Despăgubire contencios administrativ. Decizia 5775/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- - contestație în anulare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5775
Ședința publică din data de 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier: - -
*******
Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de către, împotriva deciziei civile nr.10114/21.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă M și Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Tr.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin decizia nr. 10114/21.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- s-a respins recursul declarat de AJOFM împotriva sentinței civile nr. 1711/25.09.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect despăgubire.
S-a admis recursul formulat de Romsilva - Direcția Silvică DTS împotriva aceleiași sentințe.
S-a dispus modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât, urmând ca venitul în completare prevăzut de art. 2 pct. 2 lit. "b" din Legea 174/2006 pentru perioada 06.11.2007-25.09.2008 să fie plătit de AJOFM.
S-a respins cererea privind reactualizarea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Referitor la recursul pârâteiAJOFM, acesta s-a apreciat ca nefondat, din următoarele considerente:
Reclamanta a fost angajata Regiei Nationale a Padurilor Romsilva - Directia Dr. Tr. S pana la data de 7.11.2007, cand i-a incetat contractul individual de munca in baza Deciziei nr. 90 emisa de parata.
Aceasta masura s-a dispus ca urmare a programului de restructurare a Regiei Nationale a Padurilor Romsilva aprobat prin Ordinul nr. 421 din 16.06.2006, modificat si completat prin Ordinul nr. 960 din 01.12.2007.
Potrivit inscrisurilor aflate la dosarul cauzei, concedierea reclamantei s-a dispus, intr-adevar, in temeiul art. 65, 68 si urm. din Codul muncii, motivul concedierii fiind determinat de desfiintarea locurilor de munca ca urmare a aplicarii "metodologiei privind gradarea unitatilor si subunitatilor Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si conditiilor minime pentru infiintarea, organizarea si functionarea unor structuri ale acestora, precum si a restrangerii si desfiintarii unor activitati nerentabile", sustinerile recurentei fiind corecte sub acest aspect.
Cu toate acestea, concedierile care au avut loc in cadrul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, inclusiv a reclamantei, au fost determinate de restituirea padurilor catre fostii proprietari, astfel ca reclamanta este beneficiara masurilor de protectie sociala prevazute de Legea nr. 174/2006.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat perioada in care salariatii disponibilizati beneficiaza de masurile de protectie sociala a fost prelungita prin HG nr. 1376 din 12.11.2007 pana la data de 31.12.2008, prin modificarea art. 1 din Legea nr. 174/2006.
Faptul ca parata angajatoare nu a intreprins masurile necesare intocmirii documentatiei si solicitarii drepturilor prevazute de Legea nr. 174/2006 a fost cauzat de faptul ca la momentul concedierii - noiembrie 2007 - actul normativ mentionat isi incetase aplicabilitatea, fiind prelungit ulterior prin HG nr. 1376/12.11.2007, astfel ca nu poate fi retinuta culpa unitatii angajatoare in neindeplinirea acestor masuri.
Prin modificarea art. 1 din Legea nr. 174/2006 este evident ca legiuitorul ca dorit ca actul normativ mentionat sa se aplice continuu, neintrerupt pe intreaga perioada, de la data publicarii sale pana la data de 31.12.2008.
În considerarea celor expuse, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 civ.Cod Penal, recursul formulat de parata AJOFM M urmează a fi respins ca nefondat.
In ceea ce priveste recursul formulat de parataRegia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Dr.Tr.S, Curtea l-al aprecit ca fiind intemeiat pentrumotivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, in conformitate cu care modificarea unei hotarari se poate cere daca este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Legea nr. 174/2006 constituie cadrul legal privind masurile de protectie sociala a personalului disponibilizat din cadrul - Romsilva prin concedieri colective ca urmare a restituirii padurilor catre fostii proprietari.
