședința publică din 2 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta - BAZINUL SA, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1339/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - pârâți, domiciliat în G,-, - 1,.39, domiciliat în G,-, - 3,.47, )., domiciliat în G,-, - 11,. 52 și, domiciliată în G, I, - 11 B,.51.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 31 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 2 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Sentința civilă nr.1339/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 834/2005, nr. nou -, reclamanta - Bazinul SA a solicitat obligarea pârâților, și la plata sumei totale de 309.231.670 lei (30.923,16 RON), reprezentând despăgubiri materiale.
În motivare, a arătat că pârâții, și au lucrat la societate în funcția de șoferi pe autobuzul -, până în anul 2004. De asemenea pârâtul, care la data promovării acțiunii se afla în concediu medical.
În urma verificărilor efectuate de Biroul audit din cadrul societății cu privire la foile de parcurs zilnice emise pentru autobuzul - în perioada 05.07.2002-04.08.2004 a rezultat o diferență de parcurs în plus de 55.879 km, căreia îi corespunde un consum de motorină de 11.834 litri, în valoare totală de 309.231.670 lei.
Pentru acea perioadă, șoferi titulari au fost și, ceilalți doi șoferi lucrând o perioadă mult mai mică.
Diferența a fost stabilită comparând traseele înregistrate în foile de parcurs de conducătorii auto și avizate fără a fi verificate de impiegatul auto cu traseele reale stabilite de serviciul Administrativ-Transporturi.
Suma totală a fost stabilită prin înmulțirea cantității de motorină consumată în plus cu prețul unitar de 21.958,64 lei/litrul de motorină, la care s-a adăugat TVA de 19%.
Consideră că paguba a fost realizată prin supradimensionarea distanțelor parcurse de autobuz, vinovat fiind și impiegatul auto, care nu a verificat foile de parcurs.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 270, 271, 281, 283 și 284 din Codul Muncii.
În dovedire au fost depuse înscrisuri: raport de verificare nr. 01/5973 din 20.12.2004, metodologia de calcul a consumului de combustibil, conform normativului din 07.01.1982 elaborat de Ministerul Transporturilor, calculul teoretic pentru consumul normat pentru autobuzul -, tabel cu distanțele suplimentare, centralizator privind diferențele de consum, fișa postului și nota explicativă luată pârâtei.
Pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Consideră că reclamanta trebuia să stabilească cuantumul răspunderii fiecăruia dintre pârâți în raport cu măsura în care au contribuit la producerea pagubei, în raporturile de dreptul muncii nefiind aplicabilă răspunderea solidară.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că a lucrat ani de zile pe acel autobuz și nu a avut niciodată probleme legate de consumul de combustibil. Nu este de acord cu rezultatul verificărilor făcute de Biroul Audit, considerând că nu a fost avut în vedere traseul real, numărul de stații, opririle, consumul din timpul reparațiilor uzuale, vechimea autobuzului, consumul de iarnă sau vară.
avea o vechime de 13 ani, o stare avansată de uzură, aparatura de bord nu funcționa și deși au semnalat permanent aceste probleme nu s-a luat nici o măsură.
Solicită proba cu acte, și o expertiză tehnică auto pentru dovedirea celor relatate.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a susținut că, așa cum rezultă din fișa postului, ea nu avea ca obligație de serviciu determinarea traseelor autobuzelor și nici determinarea consumului acestora.
În numeroase rânduri a sesizat conducerea societății că autobuzului nu-i funcționează kilometrajul de la bord, astfel încât nu se poate stabili dacă distanța parcursă este cea reală.
Mai mult consideră că la consumul normat nu se ținea seama de vechimea autobuzului, starea sa tehnică și de faptul că acesta transporta cca. 110-115 persoane la fiecare traseu.
Invocă și faptul că foile de parcurs erau supervizate și de șeful de serviciu, respectiv directoarea economică și consideră că nu se face vinovată de neîndeplinirea obligațiilor de serviciu.
La termenul din 16.03. 2006 pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că nu are calitatea de salariată la societatea reclamantă.
La cererea pârâților a fost efectuată o expertiză tehnică privind consumul real al autobuzului.
