Despăgubire contencios administrativ. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 44/
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător - -
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 983/15.05.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 7 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 14 ianuarie 2010, apoi pentru azi 21 ianuarie 2010.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 983/M/15.05.2008, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL BRAȘOV pentru perioada 01.01.2003-01.07.2005, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov.
A admis in parte acțiunea formulata de reclamanții si in contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor.
A obligat pe paratii TRIBUNALUL BRAȘOV,Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească reclamanților, cu titlu de despăgubiri, contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 03.10.2004 si pana la data de 30.09.2007.
A obligat pe paratii TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească reclamanților sumele reprezentând actualizarea sporului menționat anterior, cu indicele de inflație si dobânda legala la data platii efective.
A obligat pe paratul Ministerul Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile de bani necesare achitării drepturilor bănești actualizate, menționate anterior.
A obligat pe parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților.
A respins restul pretențiilor reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de asistenți judiciari la T IBUNALUL BRAȘOV,funcționând in aceasta calitate pe toata perioada solicitata prin acțiune.
Prin sentința civila nr.742/CM/14.11.2007 a Tribunalului Argeș,rămasa irevocabila prin respingerea recursurilor,a fost admisa acțiunea formulata de reclamanții-asistenți judiciari si -,fiind obligați paratii Ministerul Justiției si Curtea de Apel Pitești sa plătească acestora drepturile salariile reprezentând sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% calculat la indemnizația de încadrare bruta lunara,pentru perioada septembrie 2004-februarie 2007.
De asemenea,prin sentința civila nr.2135/15.11.2007 a Tribunalului Gorj,rămasă irevocabila prin respingerea recursurilor,a fost admisa acțiunea formulata de toți reclamanții,in calitate de asistenți judiciari,fiind obligați paratii Ministerul Justiției,Curtea de Apel Craiova si Ministerul Economiei si Finanțelor sa plătească acestora drepturile salariile reprezentând sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara,pentru perioada mai 2004-septembrie 2007.
Deși drepturile salariale reprezentând sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara au fost recunoscute si reclamanților din prezenta cauza prin sentința civila nr.1046/M/02.11.2007 pronunțata de TRIBUNALUL BRAȘOV,Curtea de APEL BRAȘOVa admis recursurile declarate in cauza,respingând acțiunea formulata de reclamanți.
In aceste condiții,reclamanții si au formulat prezenta cerere de chemare in judecata,in baza dispozițiilor OUG nr.137/2000,invocând discriminarea fata de alți asistenți judiciari din tara,care au beneficiat de aceleași drepturi salariale,prin hotărâri irevocabile.
S-a constatat de câtre instanța ca dreptul la sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara a fost recunoscut de legea interna(Legea nr.50/1996.),precum si de Decizia in interesul legii nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție,obligatorie pentru instanțele judecătorești,care constata următoarele:"constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
In consecința,instanța a constatat ca reclamanții au fost privați de dreptul de a beneficia de drepturile cerute,existând astfel o diferența de tratament intre reclamanți si celelalte persoane ce se afla intr-o situație similara cu a acestora.
De asemenea,fata de practica instanțelor judecătorești menționate anterior, constând în hotărârile invocate de reclamanți,o altă soluție decât cea de admitere a cererii de chemare in judecata ar echivala cu acceptarea unor divergențe de jurisprudență (practică contradictorie) ceea ce ar reprezenta o încălcare a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.(cauza Beian împotriva României, nr.30658/05)
Față de considerentele de fapt mai sus expuse,in conformitate cu dispozițiile art.2 alin.1 si 27 din OUG nr.137/2000,instanța a apreciat ca acțiunea reclamanților este justificata,urmând a fi admisa insa numai in parte, începând cu data de 03.10.2004 si pana la data de 30.09.2007,deoarece numai pe aceasta perioada s-a constatat prin hotărâre irevocabila discriminarea fata de asistenții judiciari ce au beneficiat de aceste drepturi(sentința civila nr.2135/15.11.2007 a Tribunalului Gorj ).
