Despăgubire contencios administrativ. Decizia 845/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 845/
Ședința publică din 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1494/24.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - pârât, domiciliat în B,- A,.221,.9, jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 31.08.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 2 2009.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.494/24.11.2008 Tribunalul Galația respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâtul, ca nefondată.
A obligat reclamanta - SRL G, să plătească pârâtului suma de 3000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr5861/121/ 03.09.2008, reclamanta - SRL Gac hemat în judecată pe pârâtul pentru a fi obligat la plata sumei de 64.596, 00 lei actualizată cu indicele de inflație, până la recuperarea integrală a acesteia, reprezentând 47.873 lei despăgubiri datorate de fostul salariat pentru nerespectarea clauzei de neconcurență prevăzută în contractul individual de muncă și actul adițional nr. 193/05.05.2006 și 16.723 lei, indemnizație aferentă clauzei de neconcurență plătită de reclamantă salariatului în perioada iunie 2007-martie 2008.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost salariatul societății reclamantei în funcția de agent comercial, până la data de 15.06.2007, pe departamentul -carton. Urmare a modificării aduse Codului muncii prin nr.OUG 65/2005, la data de 26.04.2005, între - SRL și numitul s-a încheiat actul adițional nr. 193 din data de 05.05.2006, la contractul individual de muncă nr. 13204/17.06.2002 prin care era prevăzută clauza de neconcurență.
Conform actului adițional menționat mai sus, pârâtul, în calitate de salariat al societății reclamante, se obliga ca pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă să nu presteze activitățile menționate în, la societăți cu obiect similar de activitate ca al - SRL. De asemenea, pârâtul avea la dispoziție o listă cu societățile concurente ce putea fi vizualizată la Serviciul Resurse Umane începând cu data încetării Contractului Individual de Muncă. Pe lista societăților comerciale concurente se afla și - SRL B, cu punct de lucru în B,-, societate la care fost salariat a activat după ce și-a încheiat activitatea la - SRL, punct de lucru În acest sens, s-a anexat la cererea de chemare în judecată un certificat constatator cu privire la societatea menționată anterior din care reiese faptul că aceasta are punct de lucru pe aria geografică prevăzută de - SRL prin clauza de neconcurență, arie în care fostul salariat nu putea activa.
A mai arătat că, clauza de neconcurență este o clauză specifică a contractului individual de muncă, alături de alte clauze cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesională, clauza de mobilitate, clauza de confidențialitate. Ea este prevăzută în articolele nr. 21 și 22 din Codul muncii.
Pentru ca această clauză să fie viabilă, trebuie să respecte anumite condiții de valabilitate. Astfel, în primul rând, clauza trebuie să fie prevăzută expres în contractul de muncă, sau prin intermediul unui act adițional, parte integrantă a contractului, condiție ce a fost îndeplinită prin actul adițional nr. 193 din data de 05.05.2006. Clauza de neconcurență poate fi prevăzută chiar la încheierea contractului individual de muncă, sau după o perioadă de timp, pe parcursul derulării contractului individual de muncă, prin intermediul unui act adițional, așa cum a fost și cazul pârâtului.
O altă condiție esențială a clauzei de neconcurență este cea a prevederii cuantumului indemnizației datorate de către angajator. În acest sens, indemnizația datorată fostului angajat, a fost negociată și stabilită la 50% din media veniturilor salariale brute primite de salariat în ultimele șase luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă. Indemnizația datorată de - SRL a fost plătită întocmai și la timp, societatea reclamantă respectându-și obligațiile asumate prin actul adițional nr. 193/05.05.2006.
Datorită caracterului "intuitu persoanae" al contractului individual de muncă, încrederii angajatorului în salariatul său trebuie să-i corespundă o obligație corelativă de fidelitate a acestuia față de angajator. acestei obligații o constituie clauza de neconcurență, adică reținerea absolută a salariatului de a divulga informații acumulate în procesul muncii sau de a săvârși orice act de concurență față de angajatorul său, atât pe parcursul derulării contractului individual de muncă, cât și ulterior încetării acestuia, pe toată durata activării clauzei mai sus amintită. S-a învederat instanței faptul că fostului salariat i-au fost aduse la cunoștință de mai multe ori consecințele nerespectării clauzei de neconcurență. De asemenea, lista cu societățile concurente putea fi vizualizată în orice moment de către pârâtul.
