Despăgubire contencios administrativ. Decizia 578/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.578/

Ședința publică din 20 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Virginia Filipescu

JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu

Grefier - - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de pârâtul,cu domiciliul în C N,-, Jud.C împotriva sentinței civile nr.80/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata "" SRL, cauza având ca obiect despăgubire.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.05.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 20.05.2009.

CURTEA

Asupra recursului privind litigiul de muncă de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, la data de 28.10.2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca prin hotărârea ce va fi pronunțată, acesta să fie obligat la plata sumei de 11076, 98 lei reprezentând cuantumul total al prejudiciului creat societății reclamante prin înregistrarea unui minus valoric în gestiunea feroase. De asemenea, a solicitat actualizarea sumei cu rata inflației până la data plății efective și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, a arătat că pârâtul este salariatul societății reclamante de la data de 13.11.2006 în baza contractului individual de muncă nr. 6730/2006, iar, prin Decizia nr. 93/11.12.2006, pârâtul fiind numit gestionar la gestiunea materiale de construcții - feroase. Această gestiune a fost inventariată în perioada 20-21.09.2008 în conformitate cu planul de control aprobat de conducerea societății, iar la data de 27.09.2008 a fost inventariat stocul de produse bară fier și, întreg controlul fiind efectuat cu respectarea Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1753/22.11.2004 și a Legii nr. 82/1991 modificată și completată.

Ulterior acțiunii de inventariere, a mai arătat reclamanta, s-a încheiat procesul-verbal de finalizare a controlului nr. 3182/3.10.2008.

S-a mai învederat că, pe perioada desfășurării inventarului s-au luat măsuri organizatorice, în sensul că, anterior începerii operațiunii de inventariere, gestionarul a dat declarație scrisă cu privire la bunurile gestionate, la alte bunuri deținute și care aparțin terților, dacă a avut cunoștință de existența plusurilor și minusurilor în gestiune, dacă sunt bunuri nerecepționate sau nelivrate, dacă a primit sau eliberat bunuri fără documente legale, dacă deține documente care nu au fost operate în evidența gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.

A mai arătat pârâta că obligațiile gestionarului sunt prevăzute de lege, o obligație esențială a acestuia fiind aceea privind paza bunurilor gestionate și înregistrarea în fișele de magazie a fiecărui bun, astfel încât zilnic să se poată cunoaște stocul existent.

Totodată, pârâtul, potrivit fișei postului, își asuma răspunderea pentru produsele pe care le avea în gestiune, pe care le primea conform facturii sau avizului de expediție emis de furnizor și care erau scoase din gestiune în cantitatea și sortimentele specificate în facturile sau avizele de expediție eliberate de reclamantă, fiind necesar ca pârâtul să țină evidența strictă a intrărilor și ieșirilor de produse cu ajutorul fișelor de magazie. De asemenea, era obligat să nu livreze produse către clienți decât după ce intră în posesia facturilor sau avizului emis de societatea reclamantă, în trei exemplare semnate de gestionar și de client, agent sau șofer, după caz, unul dintre exemplare urmând a fi oprit pentru îndosariere în scopul evidențierii tuturor ieșirilor.

A apreciat reclamantă că, având în vedere faptul că, pe toată perioada serviciului, pârâtul nu a avut obiecții cu privire la organizarea gestiunii, iar, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, gestionarul trebuia să depună maximum de diligență, lipsurile din gestiune se datorează vinovăției gestionarului, a gestionării frauduloase a bunurilor.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 270, 271 Codul muncii, coroborate cu disp. Legii nr. 22/1969, 2230/1969, Ordinul 1753/2004 al Ministerului Finanțelor Publice pentru aprobarea Normei privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv.

În dovedirea cererii, s-a folosit de proba cu acte, depunând la dosarul cauzei: fișa postului, copia contractului individual de muncă, Decizia de numire în funcția de gestionar, procesul-verbal din data de 3.10.2008.

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare, nu a propus probe în combaterea acțiunii și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la cererea ce chemare în judecată.

Prin Sentința Civilă nr. 80/13.01.2009 Tribunalul Galați a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 11076,98 lei cu titlu de despăgubiri, actualizată la data plății efective.

În motivare instanța reține că pârâtul este salariatul societății reclamantei, de la data de 13.11.2006, fiind angajat prin contractul individual de muncă încheiat la aceeași dată (filele 13-16 dosar), iar prin Decizia nr. 93/11.12.2006 acesta a fost numit în funcția de gestionar la secțiunea "Materiale construcții - feroase".

Potrivit disp. art.271 al.1 din Codul muncii pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția (culpa) salariatului.

În ceea ce privește calitatea de salariat a pârâtului, aceasta rezultă din contractul individual de muncă depus în copie la dosar (filele 13-16).

Fapta ilicită constă în îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu referitoare la predarea sau primirea mărfurilor, în cantitățile înscrise în documente, în neatenția manifestată la eliberarea mărfurilor, ocazie cu care, așa cum s-a reținut prin procesul-verbal de inventar din data de 3.10.2008, s-au distribuit alte sortimente de mărfuri, în lipsa de responsabilitate manifestată în gestionarea corectă a mărfurilor și în necunoașterea perfectă a sortimentelor de repere pe care le gestionează. Toate aceste îndepliniri necorespunzătoare ale atribuțiilor de serviciu au condus la lipsurile constatate în gestiune la momentul inventarierii.

Pentru a da naștere răspunderii, prejudiciul trebuie să întocmească cumulativ anumite trăsături: să fie real și cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei.

În ce privește caracterul de certitudine al prejudiciului, aceasta implică determinarea întinderii lui, pe baza unor date economice concrete, salariatul neputând fi ținut să răspundă pentru înlocuirea valorilor efectiv pierdute din patrimoniul angajatorului.

Dovada certitudinii prejudiciului cade în sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei.

In speță, prejudiciul este real si cert si rezulta din facturile fiscale depuse la dosar, din situațiile întocmite cu ocazia efectuării inventarului, din tabelele în care sunt consemnate lipsurile necompensabile constatate, din situațiile comparative privind compensarea diferențelor constatate în urma inventarului și din listele de inventariere (filele 26 -120 dosar).

Cât privește culpa salariatului, aceasta constă în nerespectarea dispozițiilor legale, respectiv a prevederilor art. 5 din 2230/1969 potrivit cărora gestionarii sunt obligați ca la primirea bunurilor să verifice dacă acestea corespund cu documentele de intrare și a prevederilor art. 6 din același act normativ, potrivit cărora eliberarea bunurilor se face de către gestionari în cantitatea, calitatea și sortimentele specificate de actele de eliberare.

Mai mult decât atât, se are în vedere și faptul că pârâtul a recunoscut existența prejudiciului în cadrul procesului de inventariere, prin notele explicative și prin semnarea procesului-verbal nr. 3182/3.10.2008, precum și în cadrul litigiului de față prin neprezentarea în instanță și prin atitudinea pasivă manifestată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă.

Astfel, nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la fapta personală și vinovăția salariatului, întrucât până la numirea în calitate de cogestionar a numitului activitatea sa nu a fost niciodată sancționată.

Consideră că lipsurile din gestiune sunt cauzate de colegul său, iar angajatorul nu a evidențiat cantitatea ce revine fiecărui gestionar, repartizând lipsurile la libera sa discreție, motiv pentru care prejudiciul nu este cert.

Mai mult angajatorul i-a emis și o factură în baza căreia a început să-i rețină din salariu.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică, solicitând și cheltuieli de judecată.

Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În mod corect a reținut instanța de fond că pârâtul, în calitate de gestionar, are obligația să răspundă pentru lipsurile din gestiunea sa.

Din procesul-verbal nr. 3182/3.10.2008, semnat fără obiecțiuni de către pârât, rezultă că în perioada avută în vedere la inventariere au apărut minusuri în gestiune datorate îndeplinirii defectuoase a îndatoririlor de serviciu de către gestionari, referitoare la predarea sau primirea mărfurilor în cantitățile înscrise în documente, în neatenția manifestată la eliberarea mărfurilor, în sensul că s-au distribuit alte sortimente decât cele din actele contabile, în lipsa de responsabilitate manifestată în gestionarea corectă a mărfurilor și în necunoașterea perfectă a sortimentelor de repere pe care le gestionează.

Potrivit art. 27 din legea 22/1969, când paguba în gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat, ei răspund integral, fiecare în măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei.

Referitor la modul de repartizare a prejudiciului între gestionari de către angajator, recurentul nu a contestat acest aspect la data întocmirii procesului verbal și nu a făcut dovada că vinovat pentru existența lipsurilor este exclusiv colegul său, față de care angajatorul a dispus recuperarea unei sume mai mari decât cea care i-a fost lui imputată.

Faptul că societatea i-a emis o factură în baza căreia a început să-i rețină din salariu, este o situație care excede cadrului prezentului dosar, ca atare nu poate fi analizată la acest moment. În cazul în care salariatul contestă legalitatea actelor efectuate de către angajator, are posibilitatea să se adreseze separat instanței pentru a solicita anularea acestora.

În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.

Potrivit art. 274 Cod de Procedură Civilă, recurentul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către intimată, conform facturilor depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de declarat de pârâtul, cu domiciliul în C N,-, Jud.C împotriva sentinței civile nr.80/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Obligă pe recurent să plătească intimatei suma de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 20 Mai 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

dec.jud.-/11.06.2009

Tehnored./2 ex./ 12 Iunie 2009

Fond:-

Asistenți jud. C-tin-

Președinte:Virginia Filipescu
Judecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire contencios administrativ. Decizia 578/2009. Curtea de Apel Galati