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării salariului de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarilor,pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosința a banilor,pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plății efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Având în vedere admiterea petitului 1 din acțiune,în temeiul art.1din Decretul nr.92/1976,instanța a obligat pe pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei si Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Economiei si Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Tribunalul a respins incidentele procedurale invocate relativ la lipsa calității procesuale pasive a pârâților Curtea de APEL BRAȘOV si TRIBUNALUL BRAȘOV, reținând calitatea acestora de ordonatori de credite, ceea ce justifică prezența lor în litigiu față de pretențiile reclamanților. În mod corespunzător a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2003 - 10.10.2004, arătându-se că, față de cauza juridică a acțiunii - întemeiată pe discriminare - termenul de prescripție începe să curgă de la data pronunțării hotărârilor judecătorești prin care asistenților judiciari de la alte instanțe le-a fost recunoscut sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că nu a fost soluționată în mod corect excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada cuprinsă între 03.10.2004 și data introducerii cererii, arătându-se că termenul de 3 ani, prevăzut ca termen general de prescripție în art. 8 din Decretul nr. 167/1958, începe să curgă de la data intrării în vigoare a nr.OG 83/2000. pe fondul cauzei, se învederează că, raportat la statutul profesional al reclamanților, de asistenți judiciari, reglementarea în materia salarizării acestei categorii nu a prevăzut sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar în decizia nr. 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în interesul legii, asistenții judiciari nu se regăsesc între categoriile enunțate limitativ.
În mod corespunzător, recursul pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV vizează greșita aplicare a legii de către prima instanță prin recunoașterea drepturilor salariale acordate reclamanților în condițiile în care asistenții judiciari nu pot fi beneficiarii sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se susține că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința pentru faptul că, sporul solicitat de reclamanți nu a fost niciodată acordat asistenților judiciari, făcându-se trimitere la legislația care reglementează aceste drepturi.
Se mai arată că instanța de fond a ignorat dispozițiile OG 83/2000 și nu s-a pronunțat în nici un fel asupra apărărilor Ministerului, în ceea ce privește abrogarea încă din octombrie 2000 disp. art. 47 din legea 50/1996. Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
O altă critică se referă la faptul că în mod greșit prima instanță a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, termenul general de prescripție începând să curgă de la data intrării în vigoare a nr.OG 83/2000.
Examinând sentința primei instanțe în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt întemeiate, și în consecință, în baza disp. art. 312 va fi modificată în parte în sensul respingerii acțiunii, pentru următoarele considerente.
Reclamanții au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Brașov. Legislația care reglementează statutul asistenților judiciari a înregistrat mai multe modificări în timp.
În ceea ce privește salarizarea acestora, asistenții judiciari nu au beneficiat niciodată de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, introdus prin OG 56/1997, care stipulează clar faptul că acest spor este instituit numai pentru magistrați și executorii judecătorești.
Ulterior, prin legea 104/1999 acest spor nu s-a mai aplicat executorilor judecătorești ci sfera de aplicabilitate a acestuia s-a extins la personalul auxiliar de specialitate.
Raționamentul instanței de fond cu privire la statutul asistenților judiciari care sunt asimilați magistraților prin OUG 177/2002 și prin OG 27/2006, este unul greșit, pentru că, analiza trebuia să se facă prin prisma reglementărilor de la momentul instituirii sporului.
Ori prin statutul lor, asistenții judiciari nu intrau în categoria personalului auxiliar de specialitate și nici în categoria magistraților, chiar dacă legea de salarizare a acestora face trimitere la salariul de bază pentru judecătorul stagiar anul I - II. În perioada în care sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost introdus de legiuitor, asistenții judiciari, nu erau asimilați magistraților, ci erau funcționari publici, cărora l-i se aplicau dispozițiile legii de organizare judecătorească. Nu trebuie ignorat faptul că pretențiile în discuție reprezintă un spor, care se adaugă la indemnizația brută lunară, și nu se include în indemnizație, pentru a putea spune că beneficiază și reclamantele de această majorare salarială.
Deși Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia nr. 21 din 2008, asupra problemei sporului în discuție, din dispozitivul deciziei rezultă că de acesta beneficiază numai "judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate". Ori, asistenții judiciari, nu se regăsesc în nici una din categoriile enumerate limitativ, de Instanța Supremă, astfel încât, în lipsa unui text legal care să prevadă expres acest drept, în mod greșit prima instanța a admis acțiunea reclamantelor.
Față de toate aceste considerente instanța apreciază că sentința pronunțată de prima instanță este nelegală și în consecință va fi modificată în parte respingând acțiunea reclamanților și păstrând dispozițiile privind modul de soluționare al excepțiilor.
PENTUR ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 983/M/15.05.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții și.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red MD - / 26.01.2010
Dact AG 27.01.2010
Jud fond N /
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