La termenul din 05.04.2007 cauza a fost suspendată în temeiul art. 243 Cod de procedură civilă, având în vedere decesul pârâtului. Cu privire la acest pârât, reclamanta a renunțat la judecată, depunând o cerere de renunțare la termenul din 09.06. 2008 (fila 62, vol. II).
Instanța de fond a reținut că:
Din contractele individuale de muncă depuse la dosar rezultă că pârâții, și au fost angajați la societatea reclamantă în funcția de șoferi, lucrând pe autobuzul cu nr. de înmatriculare - diverse perioade.
Din copia de pe cartea de muncă depusă de pârâta rezultă că aceasta începând cu data de 01.06.2002, pe toată perioada la care se referă acțiunea reclamantei, a lucrat la SRL G, neavând raporturi de muncă cu reclamanta.
Potrivit art. 270 (1) din codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru a exista răspundere patrimoniala este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicita a salariatului, săvârșită în legătura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovăția salariatului.
Având în vedere că pârâta nu a fost salariata reclamantei în perioada vizată, acțiunea va fi respinsă față de aceasta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Reclamanta susține că pârâții, în calitate de șoferi de autobuz, au completat în foile de parcurs un nr. de km mai mare decât cel parcurs în mod real, prejudiciind societatea cu c/val motorinei consumată în plus.
Instanța reținut din expertiza realizată de expertul că într-adevăr, pârâții au trecut un număr mai mare de km decât cei parcurși în mod real, dar acest lucru nu i-a produs reclamantei nici un prejudiciu, acțiunea fiind nefondată, din următoarele motive:
În cadrul societății reclamante consumul unui autovehicul era calculat în funcție de normativul din 07.01.1982 elaborat de Ministerul Transporturilor, pentru autobuzul în cauză fiind luat în calcul un consum mediu de 30 de litri de motorină/ 100 km.
Acest consum este strict teoretic, dar în mod practic un autovehicul consumă în funcție de starea sa tehnică, de condițiile meteo, de condițiile din trafic, de numărul de opriri, de încărcătura pe care o transportă, etc. Astfel, în urma experimentului realizat în prezența expertului tehnic a rezultat că în mod real autobuzul - consumă 40 de litri de motorină/ 100 km, în condițiile în care autobuzul era gol, iar condițiile meteo erau favorabile (temperatura era mai mare de 0 grade).
Mai mult, la autobuzul în cauză nu a funcționat niciodată kilometrajul, astfel încât șoferii erau nevoiți să estimeze distanța parcursă în funcție de motorina consumată și normativele impuse de societate.
Foile de parcurs erau confirmate de către șeful de sector, așa cum rezultă din expertiză, în consecință șoferii nu au fost niciodată atenționați cu privire la distanța care trebuia trecută în foile de parcurs.
În consecință, constatând că nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege, respectiv societatea nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu, instanța a respins acțiunea ca nefondată față de pârâții, și.
Față de pârâtul-decedat instanța a lua act de renunțarea la judecată a reclamantei.
Recursul declarat de reclamanta - Bazinul SA
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - Bazinul SA apreciind ca fiind nelegală și netemeinică soluția pronunțată de instanța de fond.
În esență, recurenta a adus următoarele critici:
(1) Instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității conform art. 105 alin.2 Cod procedură civilă în sensul că procedura de citare cu pârâtul pentru ziua de 24.10.2008 când a avut loc judecata acțiunii în ședință publică nu a fost legal îndeplinită (art.304 pct.5 pr.civ.).
(2) Hotărâre apronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea/aplicarea greșită a legii, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Astfel, suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert tehnic auto ing.. La 8.07.2008 prin încheiere instanța a admis obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de părți și s-a dispus refacerea raportului de expertiză cu obiectivele stabilite de către instanță. Nu s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză așa cum a răspuns expertul.
Expertul menționează în suplimentul la raportul de expertiză că nu cunoaște obiecțiunile formulate în scris de părți și depuse la dosar deoarece nu a găsit dosarul în arhivă.