Odată îndeplinite condițiile de valabilitate, clauza de neconcurență are ca efect obligația salariatului de a nu presta, în interesul propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său și, implicit, obligația de a nu presta o activitate în favoarea unui terț, care se află în relații de concurență cu fostul său angajator. Nu se interzice salariatului să presteze orice activitate, ci numai o activitate care se află în relații de concurență. De asemenea, nu se interzice salariatului să presteze orice activitate la orice angajator, ci numai la angajatorii aflați în relații de concurență cu fostul său angajator. Clauza de neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul acesteia sunt trecute genul de activități ce sunt interzise salariatului, pe durata valabilității clauzei de neconcurență.
Mai mult decât atât, în data de 25.05.2007, societatea reclamantă a înaintat către fostul salariat adresa cu numărul 305, prin care i se reitera salariatului obligația respectării clauzei de neconcurență așa cum a fost negociată prin actul adițional nr. 193/05.05.2006, parte integrantă la contractul individual de muncă nr. 13204/17.06.2002.
Cu privire la faptul că pârâtul s-a angajat prin actul adițional să nu presteze activități similare cu cele ale angajatorului, acest angajament este contrazis chiar de către pârâtul, care a activat după încetarea contractului de muncă cu societatea reclamantă, ca Director Zonal al - SRL, societate ce se afla pe lista de societăți concurente, având ca arie de acoperire și implicit și piață de desfacere și județul S-au anexat o serie de comunicări prin mail din care rezultă fără echivoc că pârâtul a fost angajat al societății amintite, încălcând astfel clauza. Din certificatul constatator emis de către Registrul Comerțului reiese faptul că societatea - SRL deține punct de lucru în B,-, fapt ce atesta nerespectarea clauzei de neconcurență semnată și acceptată de către pârât întrucât în actul adițional este prevăzută aria de acoperire a clauzei în care este inclus și județul
Având în vedere că pârâtul a fost angajat al - SRL, punct de lucru în B, în funcția de Departament Carton, acesta deține conform fișei postului un portofoliu de clienți pe care îi avea în administrare, de care s-a folosit la noul său loc de muncă, prezentându-se la acești clienți cu avantajul fundamental de a avea la cunoștință prețurile concurenței și listele de discount-uri ce puteau fi acordate. Consecința activității întreprinse de către pârât a constat în producerea de prejudicii pentru - SRL, concretizate în scăderea considerabilă a vânzărilor pe departamentul Carton.
Actul adițional este parte integrantă la contract, nr. 193/05.05.2006 și reprezintă legea părților.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
A încheiat actul adițional nr. 193/2006 prin care se prevedea și o clauză de neconcurență incompletă, iar el a respectat întrutotul clauza de neconcurență.
Reclamanta prin adresa nr. 337/2008 a renunțat la aplicarea clauzei de neconcurență începând cu data de 10.03.2008 și a sistat plata indemnizației de neconcurență fiind exonerat de obligația de neconcurență față de reclamantă.
Cu toate acestea, pârâtul arată că nu a lucrat și nici nu lucrează la societatea la care pretinde reclamanta că prestează activități.
Clauza de neconcurență își produce efecte conform art. 21 alin. 2 din Codul muncii atunci când sunt prevăzute în mod expres activitățile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizației de neconcurență lunare, perioada pentru care își produce efectele clauza de neconcurență, terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității.
Astfel că, se justifică ca în cuprinsul clauzei de neconcurență sau într-o anexă la aceasta să fie enumerați terții în favoarea cărora este interzisă prestarea activității, fiind eliminat abuzul angajatorului.
Mai arată că în actul adițional sus-indicat nu sunt enumerați terții în favoarea cărora este interzisă prestarea activității de către pârât și, mai mult, lista indicată de către reclamantă ca fiind disponibilă la Serviciul Resurse Umane nu i-a fost adusă la cunoștință în integralitatea ei.
Față de cele arătate, consideră că această clauză de neconcurență nu își produce efecte, astfel încât solicită să se constate că respectiva clauză de neconcurență din actul adițional nu își produce efecte.
Reclamanta l-a exonerat de aplicarea clauzei de neconcurență prin adresa nr. 337/2008, astfel că acțiunea prezentă este abuzivă și formulată cu rea credință, opinează pârâtul.
Dacă reclamanta avea vreun dubiu cu privire la nerespectarea acestei clauze de neconcurență trebuia și putea să nu renunțe la clauza de neconcurență și să ceară aplicarea acesteia întrutotul.
Faptul că a renunțat la aplicarea clauzei de neconcurență și ulterior au fabricat un e-mail anterior renunțării la clauză dovedește reaua-credință a reclamantei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
Începând cu data de 10.03.2008, societatea reclamantă a renunțat la aplicarea clauzei de neconcurență, înștiințându-l în acest sens și pe pârât prin adresa nr. 337/2008 (fila 17), aceasta însemnând și faptul că de la acel moment nu au mai plătit pârâtului indemnizația de neconcurență.
Pe de altă parte, pentru a putea funcționa clauza de neconcurență, în cuprinsul ei trebuie să fie prevăzuți expres și limitativ societățile unde salariatul, după încetarea contractului de muncă, nu poate să-și exercite activitatea. Nu pot fi acceptate delimitări ale societăților de genul "toate societățile din raza județelor B, S, C, care există sau care se vor înființa în viitor, având același obiect de activitate sau cu obiect similar." Pe de altă parte, trebuie prevăzute concret în conținutul clauzei activitățile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului și nu trecut în mod generic obiecte de activitate cât mai generale, astfel încât să fie incluse practic toate activitățile. Fiind o limitare a unui drept, legiuitorul a fost foarte riguros, prevăzând în art. 21 pct. 2 Codul muncii că această clauză funcționează doar în condițiile în care în ea sunt prevăzute foarte clar anumite elemente.
De asemenea, determinarea terților prin indicarea unei liste la avizierul societății, listă ce conține de altfel un număr de 417 societăți reprezintă completarea unui act cu elemente extrinseci actului ce sunt doar la îndemâna uneia dintre părțile semnatare și, pe de altă parte, reprezintă o limitare excesivă în sensul art. 23 alin. 1 Codul muncii.
Prin urmare, față de aceste considerente, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL G considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- Prin notificarea din data de 337/2008 instanța de fond a interpretat eronat faptul că societatea a înțeles să renunțe la clauza de neconcurență, clauză ce a fost activată prin notificarea nr. 305/25.05.2007.
Instanța a procedat nelegal concluzionând că societatea nu s-ar mai putea prevala de consecințele și efectele clauzei de neconcurență motivată de notificarea din data de 337/2008, acea notificare ce a fost realizată ca având motiv principal încălcarea de către pârât a clauzei de neconcurență și nu reprezintă o exonerare a pârâtului de obligația de neconcurență.
- Pârâtul intimat avea la dispoziție o listă cu societățile concurente ce putea fi vizualizată la serviciul Resurse Umane.
În consecință a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În drept a invocat disp. art. 304 pct.9 și art. 312 al.3 Cod procedură civilă.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă și sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Clauza de neconcurență a început să activeze începând cu data de 25.05.2007, dată la care societatea a înțeles să se prevaleze de clauza înserată în actul adițional la contractul individual de muncă nr.13204 încheiat la data de 17.06.2002 înregistrat sub nr.193 contrar susținerilor pârâtului.
Clauza de neconcurență prevede că, pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă, salariatul intimat să nu presteze activitățile menționate în actul adițional, la societăți cu obiect similar de activitate ca al - SRL, care activează pe teritoriul jud. B, C și S ce fac parte din aria de activitate a punctului de lucru
În același act adițional este prevăzut că, lista exemplificativă a societăților concurente existente este disponibilă la Serviciul resurse Umane și va putea fi consultată de salariat la momentul încetării contractului său individual de muncă.
Intimatul - pârât a primit un exemplar al actului adițional, semnând de primire (fila 13 dosar fond).
