Despăgubire contencios administrativ. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.77/
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind soluționarea recursului declarat de reclamanta INDUSTRIAL B, cu sediul în str.-, nr.90, etaj 2,.7 împotriva sentinței civile nr.660/6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți și .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.01.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.02.2009.
CURTEA
Deliberând asupra recursului privind conflictul de muncă, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Brăila cu nr.3903/113/ 10.12.2007, reclamanta Societatea Comercială Industrial SA a solicitat ca pârâta să fie obligată să plătească reclamantei suma de 4933 lei cu titlu de prejudiciul creat societății.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut că salariata la cumpărarea unor terenuri a justificat eronat suma de 7 200 lei, în loc de 2 267 lei și nu a informat conducerea societății cu privire la prețul practicat.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că decizia de a achiziționa terenurile la un anumit preț nu a fost a ei, iar sarcinile de serviciu o obligau doar la înscrierea corectă a mențiunilor privitoare la tranzacție în contabilitatea primară a societății și la supravegherea ridicării sumelor din casierie (filele 27, 28).
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a susținut îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de serviciu de către fosta salariată și faptul că suma solicitată se constituie în prejudiciu cert pentru societate din vina exclusivă a acesteia (fila 30).
Reclamanta la termenul din 14.05.2008 reclamanta a solicitat ca răspunderea pârâtei pentru prejudiciu să fie stabilită în solidar cu un alt salariat, respectiv cu (fila 58).
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, susținând că nu are nicio vină în producerea prejudiciului, iar la numărul de câte cel puțin șapte tranzacții pe zi, un preț mult mai mare decât cel practicat nu putea să treacă neobservat (fila67).
Prin Sentința Civilă nr. 660/2008 Tribunalul Brăilaa respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de către reclamanta Societatea Comercială Industrial SA și a obligat-o pe aceasta să-i plătească pârâtei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
A reținut în motivare că, în conformitate cu contractul individual de muncă înregistrat cu nr. -/11.05.2006 la ITM B, pârâta a fost angajată la 03.04.2006 pe durată nedeterminată în funcția de economist (fila 15).
Raporturile de muncă dintre părți au încetat la 14.02.2007, potrivit susținerii angajatorului( fila3).
Pârâtul, introdus în cauză la cererea reclamantei la termenul din 14.05.2008, conform contractului individual de muncă înregistrat cu nr. -/11.05.2006 la ITM B, a devenit angajatul acesteia tot la 03.04.2006 pe durată nedeterminată în funcția de agent contractări(fila 53).
Cu toate că cei doi salariați au funcții diferite, respectiv economist și agent contractări, fișele posturilor au același conținut, având mențiuni doar cu privire la comportamentul pe care salariații ar trebui să aibă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, fără să fie stabilite atribuțiile concrete specifice funcțiilor(filele 10 și 55).
Reclamanta a susținut că pârâta a încălcat prevederile fișei postului de la numerele 2,6,9 și 10, potrivit cărora trebuia să dovedească în toate acțiunile sale că urmărește interesul afacerii angajatorului și nu cel personal; răspunde administrativ și penal când acțiunile sale prejudiciază firma în sensul sustragerii de bani, a pierderii acestora din diferite motive imputabile sau nu justifică sumele avansate în termen maxim de 2 zile de la data primirii avansului; când are informații de situații când firma este prejudiciată în orice fel de salariații proprii sau se pierd bani în tranzacții oneroase, are obligația de a informa în scris directorul; își aduce în permanent contribuția la eficientizarea tranzacțiilor și informează în timp util conducerea când sunt practicate prețuri mai mari decât cele ale competiției sau zonei (fila 10).
Angajarea răspunderii pârâtului a fost motivată cu însușirea sumelor ridicate de la unitate (fila 58).
În dovedirea prejudiciului și a vinovăției economistei au fost depuse deciziile întocmite în vederea stabilirii termenelor pentru inventarierea de sfârșit de an a patrimoniului societății, a comisiei și a procedurii, precum și procesul-verbal din 20.11.2007 de constatare a rezultatelor(filele 6-9).
Din procesul-verbal rezultă că societatea a achiziționat două terenuri situate în județul I în cursul lunilor mai și iunie 2006, pentru care s-ar fi plătit un preț de trei ori mai mare decât cel practicat în zonă în perioada respectivă, întrucât s-au justificat mai mulți bani decât acel preț (fila 9).
A mai fost depus la dosar decontul de cheltuieli întocmit de economistă cu privire la sumele achitate pentru cele două terenuri(fila 14) și dovada de primire a sumelor necesare achitării prețului de către agentul de contractări (filele 50-52).
Se constată din înscrisurile de mai sus că ceea ce a li s-a imputat celor doi salariați este plata unui preț de trei ori mai mare în cazul economistei și a însușirii diferenței dintre prețul practicat și suma ridicată din casieria unității în cazul agentului de contractări.
Ori, înscrisurile dovedesc doar achiziționarea terenurilor la prețul înscris în decont și în actele întocmite la casierie.
Nu este dovedit faptul că în perioada respectivă prețul practicat pe piața imobiliară în județul I ar fi fost de trei ori mai mic, cum se pretinde în procesul -verbal, nu rezultă din actele depuse cine decidea în unitate acceptarea unui preț de achiziție.
Probele administrate nu fac dovada că decizia asupra prețului aparținea economistei și nici faptul că eventuala diferență dintre prețul practicat și suma ridicată din casieria unității ar fi fost însușit de către agentului de contractări.
Fișele posturilor, în condițiile în care nu stabilesc clar atribuțiile concrete specifice funcțiilor, nu sunt de natură să dovedească încălcarea obligațiilor, iar prevederile pretinse de angajator ca fiind încălcate nu au legătură acestea, ci urmăresc responsabilizarea salariaților la loialitate față de angajator și față de interesele acestuia în afaceri.
Procesul-verbal nu este un act care să reflecte rezultatele unei inventarieri de sfârșit de an a patrimoniului cu cifre clare, ci un act care cuprinde concluzii, fără anexe care să le susțină pe acestea.
Cu privire la împrejurarea că agentul de contractări ar fi însușit o parte din suma ridicată pentru plata terenurilor nu s-a făcut nicio dovadă.
În conformitate cu dispozițiile art.270 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Prin urmare, pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților, angajatorul trebuie să facă dovada existenței unui prejudiciu cert, real și actual, că acesta a fost produs de către salariat cu vinovăție, iar între prejudiciu și munca acestuia există o strânsă legătură.
Sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile până la prima zi de înfățișare, potrivit art.287 din Codul muncii.
Având în vedere faptul că din probele administrate nu rezultă că din vina celor doi salariați s-a produs o pagubă materială unității, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii patrimoniale a acestora.
În consecință, acțiunea civilă, formulată în baza dispozițiilor art.270 din Codul muncii, a fost respinsă ca nefondată.
În baza art.274 din Codul d e procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței de la dosar.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, solicitând modificarea ei și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 4933 lei, reprezentând prejudiciului produs societății.
În motivare a arătat că pârâta avea obligația de a verifica deconturile agenților societății cu atribuții în cumpărarea terenului agricol.
În cazul numitului, deși s-a cumpărat o cotă indiviză de 1/3 din teren s-a achitat suma raportat la întreaga suprafață, ceea ce înseamnă că s-a plătit un preț de trei ori mai mare decât prețul pieței.
Pârâta avea obligația să anunțe conducerea societății cu privire la solicitarea lui de a deconta cumpărarea unei parcele de teren de trei ori mai scumpă decât prețurile plătite în alte contracte.
Este adevărat că nu există dovezi privind însușirea sumei de către pârâți, dar consideră că pârâta era obligată să refuze aprobarea decontului, ceea ce ar fi împiedicat încasarea banilor de către.
Solicita ca ambii pârâți să răspundă pentru prejudiciul adus societății, proporțional cu salariul net al fiecăruia.
Intimații și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu au produs societății nici un prejudiciu, întrucât directorul era cel care negocia cu fiecare vânzător, iar prețul terenului era diferit de la caz la caz.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 270 (1) din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru a exista răspundere patrimoniala este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicita a salariatului, săvârșită în legătura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovăția salariatului.
Corect a reținut instanța de fond că reclamanta nu a făcut dovada existenței vreunui prejudiciu cauzat de pârâți.
Astfel, deși susține că prețul pieței era de trei ori mai mic decât cel plătit numitului, nu face nici o dovadă în acest sens. Singurele acte depuse la dosar sunt niște procuri date în vederea cumpărării de teren, în care nu se menționează prețul de achiziție a acestuia, ci doar faptul că prețul a fost achitat integral.
De altfel recurenta se contrazice, afirmând pe de o parte că s-a plătit un preț de trei ori mai mare (cumpărătorului), iar pe de altă parte că banii ar fi fost însușiți de salariați. Nu se depune contractul de vânzare-cumpărare și nici un alt act din care să reiasă modul de negociere al prețului terenului și marja de negociere permisă, devenind credibile susținerile salariaților că nici unul dintre ei nu aveau atribuții cu privire la negocierea prețurilor.
În consecință, curtea consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în conformitate cu probele administrate, iar în baza art. 312 Cod de procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
In temeiul art. 274 Cod de procedură civilă recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata-pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta INDUSTRIAL B, cu sediul în str.-, nr.90, etaj 2,.7 împotriva sentinței civile nr.660/6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă pe recurenta-reclamantă să plătească intimatei-pârâte suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/19.02.2009
Tehnored./2 ex./ 19 Februarie 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
