Despăgubire contencios administrativ. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.62/CM
Ședința publică din 16 februarie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN C, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1036 din 19 septembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul în C,-, județul C și intimații pârâți TEATRUL DE STAT, cu sediul în-, județul C și TEATRUL DE REVISTĂ - actualmente TEATRU DE STAT, cu sediul în-, județul C, având ca obiect despăgubiri.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 10 februarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 12.02.2009 și la data de 16.02.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta HG a chemat în judecată CONSILIUL JUDEȚEAN C, solicitând obligarea pârâtului la plata de daune morale în cuantum de 50.000 euro, în urma concedierii nelegale intervenite în anul 2004, precum și la cheltuieli de judecată.
În considerente s-a arătat că la data de 19.08.2004, pârâtul Consiliul Județean Cad esființat în mod nelegal Teatrul, C, instituție în cadrul căreia reclamanta a lucrat ca actor, fiindu-i desfăcut în acest context și contractul individual de muncă.
S-a menționat că, în perioada concediului legal de odihnă, reclamanta a primit o,rechemare din concediu, iar după câteva zile de activitate toți salariații acestei instituții de cultură au fost concediați.
S-a arătat că, în ce privește nelegalitatea desființării, C s-a pronunțat Curtea de Apel Iași în dosarul civil nr. 1691 CA/2006, printr-o hotărâre irevocabilă, care însă nu a fost pusă în executare de către autoritățile locale, în pofida numeroaselor demersuri.
În aceste condiții, reclamanta a considerat că este îndreptățită să solicite daune morale pentru suferințele și umilințele prilejuite, având în vedere că este actor cu studii superioare, cu pregătire corespunzătoare activității desfășurate
( teatru pentru copii și de revistă ), că la data desființării teatrului se afla la începutul carierei sale artistice, iar măsura luată de autoritatea pârâtă a prejudiciat-o iremediabil, după concediere fiind nevoită să lucreze în activități sub nivelul de pregătire.
Reclamanta a arătat că după desființarea teatrului nu a mai avut unde activa pe profil, întrucât din cele 5 - 6 teatre existente în C în anul 2004 au mai rămas 2. S-a apreciat că a suferit un iremediabil prejudiciu de imagine, suportând o involuție din punct de vedere profesional și că de la momentul desființării nelegale a nu a mai putut să-și desfășoare acivitatea ca actor.
În drept, a fost invocat art. 269 Codul muncii.
Prin cererea completatoare formulată la 2.11.2007, reclamanta a arătat că înțelege să extindă cadrul procesual prin includerea în proces, ca pârâți, a DE REVISTĂ, și a DE STAT
Printr-o cerere similară, înregistrată sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată, inițial, CONSILIUL JUDEȚEAN C și ulterior, TEATRUL DE REVISTĂ, și TEATRUL DE STAT C, solicitând obligarea pârâților la plata a câte 50.000 euro cu titlu de daune morale, pentru aceleași considerente ca în acțiunea menționată.
Prin încheierea din 21.03.2008, cele două cauze au fost conexate.
Prin întâmpinare, pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN Cas olicitat respingerea acțiunilor, invocând cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei entități.
S-a susținut că într-un proces civil, calitatea de parte trebuie să corespundă calității de titular al dreptului sau, respectiv, al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material, ori în speță, pretențiile reclamanților sunt justificate pe dispozițiile art. 269 Codul muncii, prin prisma faptului că a fost anulată Hotărârea Consiliului Județean nr. 150/19.08.2004.
Pârâtul a arătat că prin această hotărâre nu s-a desfăcut contractul individual de muncă al reclamanților, ci ea a constituit actul administrativ prin care au fost reorganizate Teatrul, și Teatrul, rezultând o nouă instituție de cultură, Teatrul Național
S-a susținut că nu au existat, sub acest aspect, raporturi de muncă între reclamanți și Consiliul Județean
Prin întâmpinarea depusă, Teatrul de Stat C și-a invocat la rândul său lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că între reclamanți și această entitate nu a existat nici un raport de muncă.
La termenul din 19.12.2007 instanța a statuat asupra excepției lipsei capacității de folosință a DE REVISTĂ, C, ca o chesiune prealabilă ce urma a fi dezbătută mai înainte de excepțiile vizând lipsa calității procesuale pasive.
S-a reținut, în acest context, că potrivit art. 33 din Decretul nr. 31/1954, persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor. Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data actului de dispozițiune care le înființează, de la data recunoașterii, ori a autorizării înființării lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerințe, prevăzute de lege.
Conform art. 40 din același act normativ, ersoanap. juridică încetează de a avea ființă prin comasare, divizare sau dizolvare, iar art. 43 dispune că instituțiile de stat încetează de a avea ființă, în mod corespunzător, prin lege, decret sau alt act normativ.
S-a reținut astfel că, în speță, capacitatea de folosință a pârâtului TEATRUL DE REVISTĂ, încetat urmare emiterii Hotărârii nr. 150/19.08.2004 a Consiliului Județean C, care prin art. 2 dispus în sensul desființării, și a,
Prin încheierea din 27.02.2008 au fost soluționate și excepțiile vizând lipsa calității procesuale pasive a DE STAT C, în sensul admiterii ei și, respectiv, a CONSILIULUI JUDEȚEAN C, în sensul respingerii acestei apărări.
Prin Hotărârea nr. 130/25.05.2007 privind încetarea activității Național C, Consiliul Județean a dispus în sensul preluării, de la 31 iulie 2007, de către autoritatea publică județeană, a patrimoniului material și de creație al instituției de cultură ce își înceta activitatea, pe baza unui protocol de predare-primire. Același act administrativ a stabilit că patrimoniul fostei instituții de cultură ( Teatrul Național C ) este format din totalitatea bunurilor mobile, imobile și de creație preluate și dobândite.
Printr-un nou act administrativ, respectiv, Hotărârea nr. 131/25.05.2007, Consiliul Județean a dispus înființarea de Stat C, cu sediul în mun. C,-.
Patrimoniul noii instituții de cultură astfel înființate s-a constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile, patrimoniale și nepatrimoniale, preluate de la Consiliul Județean
În virtutea acestor acte administrative, s-a reținut astfel că prin efectul hotărârilor menționate nu a existat o continuitate a personalității juridice a fostului Teatru de Revistă, care să justifice chemarea în judecată, în condițiile art. 42 din Decretul nr. 31/1954, a actualei instituții de cultură Teatrul de Stat
Potrivit art. 104 alin. 2 lit. b din Legea nr. 215/2001 republicată, consiliul județean are între principalele atribuții și emiterea de acte administrative de autoritate privind înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice și societăți comerciale de interes județean, precum și reorganizarea regiilor autonome de interes județean, în condițiile legii.
S-a reținut, pe cale de consecință, că întreg patrimoniul fostei entități de cultură desființate a fost preluat, în temeiul actelor administrative enunțate, de către Consiliul Județean C și că în exercitarea atributelor legale, pârâtul Consiliul Județean C nu poate invoca lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
La termenul din 22.02.2008, reclamanții au susținut că înțeleg să-și întregească acțiunile, sub aspectul cadrului procesual, prin chemarea în judecată alături de ceilalți pârâți, și a JUDEȚULUI
Această cererea fost motivată prin prisma preluării patrimoniului unității de cultură de către Județul C, care s-a subrogat în drepturile și obligațiile acesteia ca succesor cu titlu universal.
Având în vedere opoziția pârâtului, precum și împrejurarea că modificarea a survenit cu depășirea termenului ce a constituit prima zi de înfățișare, cererea a fost respinsă.
Prin sentința civilă nr.1036/19.09.2008 Tribunalul Constanțaa admisîn parte acțiunileconexe formulate de reclamanții HG, Și în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN C, astfel cum au fost precizate.
A obligat pârâtul la plata către fiecare dintre reclamanți a sumei reprezentând echivalentul în lei, la data plății, a 10.000 euro, cu titlu de daune morale.