(3) Al treilea motiv de recurs invocat este în sensul că nu poate fi reținută excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei deoarece excepția trebuia a fi invocată prin întâmpinare sau până la prima zi de înfățișare.
Considerentele deciziei pronunțate de instanța de recurs
Analizând sentința pronunța prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
(1) Este nefondată critica, și nu poate fi reținută ca motiv de recurs, referitoare la lipsa de procedură a pârâtului. Un astfel de viciu nu poate fi invocat decât de partea ce o privește direct și a cărei eventuală vătămare s-ar produce. Un astfel de motiv nu poate fi invocat de reclamantă ci doar de pârâtul.
Prin urmare, acest motiv nu poate fi analizat neîncălcându-se în nici unul dintre motivele de recurs prev. de art. 304 Cod procedură civilă.
(2) În ceea ce privește al 2-lea motiv de recurs referitor la modul în care s-a desfășurat expertiza Curtea constată următoarele:
La termenul de judecată din 15.07.2005 instanța de judecată, apreciind ca fiind utilă cauzei, a admis proba cu expertiză auto pentru evaluarea tehnică a automobilului, pentru stabilirea traseului și pentru efectuarea unui experiment.
La termenul de judecată din 16.12.2005 instanța a înaintat expertului obiecțiunile părților, apreciind ca fiind necesare lămuririle expertului.
La data de 8.07.2008 instanța de judecată (fila 106) a dispus refacerea raportului de expertiză de către același expert.
La 3.09.2008 expertul desemnat în cauză depune la dosar (fila 100) lucrarea intitulată supliment la raportul de expertiză efectuat, menționând în cuprinsul lucrării că nu cunoaște obiecțiunile părților (cele admise de instanță și pentru care s-a dispus refacerea raportului) întrucât nu a studiat dosarul. Prin urmare expertul a răspuns la obiecțiuni printr-un supliment fără a cunoaște obiecțiunile părților. Aceasta este și critica recurentei dezvoltată în al 2- lea motiv din cererea de recurs.
Este vorba de o neregularitate semnalată instanței de judecată, la termenul imediat ce a urmat neregularității, și a cărei acoperire nu poate fi realizată decât prin refacerea actului întocmit cu nesocotirea dispozițiilor legale, ceea ce în cauză înseamnă, refacerea expertizei cu luarea în considerare a obiecțiunilor părților.
Apreciem că în cauză nu se poate dezlega pricina decât cu o expertiză completă, astfel că în baza art. 312 Cod procedură civilă se va trimite cauza spre rejudecare pentru completarea probelor la instanța de fond.
În rejudecare, instanța de fond va avea în vedere motivul și limitele casării, respectiv completarea expertizei, cu răspunsul la obiecțiunilor părților, efectuate în cauză, iar dacă acest răspuns al expertului nu răspunde la toate aspectele cauzei, instanța de fond, în baza rolului său activ poate efectua o nouă expertiză care să lămurească toate aspectele ce sunt necesare pentru soluționarea cauzei. Se va avea în vedere și aspectul că în primul ciclu procesual efectuarea expertizei a durat foarte mult, iar în baza rolului activ instanța poate uza de eventuale măsuri procesuale împotriva participanților la procesul civil care provoacă normala desfășurare a procesului civil. Se va avea în vedere și aspectul, deosebit de important că dreptul la o instanță în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Jurisprudenței Curții înseamnă inclusiv o durată normală și rezonabilă a procedurii. Prin urmare, în rejudecare, instanța de fond va ține cont și va lua toate măsurile pentru reglementare desfășurării probei cu expertiză și judecata cu celeritate a cauzei.
Sunt menținute toate actele procedurale efectuate de instanța de fond.
Pentru aceste considerente expuse urmează a se admite recursul declarat de reclamanta - Bazinul SA G împotriva sentinței civile nr.1339/24.10.2008 a Tribunalului Galați și a se casa sentința civilă menționată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta - BAZINUL SA, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1339/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Casează sentința civilă nr.1339/24.10.2008 a Tribunalului Galați și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 02 Aprilie 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /27.04.2009
: DC/2 ex/29.04.2009
Fond:/
Asistenți judiciari:/
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu
