Despăgubire contencios administrativ. Decizia 719/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 719/
Ședința publică din 27 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta - SRL cu sediul în P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr.893 din 31.07.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - pârât, domiciliat în P,-, - 18,.18, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursul este motivat; recurenta - reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.893/31.07.2008 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL G, în contradictoriu cu pârâtul.
A fost obligat pârâtul să achite reclamantei - SRL G suma de 456,22 lei cu titlu de despăgubiri, reactualizate la rata inflației cu începere de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr.4650/121/24.06.2008 reclamanta - SRL Gac hemat în judecată pe pârâtul pentru a fi obligat la plata sumei de 2936 lei cu titlu de pretenții (c/v cursuri de formare profesională) actualizate la rata inflației până la data plății efective a debitului.
În fapt a susținut că pârâtul a fost angajat al societății reclamante în perioada 24.10.2005-25.02.2008. Raporturile de muncă au încetat la inițiativa pârâtului prin denunțarea unilaterală a contractului prin decizia nr. 394/25.02.2008. În calitate de angajat pârâtul a urmat cursuri de formare profesională în datele de: 20-21.01.2006; 24.02.-25.02.2006; 07.11.2006 și 02.-03.02.2007,sens în care acesta a semnat angajamente prin care s-a obligat să nu părăsească unitatea pe o perioadă de 3 ani sub sancțiunea restituirii cheltuielilor efectuate cu pregătirea sa profesională. Pârâtul nu a respectat aceste angajamente și a demisionat la data de 25.02.2008, mai înainte de expirarea termenului de 3 ani. În aceste condiții, față de prevederile art.195 alin. 3. reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata c/v cursurilor de formare profesională.
În drept a invocat art. 270 alin.1.
În susținerea acțiunii a solicitat proba cu acte.
Pârâtul citat la adresa indicată de reclamantă nu s-a prezentat în instanță.
La data de 31.07.2008, reclamanta a precizat că pârâtul a achitat suma de 600 lei cu titlu de c/v cursuri profesionale și a solicitat diminuarea sumei pretinse prin acțiune cu 600 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat că cererea este fondată în parte pentru următoarele motive:
Cu copia contractului de muncă nr.31787/24.10.2005 și cu decizia nr.394/25.02.2008 (f 9 și 10) reclamanta a dovedit existența raporturilor de muncă cu pârâtul. Cu anexele la contractul de muncă înregistrat sub nr. 31787/2005, cu nota de lichidare, dar și cu factura nr. 17433/2008 (3-8) a dovedit că pe perioada derulării contractului de muncă pârâtul a beneficiat de cursuri de formare profesională, sens în care s-a angajat să nu denunțe contractul de muncă pe o perioadă de 3 ani de la data finalizării cursurilor. Cu angajamentele depuse la dosar reclamanta a dovedit că pârâtul si-a asumat obligația de restituire a contravalorii cursurilor în cazul în care nu respectă angajamentul asumat și inițiază încetarea contractului de muncă mai înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data finalizării cursurilor de formare profesională. Acest angajament este susținut și de chitanța nr.13933/04.07.2008 (19) prin care pârâtul a achitat 600 lei în contul contravalorii cursurilor de formare profesională.
Este firesc ca eforturilor financiare făcute de angajator cu formarea profesională să-i corespundă obligația salariatului de a presta muncă pentru acel angajator o perioadă de muncă minimă, astfel cum prevede de altfel și art. 195 alin.1. În temeiul principiului libertății muncii salariatul poate să nu-și respecte obligația asumată. În acest caz, el va trebui să suporte cheltuielile organizate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată astfel cum prevede art. 195 alin.3. Ca urmare având în vedere textul mai sus menționat, faptul că perioada cursurilor de formare profesională nu a fost mai mare de 6 luni, că prin nerespectarea angajamentului asumat pârâtul a cauzat reclamantei un prejudiciu deoarece este lipsită de serviciile unui angajat școlarizat, s-a constatat că cererea reclamantei întemeiată pe art.270 alin.1 este întemeiată în parte, motiv pentru care i-au fost acordate numai sumele aferente perioadei rămase nelucrate. O soluție contrară încalcă prevederile imperative ale art. 195 al.3, iar faptul că pârâtul a semnat angajamente de plată pentru restituirea întregii sume nu echivalează cu o renunțare la beneficiul acordat de lege.
Potrivit celor patru acte anexă la contractul de muncă fiecare curs a fost evaluat la 200 euro.
Raportat la data efectuării cursurilor, la perioada angajamentului de stabilitate și la data la care a avut loc încetarea contractului de muncă s-a constatat că reclamanta are de recuperat de la pârât câte 66.66 euro aferente cursurilor 1, 2 și 4 și respectiv 88 euro pentru cel de-al treilea curs de formare profesională, adică un total de 287,80 euro. La un curs de 3,67 lei /euro, rezultă că reclamanta are de recuperat suma de 1056,22 lei din care se va deduce suma de 600 lei achitată de pârât după încetarea raporturilor de muncă,rămânând un rest de plată de 456,22 lei.
Pentru a asigura repararea integrală a prejudiciului încercat de reclamantă și în conformitate cu art. 371 indice 1.pr.civilă s-a dispua reactualizarea sumei cuvenită în raport de rata inflației, cu începere de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului.
Pentru considerentele mai sus expuse s-a admis în parte acțiunea și a fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 456,22 lei cu titlu de despăgubiri actualizate la rata inflației.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că prima instanță și-a motivat hotărârea prin prisma prev. art. 195 al.3 din Codul muncii, neținând cont de faptul că aceste angajamente sunt încheiate de comun acord între salariat și angajator, anexă la contractul individual de muncă, fiind incidente în cauză și prev. art.969 Cod civil.
În drept a invocat disp.art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Intimatul deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. cu disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că, potrivit art. 195 din Codul muncii, salariații care au beneficiat de un curs sau de un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile în conf. cu art. 194 al.2 lit.b și al.3 nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puțin 3 ani de la data absolvirii cursului sau stagiului de formare profesională.
Dar aceste prevederi trebuie să fie coroborate cu disp. art. 3 ale aceluiași articol în sensul că "salariatul care nu-și respectă obligația asumată va trebui să suporte cheltuielile ocazionate de pregătirea sa profesională proporțional cu perioada nelucrată.
Astfel, între părți s-a încheiat un contract individual de muncă la data de 24 octombrie 2005 iar ulterior o serie de angajamente prin care intimatul se obliga să suporte contravaloarea c cursurilor în cazul în care inițiază încetarea contractului de muncă mai înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data finalizării cursului de formare profesională.
La data de 25.02.2008 au încetat raporturilor de muncă prin demisie așa cum rezultă din decizia nr.394/2008.
Cum intimatul nu și-a respectat obligația asumată prin angajamentele încheiate acesta a cauzat recurentei un prejudiciu deoarece este lipsită de serviciile unui salariat școlarizat și în consecință obligat la restituirea contravalorii cursului proporțional cu perioada nelucrată conf. disp. art. 195 al.3 Codul muncii.
O soluție contrară încalcă prevederile imperative ale art.195 al.3 Codul muncii iar faptul că intimatul a semnat angajamente de plată pentru restituirea întregii sume nu echivalează cu o renunțare la beneficiul acordat de lege cum corect a reținut instanța de fond.
În atare condiții, criticile formulate de recurentă nu se încadrează în motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și prin urmare, în temeiul disp. art. 312 al.1 Cod procedură civilă se va respinge recursul declarat de reclamantă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr.893 din 31.07.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 27 Octombrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /6.11.2008
:DC/2 ex/ 17.11.2008
Fond:/
Asistenți judiciari: /
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Anica Ioan, Marioara Coinacel