A respins acțiunile conexe formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul TEATRUL DE REVISTĂ, ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără capacitate procesuală pasivă.
A respins acțiunile conexe formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul TEATRUL DE STAT C, ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamanții, și au fost salariați ai DE REVISTĂ, instituție de cultură care prin Hotărârea nr. 150/19.08.2004 a Consiliului Județean Caf ost desființată, alături de Teatrul, urmare înființării prin reorganizare a Național C - filele 41 - 42.
Legalitatea actului administrativ a fost analizată în contencios, iar prin sentința civilă nr. 32E/25.01.2006 a Tribunalului Iași, irevocabilă conform deciziei civile nr. 79/CA din 26.03.2007 a Curții de Apel Iași, pronunțate în dosarul nr-, s-a statuat în sensul nelegalității Hotărârii Consiliului Jud. C nr. 150/19.08.2004.
Astfel cum s-a reținut în soluția pronunțată asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a de Revistă, C, desființarea instituției de cultură a echivalat cu încetarea personalității sale juridice, iar soluția irevocabilă pronunțată în acest sens impunea o anume conduită autorității județene care a dispus măsura apreciată ca fiind nelegală, nu doar ca o cerință de punere în aplicare a hotărârii judecătorești, ci și în respectul ordinii de drept și în scopul diminuării consecințelor juridice ale actului administrativ neconform cu legea.
În cauză, însă, Hotărârea nr. 150/19.08.2004 - care a generat de altfel și încetarea raporturilor de muncă ale reclamanților prin concediere - a fost urmată de emiterea Hotărârii Consiliului Județean nr. 130/25.05.2007, prin care s-a dispus încetarea activității Național C ( constituit prin Hotărârea nr. 150/2004 ), patrimoniul material și de creație revenind Consiliului Județean C și ulterior, de Hotărârea nr. 131/25.05.2007 de înființare a de Stat C, care a preluat patrimoniul de la Consiliul Județean C - filele 43-46.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă a Consiliului Județean este confirmată prin prisma a două argumente: primul este legat de existența calității sale de continuator în drepturile și obligațiile juridice ale Național C ( instituție de cultură înființată prin reorganizarea de Revistă, și a, și ulterior desființată prin hotărârea nr. 130/2007 ); cel de-al doilea rezidă în calitatea sa de emitent al actului administrativ nelegal și totodată, în cea de putere publică abilitată prin lege să reevalueze măsura dispusă, prin punerea în executare a hotărârii judecătorești irevocabile.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă nu trebuie analizată exclusiv din perspectiva existenței/inexistenței unor raporturi de muncă directe între autoritatea publică județeană și reclamanți, ci și în raport de elementele mai sus-menționate, care conferă Consiliului Județean calitatea de continuator în drepturi și obligații ale fostului angajator, prin înseși actele emise.
Nu va avea relevanță, totodată, faptul că reclamanții nu au contestat deciziile de concediere, câtă vreme concedierea colectivă s-a fundamentat pe desființarea instituției de cultură ce îndeplinea până la acel moment calitatea de angajator; ceea ce se pune în discuție în prezentul litigiu nu este legalitatea concedierii, ci motivația ei și legătura de cauzalitate între fapta producătoare de prejudiciu a entității care a preluat patrimoniul fostului angajator și prejudiciul produs foștilor salariați prin respectiva faptă.
Nu va putea fi reținută, totodată, afirmația conform căreia Consiliul Județean nu are patrimoniu și buget propriu, câtă vreme o asemenea susținere vine în contradicție cu principiile descentralizării și autonomiei locale unităților administrativ-teritoriale, recunoscute prin art. 2 din Legea nr. 215/2001 republicată.
În considerarea celor expuse, se va reține că reclamanții au fost în mod incontestabil prejudiciați prin actul administrativ statuat ca nelegal prin hotărâre judecătorească irevocabilă, nu doar în ce privește pierderea locurilor de muncă și a unui venit salarial, ci și prin pierderea identității față de profesia exercitată până la acea dată și prin sistarea parcursului firesc al unei cariere profesionale ca actor.
Reorganizarea instituției de cultură a însemnat în realitate desființarea ei și concedierea actorilor fără posibilitatea angajării pe o funcție similară într-un alt teatru local, iar pasivitatea pârâtului ( manifestată chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești care a statuat cu putere de lucru judecat asupra nelegalității actului administrativ ), echivalează cu nerespectarea deciziei instanței și cu dezinteresul în privința repunerii în situația anterioară și a reparării prejudiciului astfel generat.
În jurisprudența CEDO s-a reținut constant faptul că prevederile art. 6 din Convenție garantează nu doar dreptul la un proces echitabil, ci și executarea hotărârii judecătorești pronunțate, întrucât,dreptul la o instanțăar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă ( fără efect ) în detrimentul uneia dintre părți-hotărârea Hornsby Greciei, 1997.
Cât privește cuantificarea daunelor invocate din această perspectivă, se va reține că solicitarea referitoare la plata a 50.000 euro nu este conformă unei juste și echitabile despăgubiri, însă având în vedere implicațiile în plan profesional ale măsurii dispuse, de împrejurarea că autoritatea locală nu a făcut nici o dovadă în sensul că reclamanții și-au putut continua activitatea în domeniu și că pregătirea profesională a acestora nu a suferit o involuție de natura celei invocate și luând în considerare faptul că - astfel cum s-a probat în speță - hotărârea irevocabilă nu a fost urmată de nici o măsură corespunzătoare de punere a ei în aplicare, instanța va reține că reclamanții sunt îndreptățiți la câte 10.000 euro în echivalent în lei la data plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Județean C, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
Cu privire la cadrul procesual și la calitatea procesuală pasivă, în mod greșit s-a reținut, prin Încheierea de ședință din 27.02.2008, calitatea procesuală pasivă a Consiliului Județean C, respingând excepția calității procesuale pasive invocate de reprezentantul acestuia. Pentru a se pronunța în acest fel, instanța de fond a reținut că pârâtul Consiliul Județean C este succesorul universal al Național C, temeiul legal al transmisiunii cu titlu universal al patrimoniului fostului Teatru Național către județul C fiind C nr.130/25.05.2007.
Consideră recurentul - pârât Consiliul Județean C că eronat s-a reținut că un alt patrimoniu decât cel preluat de la Teatrul național C, în baza nr.130/2007 a fost transmis către instituția de cultură înființată prin 131/2007, respectiv către Teatrul de Stat C, situație contrazisă de conținutul Protocolului nr.8385/01.08.2007 și al Protocolului nr.8386/01.08.2007.
Apreciază de asemenea recurentul că nu se poate reține calitatea procesuală pasivă a Consiliului Județean C, acesta fiind, potrivit art. 1 alin.2 lit.d) din Legea nr.215/2001 republicată o autoritatea publică locală deliberativă a unității administrativ - teritoriale - județul
Raportat la speța de față, lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean C rezultă și din prevederile art. 21 din Legea nr.215/2001 republicată potrivit cu care doar unitatea administrativ teritorială are patrimoniu propriu și poate sta în justiție, ca subiect de drepturi și obligații.
Instanța urmează a avea în vedere ca, în raport de aspectele învederate, Teatrul Național C nu putea transmite către Consiliul Județean C, în modalitatea reținută de instanța de fond, o universalitate de drepturi și obligații, un patrimoniu, având în vedere principiile care guvernează înființarea, activitatea și încetarea personalității juridice în cazul persoanei juridice, reglementate de Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice.
Astfel, în cazul dizolvării, sunt incidente dispozițiile art. 51 din actul normativ sus-menționat, potrivit cu care "Prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, în vederea realizării activului și a plății pasivului".
Pe fond, hotărârea pronunțată încalcă dezlegările d drept, obligatorii pentru instanță conform art. 329 alin.3 Cod pr.civ. aplicabile dispozițiile legale pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea(art. 269 din Codul Muncii ).
Prin Decizia nr.XL(40) din 07 mai 2007 Secțiilor Unite al Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr.763/12 noiembrie 2007, fost admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă, statuându-se că " În cadrul litigiilor de muncă privind atragerea răspunderii patrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin.1 Codul muncii, daunele morale pot fi acordate salariaților numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprind clauze exprese în acest sens".
În cauză, nu s-a invocat incidența vreunei dispoziții legale care să permită acordarea de daune morale reclamanților.
De asemenea, din înscrisurile depuse în probațiune la dosar nu rezultă că reclamanții au făcut dovada existenței unor clauze în contractele colective de muncă sau în cele individuale de muncă care să justifice acordarea de daune morale pentru prejudiciul moral suferit în urma concedierii nelegale.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr.150/19.08.2004 emisă de Consiliul Județean C s-a dispus desființarea "" și a "" și înființarea Național
Ulterior, prin Hotărârea nr.130/25.05.2007 Consiliul Județean Cah otărât încetarea activității Național C începând cu 31.07.2007 și trecerea patrimoniului material și de creație al acestui teatru către Consiliul Județean
Potrivit art. 20 al.1 din legea 215/2001 republicată " comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
Prin art. 21 al.1 din același act normativ se prevede faptul că unitățile administrativ - teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitatea juridică deplină și patrimoniu propriu.
În conformitate cu art. 104 al.1 din aceeași lege, Consiliul Județean este autoritatea deliberativă a administrației publice locale constituită la nivel județean.
Față de dispozițiile legale enunțate mai sus, exprimarea din Hotărârea nr.130/2007, în sensul că patrimoniul Național C revine Consiliului Județean C este deficitară din punct de vedere juridic, întrucât numai județul are personalitate juridică și patrimoniu propriu.
În consecință, efectul Hotărârii nr.130/25.05.2007 a constat în preluarea patrimoniului Național de către Județul
Prin Hotărârea nr.131/2007 a Consiliului Județean C s-a înființat Teatrul de Stat C, patrimoniul noii instituții de cultură înființate fiind preluat de la Consiliul Județean C și prin această hotărâre se folosește aceeași exprimare deficitară contrară dispozițiilor legale menționate mai sus.
Din conținutul celor două hotărâri rezultă că Teatrul Național a fost efectiv desființat și patrimoniul său preluat în patrimoniul județului C, care ulterior a constituit o nouă persoană juridică - Teatrul de Stat C - al cărui patrimoniu a fost constituit din bunuri transferate din patrimoniul Județului
În ceea ce privește natura cauzei reclamanții au precizat în fața instanței de fond potrivit principiului disponibilității care guvernează procesul civil, precizări reiterate și în fața instanței de recurs că ne aflăm în prezența unui litigiu de muncă și nu a unui litigiu de contencios administrativ.
În aceste condiții calitate procesual pasivă are succesorul în drepturi și obligații al angajatorului desființat, respectiv Județul C, ca persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
Prin cererea formulată la data de 22.02.2008 reclamanții au solicitat introducerea în cauză a Județului C motivat de faptul că acesta a preluat patrimoniul celor două instituții de cultură desființate, subrogându-se în drepturile și obligațiile acestora ca succesor universal.
Prin încheierea din 22.02.2008 prima instanță a respins cererea de introducere în cauză a Județului C cu motivarea că a fost depășită prima zi de înfățișare, însă reclamanții nu au înțeles să formuleze recurs împotriva acestei încheieri.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312.pr.civ. Curtea a admis recursul formulat și a modificat în parte sentința recurată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a Consiliului Județean C și respingerii acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Fiind admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Județean, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs referitoare la fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN C, cu sediul în C,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.1036 din 19 septembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliul în C,-, județul C și intimații pârâți TEATRUL DE STAT, cu sediul în-, județul C și TEATRUL DE REVISTĂ - actualmente TEATRU DE STAT, cu sediul în-, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a Consiliului Județean
Respinge acțiunile formulate în contradictoriu cu Consiliul Județean C ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/04.03.2009
- gref.-
06.03.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Mariana Bădulescu