Potrivit art. 2 lit.b, salariatii disponibilizati beneficiaza, intre altele, de indemnizatie de somaj stabilita potrivit reglementarilor legale in vigoare, precum si de un venit lunar de completare, care este egal cu diferenta dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni inainte de disponibilizare stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mare decat salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care se fac disponibilizarile, comunicat de Institutul National de Statistica, si nivelul indemnizatiei de somaj.
Potrivit art. 3 din acelasi act normativ, plata sumelor necesare pentru acordarea indemnizatiei de somaj si a venitului de completare se suporta de la bugetul asigurarilor pentru somaj gestionat de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, in speta AJOFM
Legea nr. 174/2006 nu reprezinta un temei al disponibilizarilor si nu instituie in sarcina angajatorului obligatia acordarii masurilor de protectie sociala, astfel incat obligatia stabilita de tribunal in sarcina paratei recurente este nelegala.
Asa fiind, suma de 1.836 lei reprezentand venitul de completare prevazut de art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 174/2006 pentru perioada 6.11.2007 - 25.09.2008 urmeaza sa fie suportata de AJOFM
Împotriva acestei decizii formulat contestație în anulare,invocându-se următoarele motive
Decizia civilă prin care Curtea de APEL CRAIOVAa soluționat recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1711/25 sept. 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, este rezultatul unei greșeli materiale.
S-a arătat că, admițând recursul Direcției Silvice Dr. Tr. S, instanța de recurs a modificat în parte sentința civilă și a respins acțiunea reclamantei față de direcția silvică DTs everin, obligând pârâtul AJOFM la plata venitului de completare conform art. 2, pct. 2 lit. b din Legea nr. 174/2006.
A omis însă, să se pronunțe și cu privire la plata sumei de 1838 lei pe care Direcția Silvică Dr. Tr. Saf ost obligată să o plătească.
La dosar s-a formulat întâmpinare de către AJOFM M, prin care s-a solicitat respingerea contestației.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Petenta contestatoare și-a întemeiat cererea de față pe dispozițiile art. 318 cod. pr. civ. potrivit cărora hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Din modul de redactare al contestației rezultă că petenta este nemulțumită de împrejurarea că instanța de recurs a omis a se pronunța privitor la cererea formulată inițial, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Direcția Silvică Dr. Tr. S la plata sumei de 1838 lei, cerere ce fusese admisă anterior, prin sentința recurată.
În speță, recursul AJOFM a fost respins (cu consecința menținerii obligării la plata venitului în completare, începând cu data de 26 sept 2008 și până la expirarea perioadei cuvenite) iar recursul Romsilva - Direcția Silvică DTSs - admis, respingându-se acțiunea față de acest pârât.
S-a mai menționat în decizia civilă contestată că obligația de plată a venitului în completare prev. de art. 2 pct. 2 lit. b din Legea nr. 174/2006 pentru perioada 6 noiembrie 2007 - 25 sept. 2008 rămâne în sarcina AJOFM.
Nefiind făcută mențiunea că se admite în parte acțiunea reclamantei față de pârâta Romsilva - Direcția Silvică DTS, rezultă că a fost înlăturată atâtâ obligația Romsilva - Direcția Silvică DTS de plată a sumei de 1.836 lei reprezentând despăgubiri conform art. 2 lit. a din Legea nr. 174/2006 cât și aceea de plată a despăgubirilor egale cu venitul de completare pre. de art. 2, pct. 2 lit. b din același act normativ, pe perioada 6 noiembrie 2007 - 25 sept. 2008.
În aceste condiții, nu poate fi vorba despre omisiunea instanței de a se fi pronunțat referitor la plata sumei de 1.836 lei reprezentând despăgubiri conform art. 2 lit. a din Legea nr. 174/2006.
Constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile nici uneia dintre tezele art. 318 cod. pr. civ. Curtea urmează a respinge contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de către, împotriva deciziei civile nr.10114/21.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă M și Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Tr.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 28.10.2009.
Judecător, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. / 2 ex./ 30 noiembrie 2009
Tehn./Ex.2
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Mariana Pascu
