Despăgubire contencios administrativ. Decizia 666/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 666/CM
Ședința publică din 22 august 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Irina Bondoc
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C, strada - din 2. nr. 43,.3,.34, județul C, împotriva sentinței civile nr. 359, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 26 martie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN C, cu sediul în C,- și TEATRUL NAȚIONAL DE ȘI BALET, cu sediul în C, strada - cel, nr.97, având ca obiect despăgubire.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20 august 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 22 august 2008, pentru când a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată la 07.09.2007, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean C și Teatrul de Balet " ", anularea deciziei nr. 171/10.09.2004 prin care i-a fost desfăcut contractul individual de muncă, obligarea pârâților la plata de daune materiale și morale și reglementarea situației juridice cu privire la încetarea contractului său individual de muncă.
Prin precizările depuse la termenul din 10.10.2007 reclamantul a arătat că își întemeiază contestația pe prevederile art.68 - 72, 76, 78 și 283 al.1 lit. c din Codul muncii, în considerarea faptului că a fost ilegal concediat. A susținut că decizia de concediere a fost emisă în temeiul Hotărârii nr. 151/19.08.2004 a Consiliului Județean, a cărei nulitate a fost constatată prin sentința civilă nr. 118/CA/02.03.2005 pronunțată de Tribunalul Constanța și că, pe cale de consecință, aceeași sancțiune afectează și decizia de desfacere a contractului său de muncă, emisă în temeiul hotărârii anulate.
În privința despăgubirilor a arătat că solicită daune morale de 1 leu.
La termenul din 31.10.2007 reclamantul a precizat din nou acțiunea și a arătat că solicită să fie despăgubit pentru prejudiciul material suferit, respectiv plata drepturilor salariale indexate cu rata inflației și dobânzile legale, menținând cererea de acordare a daunelor morale de 1 leu.
Consiliul Județean Cai nvocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesual pasive, iar în susținerea ei a arătat că Hotărârea nr. 151/19.08.2004 nu a dat naștere, nu a modificat și nu a stins raporturile de muncă dintre reclamant și angajator.
Raportându-se la obiectul acțiunii precizate, Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean C prin încheierea din 12.12.2007.
La termenul din 23.01.2008 reclamantul a arătat că, inițial, a înțeles să cheme în judecată Consiliul Județean C și Teatrul de Balet " " și a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Național de și Balet " ", ca succesor al de Balet " ".
Prin încheierea din 20.02.2008 tribunalul a respins cererea reclamantului reținând că la data introducerii acțiunii se realizase deja fuziunea dintre Teatrul de Balet " " și Teatrul de, luând ființă Teatrul Național de și Balet "; pe cale de consecință, în cauză nu poate fi vorba de o transmisiune a calității procesuale pasive, intervenită pe parcursul judecății, de la Teatrul de Balet " " la Teatrul Național de și Balet " ", pentru că la data la care a operat fuziunea reclamantul nu formulase încă acțiunea de față.
Prin sentința civilă nr.359/26.03.2008 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Teatrul de Balet " ", invocată din oficiu, și a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a indicat în mod expres, în calitate de pârât, Teatrul de Balet " ", aspect confirmat și în fața instanței la termenul din 23.01.2008 - când a arătat că pârâtul chemat inițial în judecată este Teatrul de Balet " " și a solicitat introducerea în litigiu, în calitate de pârât, a Național de și Balet " ", ca succesor al de Balet " ".
A mai constatat instanța că la data introducerii acțiunii - 07.09.2007 - Teatrul de Balet " " nu mai exista, fiind desființat prin Hotărârea Consiliului Județean C nr. 151/19.08.2004 și că anularea acestei hotărâri prin sentința civilă nr. 32/25.01.2006 a Tribunalului Iași nu a avut ca efect reînființarea de drept a de Balet " " astfel că, lipsa capacității de folosință a pârâtului atrage incidența prevederilor art.161 alin.1 din Codul d e procedură civilă, cu consecința anulării cererii de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul și a criticat-o pentru nelegalitate invocând greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean C și a excepției lipsei capacității procesuale a de Balet " ".
Sub primul aspect s-a arătat că, deși între recurent și Consiliul Județean C nu există raporturi de muncă, acesta din urmă are calitatea de autoritate tutelară și ordonator de credite al angajatorului titularului căii de atac, calitate în care a comasat trei instituții din subordinea sa și a înființat alta nouă, respectiv Teatrul Național de și Balet " " C, cu consecința concedierii colective a tuturor salariaților celor trei instituții.
A susținut recurentul că, dată fiind activitatea Consiliului Județean C, este mai mult decât evident că în sarcina acestuia se poate reține atât răspunderea pentru fapta proprie, cât și răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, și a invocat ignorarea de către instanța de fond a prevederilor art.282 lit.d din Codul muncii, care conferă calitatea de "parte" în conflictele de muncă "persoanelor juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă" - susținând că intimatul la care a făcut referire are vocație în temeiul Legii nr.215/2001.
Referitor la capacitatea procesuală a de Balet " " s-a arătat că instanța a înlăturat nejustificat prevederile art.132 din Codul d e procedură civilă, invocate de recurent în apărare, fără a avea în vedere prevederile art.46 din Decretul nr.31/1954, în raport de care ar fi trebuit dispusă din oficiu introducerea Național de și Balet " ", iar nu respinsă cererea de modificare a cadrului procesual.
Prin concluzii scrise recurentul a invocat neexercitarea, de către instanța de fond, a rolului său activ în soluționarea cauzei și a reiterat, în esență, susținerile formulate în cererea de recurs.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
Prin contestația dedusă judecății reclamantul a solicitat anularea dispoziției prin care i-a fost desfăcut contractul de muncă încheiat cu Teatrul de Balet " ", actualmente Teatrul Național de și Balet " ", în calitate de angajator.
Așa fiind, calitatea de parte în prezentul litigiu nu poate aparține, conform art.282 lit.a și b din Codul muncii, decât reclamantului, în calitate de salariat, și, în calitate de angajator.
Împrejurarea că prin Hotărârea nr.151/2004 a Consiliului Județean - emisă în calitate de ordonator de credite al angajatorului - s-a dispus comasarea mai multor instituții din subordinea acestuia, inclusiv a de Balet " ", și înființarea Național de Balet " " nu conferă emitentului ei calitatea de parte în litigiul ce are ca obiect verificarea valabilității deciziei de desfacere a contractului de muncă al reclamantului, cum în mod nefondat susține acesta. Prevederile art.282 lit.d din Codul muncii nu sunt incidente în cauză pentru că actul administrativ de reorganizare a instituțiilor culturale aflate în subordinea Consiliului Județean C nu conferă acestuia "vocația" de parte în conflictul de muncă dedus judecății, în sensul dispozițiilor legale menționate.
Prin urmare, în mod corect a apreciat instanța de fond că în raportul juridic dedus judecății calitatea procesuală pasivă nu poate aparține decât Național de și Balet " ", nu și Consiliului Județean C, critica formulată de recurent sub acest aspect fiind în mod evident nefondată.
Eroarea instanței de fond constă în greșita aplicare a prevederilor art.132 din Codul d e procedură civilă și aprecierea eronată a cadrului procesual pasiv stabilit de reclamant prin cererile formulate pe parcursul judecății.
Astfel, în petitul cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat drept pârât, alături de Consiliul Județean C, și Teatrul de Balet " ". În cuprinsul acțiunii a arătat, însă, că decizia de desfacere a contractului său de muncă este consecința Hotărârii nr.151/2004 a Consiliului Județean C, prin care Teatrul de Balet " " a fost reorganizat și a fost înființat Teatrul Național de și Balet " "
Prin urmare, chiar de la data investirii s-a adus la cunoștința instanței de fond că persoana juridică chemată în judecată în calitate de angajator a fost reorganizată încă din anul 2004, prin Hotărârea Consiliului Județean C nr.151/2004, și că drepturile și obligațiile sale au fost preluate de o altă persoană juridică, respectiv Teatrul Național de și Balet " "
În această situație și în raport de prevederile art.130 din Codul d e procedură civilă, instanța de fond era datoare să lămurească exact cadrul procesual al litigiului, punând în discuția părților problema introducerii în proces a persoanei juridice-angajator care deține în mod legal calitate procesuală pasivă în cauză.
Aceasta deoarece, în exercițiul rolului său activ și pentru a ajuta efectiv părțile în ocrotirea drepturilor și intereselor lor legitime, instanța avea posibilitatea, și chiar obligația, de a pune în discuția părților, de la prima zi de înfățișare, toate aspectele necesare legalei soluționări a cauzei, inclusiv incidența prevederilor art.41 din Codul d e procedură civilă și a art.40, 41 și 46 din Decretul nr.31/1954.
Greșita aplicare a dispozițiilor procedurale și de drept material menționate anterior are drept consecință admiterea recursului conform art.312 alin.5 din Codul d e procedură civilă, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C, strada - din 2. nr. 43,.3,.34, județul C, împotriva sentinței civile nr. 359, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 26 martie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN C, cu sediul în C,- și TEATRUL NAȚIONAL DE ȘI BALET, cu sediul în C, strada - cel, nr.97, având ca obiect despăgubire.
Casează sentința recurată, în parte, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 august 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, Grefier,
- - - - - -
- -
Red.hot.jud.fond
Red./tehnored.dec.jud.recurs: /18.09.2008
Gref.AB/2 ex./22.09.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat, dosarul cu numărul de mai sus, privind recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C, strada - din 2. nr. 43,.3,.34, județul C, împotriva sentinței civile nr. 359, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 26 martie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN C, cu sediul în C,- și TEATRUL NAȚIONAL DE ȘI BALET, cu sediul în C, strada - cel, nr.97, având ca obiect despăgubire,întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 666/CM din 22 august 2008, a decis:
"Admite recursul.Casează sentința recurată, în parte, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 august 2008."
Dosarul conține un număr de ___ file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Constanța (102 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mihaela Popoacă, Irina Bondoc