Despăgubire contencios administrativ. Decizia 6522/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(4940/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.6522/
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.3211 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 27018./3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata pârâtă UNIVERSITATEA DIN B, având ca obiect - despăgubiri.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 12.11.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 3211/15.04.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Universitatea
Prin acțiune s-a solicitat obligarea pârâtei să transmită reclamantului fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anii 2004, 2005, 2006 și să îi plătească acestuia din urmă despăgubiri echivalente salariului lunar cumulat al Directorului Direcției audit din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății Publice pentru perioada cuprinsă între 23.07.2007 și data punerii la dispoziție a fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale.
Reclamantul a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
1. Hotărârea este greșită, instanța neurmărind aflarea adevărului, aplicând greșit legea și ignorând prevederile art. 315 Cod Procedură Civilă.
Instanța este într-o totală eroare privitoare la împrejurarea dacă angajatorul avea obligația de a întocmi fișele de evaluare și s-a mărginit la o cercetare superficială a aspectelor de drept, nesolicitând probe din partea pârâtei pe această problematică, deși era obligată în acest sens date fiind dispozițiile cuprinse în Decizia Civilă nr. 4782/R/2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a și prevederile art. 129 Cod Procedură Civilă.
Anexa nr. VII/1 din Legea nr. 154/1998 rămasă ca urmare a aplicării OUG nr. 24/2000, prevede la pct II, în cazul funcțiilor didactice auxiliare din sistemul de învățământ că Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Muncii, este autorizat să stabilească noi funcții didactice auxiliare.
Prin OUG nr. 68/2004 s-a reglementat ca funcție didactică auxiliară, funcția de administrator financiar (de patrimoniu), în aplicarea căreia a fost emis Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 4847/bis/2004 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea respectivei funcții.
În aplicarea acestor prevederi legale, începând cu 01.10.2004, funcția deținută de reclamant în cadrul angajatorului-pârât a devenit administrator financiar (patrimoniu) I (S), ca urmare a încheierii actului adițional nr. 1/2004 la contractul individual de muncă, și nu cea de director tehnic.
Așa fiind, înseamnă că pârâta avea obligația de a întocmi fișele de evaluare, reclamantului fiindu-i aplicabile prevederile anexei VII/1 la Legea nr. 154/1998 și cele ale nr. 798/1998.
De altfel, exista o practică curentă a angajatorului-pârât în acest sens, dovadă fiind mențiunile adreselor nr. 10092/2006 și 5841/2007.
Instanța nu avea voie să ignore declarația făcută de pârâtă și consemnată în încheierea de ședință din 27.02.2009, declarație potrivit căreia evaluarea reclamantului s-a realizat, fișele de evaluare fiind în posesia pârâtei.
2. Instanța a respins în mod eronat cererea de acordare a despăgubirilor.
Faptul că reclamantul era obligat să depună fișele de evaluare anuale pentru înscrierea la orice concurs în vederea ocupării unei funcții de funcționar public, a fost dezlegat în drept de instanța de recurs prin decizia nr. 4782/R/2008.
Împrejurarea că angajatorul-pârât avea obligația de întocmire a fișelor, așa cum s-a demonstrat mai sus, dar a refuzat și refuză să le transmită reclamantului, reprezintă un act ilicit săvârșit cu rea credință în scopul de a produce prejudicii prin împiedicarea alegerii libere a locului și felului muncii.
Această situație constituie un corolar al atitudinii discriminatorii a pârâtei față de reclamant, o încălcare a principiului prevăzut de art. 5 din Codul Muncii, culminând cu concedierea în baza art. 65 din același cod.
În lipsa fișelor de evaluare nu pot fi dovedite pregătirea și experiența profesională a reclamantului, motiv pentru care s-a solicitat instanței constatarea existenței daunelor materiale și morale, cu obligarea pârâtei la plata despăgubirilor corespunzătoare.
În toată perioada de după concediere, în ciuda tuturor demersurilor făcute pentru angajare în domeniul privat (lipsa aplicațiilor la ofertele de muncă listate informatic), datorită situației economice existente și datorită vârstei (58 ani), reclamantul a fost în imposibilitate să-și găsească un loc de muncă, mai ales că nu a putut proba rezultatele muncii depuse ca salariat în ultimii ani de activitate.
În dovedirea motivelor de recurs, la dosar au fost anexate înscrisuri.
În baza art. 312 alineatul 1 teza I, art. 304 pct. 9 și art. 304/1 Cod Procedură Civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul deciziei, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În mod greșit a fost respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să transmită reclamantului fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anii 2004, 2005, 2006, soluția Tribunalului în acest sens bazându-se pe o eronată interpretare și aplicare dispozițiilor legale relevante, dar și pe o apreciere incorectă a materialului probator administrat în cauză.
Astfel, în anexa VII/1 punctul II din Legea nr. 154/1998, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin OUG nr. 24/2000, există o prevedere în sensul că "Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, să stabilească noi funcții didactice auxiliare."
În considerarea acestei prevederi legale, ulterior a fost adoptată OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, act normativ prin care s-a procedat, printre altele, la stabilirea unor noi funcții didactice auxiliare.
Din analiza dispozițiilor art. 6 anexa 3 poziția nr. 228 al acestei ordonanțe reiese că printre funcțiile didactice auxiliare din învățământ se numără și cea de administrator financiar (patrimoniu) grad I (S).
Ținând seama de toate dispozițiile legale precitate, dar și de prevederile Ordinului nr. 4847/bis/2004 emis de Ministerul Educației și Cercetării, începând cu data de 01.10.2004 recurentul-reclamant a ocupat funcția de administrator financiar (patrimoniu) grad I (S), sens în care părțile în proces au încheiat un act adițional la contractul individual de muncă al recurentului, având ca bază și decizia nr. 316/29379/02.11.2004 emisă de intimata-pârâtă. De menționat că la fila 12 dosar recurs se află copia conformă cu originalul a actului adițional în discuție.
La art. 1 alineatul 1, Capitolul I din anexa nr. 1 nr. 749/1999 se arată că "metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, denumită în continuare metodologie, se aplică personalului încadrat cu contract individual de muncă în aparatul ministerelor, al altor organe centrale de specialitate, inclusiv în aparatul instituțiilor publice din subordinea Guvernului ori a ministerelor, precum și personalului încadrat în serviciile Președinției și în aparatul de lucru al Guvernului."
Alineatul al doilea al aceluiași text statuează că "prezenta metodologie se aplică și personalului prevăzut în anexa nr. VIII/1 la Legea nr. 154/1998, încadrat cu contract individual de muncă în alte unități bugetare de subordonare centrală și, respectiv, celui încadrat în compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investiții și altele, din activitățile (subsistemele) cuprinse în anexele nr. VII/1 - VII/12, precum și personalului prevăzut în anexa nr. VIII/2 la Legea nr. 154/1998, încadrat în funcții comune din sectorul bugetar."
După cum s-a evidențiat anterior, începând de la data de 01.10.2004, recurentul-reclamant a ocupat funcția didactică auxiliară de administrator financiar (patrimoniu) grad I (S), ceea ce înseamnă că în cazul său, intimata-pârâtă avea obligația de a face aplicațiunea dispozițiilor nr. 749/1998, respectiv de a întocmi în ce-l privește fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale.
De altfel, existența unei astfel de îndatoriri legale și contractuale a intimatei-persoană juridică este confirmată și de alte aspecte.
În încheierea de ședință din data de 27.02.2009 s-a consemnat declarația pârâtei, prin apărător, potrivit cu care "angajatorul se află în posesia fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale."
Drept urmare, Tribunalul a și pus în vedere pârâtei "să depună la dosar fișa de evaluare a performanțelor profesionale", împrejurare ce reiese din conținutul aceleiași încheieri de ședință.
Cu toate acestea, intimata-pârâtă nu s-a conformat dispozițiilor instanței de fond.
În mod absolut surprinzător însă, prima instanță nu a ținut cont de această situație și în totală contradicție cu litera și spiritul dispozițiilor art. 287 din Codul Muncii (care prevăd că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului), a decăzut pârâtă din dreptul de a mai administra dovezi.
Or, o astfel de măsură nu putea fi luată întrucât angajatorul are nu un drept, ci o obligație de administrare a dovezilor, nimeni neputând fi decăzut dintr-o îndatorire (obligație) ce-i revine, ci numai dintr-un drept de care beneficiază.
Mai mult, faptul că la nivelul intimatei-pârâte se întocmeau fișe de evaluare a performanțelor profesionale ale salariaților este atestat și de mențiunile cuprinse în adresele nr. 10092/16.05.2006 și 5841/12.05.2007 emise chiar de reprezentanții autorizați ai Universității B (a se vedea filele 13-14 dosar recurs)
La cele de mai sus trebuie adăugată și împrejurarea că în conformitate cu prevederile art. 40 alineatul 2 lit. c și h din Codul Muncii, dar și cu cele ale art. 34 alineatul 5 din același act normativ, intimata-persoană juridică are îndatorirea de a elibera la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, precum și pe cele care vizează activitatea desfășurată de acesta, printre acestea fiind, bineînțeles, și fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale, așa cum s-a demonstrat în cele ce preced.
Așa fiind, înseamnă că în mod eronat s-a apreciat de către prima instanță că pârâtă nu ar avea obligația să transmită reclamantului fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anii 2004, 2005, 2006.
Iată de ce se impune admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii și obligării pârâtei să transmită reclamantului fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anii 2004, 2005, 2006, luând în considerare și faptul că în tot acest interval de timp autorul acțiunii a fost angajatul Universității
Pe de altă parte, pretențiile exprimate prin cel de-al doilea capăt de cerere al acțiunii (obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri echivalente salariului lunar cumulat al Directorului Direcției Audit din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății Publice pentru perioada cuprinsă între 23.07.2007 și data punerii la dispoziție a fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale) și criticile cuprinse în cadrul celui de-al doilea motiv de recurs nu pot fi primite.
Conform art. 269 alineatul 1 din Codul Muncii, "angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul."
Interpretând acest text legal și ținând seama de condițiile în care se angajează răspunderea civilă contractuală a persoanei, precum și de principiile ce acționează în această materie, concluzia care se impune este aceea că poate fi acoperit doar prejudiciul cert, adică acela care s-a ivit deja sau este sigur că se va produce. Nu poate fi reparată paguba care nu are caracter de certitudine, așa numitul "prejudiciu eventual".
Tocmai un astfel de prejudiciu - care nu este sigur că se va produce - solicită recurentul-reclamant a fi reparat prin cel de-al doilea capăt de cerere al acțiunii.
Despăgubirile pretinse prin cererea de chemare în judecată au caracter material și constau din contravaloarea în bani a salariilor pe care le-ar fi încasat recurentul-reclamant dacă ar fi promovat concursul pentru funcția de Director al Direcției Audit din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății Publice și ar fi fost încadrat pe un asemenea post.
Însă, nu se poate afirma cu caracter de certitudine ori siguranță că dacă ar fi participat la respectivul concurs, recurentul-reclamant l-ar fi promovat (câștigat), cu consecința obligatorie a încadrării sale în funcția sus indicată. Nimeni nu poate garanta promovarea unui concurs, o atare împrejurare constituind o eventualitate și în nici un caz o certitudine.
Acesta este motivul pentru care nu se pot acorda despăgubirile pretinse prin acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Universitatea B, împotriva sentinței civile nr. 3211/15.04.2009 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Modifică în parte sentința atacată.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să transmită reclamantului fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anii 2004, 2005, 2006.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenții deduse judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./14.12.2009.
Jud. fond:,
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena