Despăgubire contencios administrativ. Decizia 862/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.862/
Ședința publică din 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII - DIRECȚIA LEGISLAȚIE ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ, împotriva sentinței civile nr. 406/02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- (număr în format vechi 918/C/2006), în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect "DESPĂGUBIRE".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 08.12.2008 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 10.12.2008.
CURTEA
Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr.406/02.06.2008 pronunțată de către Tribunalul Vrancea, s-a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat.
S-a admis în parte contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Ministerul Apărării Naționale.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului cu titlu de despăgubiri civile, contravaloarea pensiei suplimentare în procent de 9% pentru perioada februarie 2006-martie 2008.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Secția Pensii Militare pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună actualizarea pensiei militare de stat potrivit art.48 al.1 din Legea nr.479/2003 cu aplicarea prevederilor art.1,3,7,9,22,23,24 din Legea nr.164/2001, contopirea pensiei suplimentare cu pensia de serviciu cu procentul prevăzut de Decretul nr.214/1977 pentru o perioadă de contribuție, a fond de 29 ani 5 luni și 3 zile; actualizarea vechimii totale ca urmare a aplicării prevederilor art.3,9,22,23 din Legea nr.164/2001 cu modificări.
Arată reclamantul că a contestat decizia de recalculare a pensiei nr.-/16.02.2006.
Prin cererea formulată la 13.03.2008 reclamantul a renunțat la toate celelalte capete de cerere și a solicitat doar contopirea pensiei suplimentare cu pensia de serviciu în baza art.80 din Legea nr.164/2001 cu procentul prevăzut de decretul nr.214/1977 pentru o perioadă de contribuție de 29 ani 5 luni și 3 zile și contopirea pensiei militare de stat conform prevederilor art.48 al.1 lit.e din Legea nr.164/2001 modificată cu Legea nr.479/2003 începând cu 01 octombrie 2004.
Prin întâmpinarea și completarea la întâmpinare pârâtul a invocat excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr.273/20.06.2005 iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat se reține că excepția nu este întemeiată deoarece reclamantul și-a raportat pretențiile sale la decizia de recalculare din 16.02.2006. Ori sentința civilă nr.273/20.06.2005 nu a avut și nici nu putea avea ca obiect soluționarea unei acțiuni împotriva acestei decizii care a fost emisă mult mai târziu.
Pe fondul cauzei s-a reținut că principala nemulțumire a reclamantului se referă la pensia suplimentară.
Acest drept a fost reglementat distinct pentru militarii pensionați anterior Legii nr.164/2001 față de cei ce s-au pensionat pe temeiul acestei legi.
Astfel prin Legea nr.164/2001 cei ce urmau să se pensioneze beneficiau de un spor procentual de 3%, 6%, 9% pe când pensionarii militari anterior nu au beneficiat de acest spor până la HG nr.691/2004 era o sumă care se indexa iar odată cu acest act normativ calcularea pensiei cuvenite acestor persoane s-a raportat la elementele prev.de acest act normativ.
Prin Legea nr.14/2008 s-a completat Legea nr.164/2001 în sensul că textul articolului 78 fost reformulat astfel că și cadrele militare pensionate anterior legii să se bucure de procentele de 3%, 6%,9% în funcție de perioada de cotizare ca și pensionarii militari de după anul 2001.
Astfel că reclamantul începând cu luna martie 2008 s-a bucurat de recunoașterea dreptului la pensie suplimentară ca spor procentual de 9% pentru o perioadă de cotizare de peste 25 de ani.
În expunerea de motive a Legii nr.14/2008 s-a reținut că această reformulare a art.78 este necesară pentru a elimina discrepanța între militarii pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 și cei ce s-au pensionat în condițiile prezentei legi.
Ori această expunere reprezintă recunoașterea și consacrarea discriminării existente între pensionarii militari anterior acestei legi de către puterea legislativă.
Această discriminare trebuie sancționată prin acordarea de despăgubiri reprezentând sporul procentual de 9% pentru perioada cuprinsă între data emiterii deciziei și data aplicării Legii nr.14/2008.
Acordarea acestor despăgubiri începând cu luna octombrie 2004 nu este posibilă deoarece s-ar intra sub imperiul sentinței civile nr.273/2005 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Pentru aceste considerente și în temeiul disp.art.2 din Legea nr.137/2000 s-a admis în parte contestația și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului cu titlu de despăgubiri civile contravaloarea pensiei suplimentare pentru perioada februarie 2006- martie 2008.
S-a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta Ministerul Apărării, considerând-o nelegală și netemeinică pentru faptul că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut iar hotărârea este lipsită de temei legal.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
În drept, a invocat disp. art. 299 alin.1, art. 312 alin. 1,2, art. 304 pct. 6,9 și art. 304 indice 1.pr. civilă.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Instanța de recurs, din oficiu, la termenul de judecată din data de 03.11.2008, a invocat un motiv de recurs de ordine publică, în baza disp. art. 306 alin. 2.pr. civilă ce se raportează la disp. art. 304 pct. 3.pr. civilă.
Astfel, s-a invocat excepția necompetenței teritoriale exclusive a primei instanțe - Tribunalul Vrancea de a soluționa prezenta cauză în fond și, față de disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond care fac de prisos, cercetarea în fond a pricinii.
Față de această excepție, ambele părți au considerat că era competent Tribunalul Vrancea să soluționeze cauza în fond, pentru motivul că ar fi revenit competența către Tribunalul București numai în cazul în care s-ar fi contestat decizia de pensie.
Instanța apreciază că motivul de recurs invocat din oficiu este întemeiat și astfel este de prisos analizarea celorlalte motive de recurs invocate, față de disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă, art. 306 alin. 2.pr. civilă, art. 304 pct. 3.pr. civilă, art. 159 pct. 3.pr. civilă.
Astfel, recurentului contestator i s-au recalculat drepturile de pensie de serviciu prin decizia nr. -/16.02.2006 emisă de către Ministerul Apărării Naționale, în baza Legii nr. 479/2003 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
Prin cererea aflată la fila 69 din dosarul de fond, reclamantul intimat a precizat obiectul acțiunii solicitând, în plus, obligarea Ministerului Apărării Naționale la contopirea pensiei suplimentare cu pensia de serviciu în baza disp. art. 80 din Legea nr. 164/2001 cu procentul prevăzut de Decretul nr. 214/1977 și actualizarea pensiei militare de stat conform prev. art. 48 alin. 1 lit. a din Legea nr. 164/2001 modificată, cu menținerea în plată și actualizarea pensiei suplimentare.
Prin Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute norme cu caracter imperativ prin care se instituie o competență teritorială excepțională, specială, a instanțelor care soluționează cererile în materia respectivă.
Disp. art. 156 prevăd că cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Ori, cererea contestatorului recurentul nu este îndreptată nici împotriva Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale și nici împotriva unei case teritoriale de pensii.
În acest caz, devin incidente dispozițiile tezei II a art. 156 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora celelalte cereri de adresează instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul.
În cauză este chemat în judecată pârâtul Ministerul Apărării Naționale -Secția Pensii Militare cu sediul în B, deci competența teritorială excepțională de soluționare a cauzei revine Tribunalului București.
Instanța nu reține argumentul intimatului reclamant în sensul că ar fi aparținut competența Tribunalului București numai în cazul în care ar fi contestat decizia privind drepturile de pensie întrucât actul normativ nu distinge.
Astfel, Legea nr. 164/2001 se completează cu Legea nr. 19/2000 nu numai în ceea ce privește contestarea deciziilor ci și privitor la orice alte cereri ce vizează drepturile de pensie militară de stat.
Conform disp. art. 155 din Legea nr. 19/2000, Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:
a) modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale;
b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere;
c) înregistrarea, evidența și certificarea contribuției de asigurări sociale;
d) deciziile de pensionare;
e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;
f) modul de stabilire și de plată a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale;
g) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenții încheiate conform prezentei legi;
h) contestațiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legii;
i) alte drepturi și obligații de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.
În consecință, actul normativ vizează litigii având ca obiect orice cerere în legătură cu drepturile de pensie nu numai contestațiile.
Acesta este și raționamentul pentru care legiuitorul, în articolul 156, face vorbire de "cereri" îndreptate împotriva caselor de pensie.
Față de aceste considerente arătate mai sus, hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea normelor de ordine publică ce reglementează competența teritorială excepțională, urmând ca, în baza disp. art. 312 alin. 1,2, și 6.pr. civilă rap. la art. 304 pct. 3.pr. civilă, să se admită recursul declarat de pârâtă cu consecința casării sentinței civile recurate și a trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul București, cu aplicarea disp. art. 160.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE cu sediul în B,- - 5, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 406/02.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- (număr în format vechi 918/C/2006).
Casează sentința civilă nr.406/2.06.2008 a Tribunalului Vrancea și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/07.01.2009
Tehnored./2 ex./ 08 Ianuarie 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