Pârâtul afirmă că nu a luat cunoștință de lista cu societățile respective însă această afirmație nu poate fi reținută deoarece acesta a semnat actul adițional în care era înserată clauza de neconcurență cu mențiunea că societățile concurente se află înscrise într-o listă ce se află la Serviciul resurse Umane unde poate fi consultată, fiind respectate prevederile art. 21 alin.2 din Codul muncii.
Practic, intimatul - pârât își invocă propria culpă prin faptul că a fost lipsit de diligență, în condițiile în care societatea și-a respectat obligațiile asumate și a achitat acestuia indemnizație pentru respectarea clauzei de neconcurență.
În cazul în care intimatul ar fi considerat că este prea oneroasă interzicerea exercitării profesiei pe perioada determinată, avea posibilitatea de uza de procedura prevăzută de art. 23 al.2 din Codul muncii, în vederea diminuării efectelor clauzei de neconcurență.
Or, intimatul a acceptat clauza astfel cum a fost negociată, a semnat actul adițional și, astfel, și-a însușit prevederile acestuia, contrar susținerilor acestuia.
Problema ce trebuie analizată în prezenta cauză este dacă intimatul pârât a respectat prevederile actului adițional la contractul individual de muncă nr.13204 încheiat la data de 17.02.2006 înregistrat sub nr.193, în sensul respectării clauzei de neconcurență.
Clauza de neconcurență este justificată de natura activității angajatorului, necesitatea protejării secretului comercial și condițiilor speciale de pregătire a salariaților.
Conform art. 21 din Codul muncii, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia și cuprinde în contract o clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț o activitate care se află în concurență cu cea prestată de angajatorul său, în schimbul unei indemnizații de neconcurență lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.
Această reglementare constituie o excepție de la dispozițiile imperative ale art.38 din Codul muncii în sensul că salariatului i se permite, legal, să accepte anumite restrângeri ale libertății muncii sale în schimbul abținerii unui avantaj suplimentar de natură pecuniară.
Obligația de neconcurență este interpretată ca făcând parte din conținutul obligației generale de fidelitate a salariatului față de angajatorul său, prevăzută de art. 39 al.2 lit. din Codul muncii.
Contrar susținerilor primei instanței, rațiunea instituirii textului a fost protecția angajatorului iar interesul încheierii unui acord privind clauza de neconcurență aparține acestuia întrucât societatea apreciază dacă poate fi prejudiciată de angajarea fostului salariat la un concurent iar salariatul nu este prejudiciat fiind despăgubit astfel că protecția materială este instituită.
Susținerile recurentei că intimatul pârât nu ar fi respectat clauza de neconcurență înscrisă în actul adițional prin angajarea sa ca Director Zonal la - SRL, societate ce se află pe lista de societăți concurente, având ca arie de acoperire și implicit, piață de desfacere în jud. B, sunt contrazise de înscrisurile din dosar.
Așa cum rezultă din adeverința emisă de - SRL, intimatul nu a avut vreodată raporturi de muncă și nici nu a avut altă formă de colaborare (convenție civilă, contract de management) până la data de 14.03.2008 cu societatea sus menționată.
Mai mult, intimatul a declarat pe proprie răspundere că nu a avut vreodată raporturi de muncă și nici nu a avut altă formă de colaborare până la data de 14.03.2008 cu - SRL așa cum rezultă din declarația autentificată sub nr.2671/24.08.2009 de Biroul Notarilor Publici și -.
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă fără echivoc că intimatul a respectat prevederile actului adițional la contractul individual de muncă nr.13204 încheiat la data de 17.06.2002, înregistrat sub nr.193, în sensul respectării clauzei de neconcurență contrar susținerilor recurentei.
Recurenta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă că intimatul nu ar fi respectat clauza de neconcurență deși conform art. 287 din Codul muncii, sarcina probei îi revenea angajatorului.
De asemenea, instanța nu va reține mail-urile depuse la dosar de către recurentă întrucât acestea nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În consecință, față de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 al.1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1494/24.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentă să plătească intimatului, domiciliat în B,- A,.221,.9, jud. B, suma de 2070 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /22.09.2009
:DC/4 ex/23.09.2009
Fond:/
Asistenți judiciari: /
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu
