Despăgubire contencios administrativ. Decizia 872/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 872/
Ședința publică de la 01 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN DGFP B, împotriva sentinței civile nr. 1329/18.06.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat - pentru intimații reclamanți, G, R, lipsă fiind recurenții pârâți Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și participantul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, în baza art 150 Cod procedură civilă, instanția acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat -, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicită respingerea, întrucât s-a formulat petit cu privire la acest pârât doar în sensul de a fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate. Solicită respingerea recursului formulat de acest pârât.
Solicită de asemenea respingerea recursului formulat de Curtea de Conturi a României. Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe împrejurarea că în cadrul Curții de Conturi s-a înființat autoritatea de audit care există doar la În teritoriu nu există sucursale, cei ce activează ca și controlori financiari îndeplinesc însă aceleași obligații.Astfel, ar trebui ca pentru tratament egal să primească aceleași sporuri cu cei de la autoritatea de audit.
Există sentințe și decizii irevocabile, ca a Curții de Apel Galați și O unde aceste sporuri au fost acordate și deși în alte cauze se motivează că instanța nu poate ține seama de alte decizii, ÎCCJ a decis că trebuie să existe unitate în soluționarea cauzelor
Față de considerentele prezentate pe larg în întâmpinare solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond ac fiind temeinică și legală. Menționează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1329/2008 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR invocată prin întâmpinare de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în calitate de reprezentant legal, în teritoriu, al acestui minister.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, R, toți cu domiciliul ales la Camera de Conturi B, cu sediul în B,--3,în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 1și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-,sector 5 și, în consecință:
- A fost obligată pe pârâta Curtea de Conturi a Romniei să achite reclamanților diferențele de drepturi de natură salarială echivalente cu sporul de 75% calculat la salariul de bază incepând cu aprilie 2005 și până la data pronunțării prezentei, iar pentru reclamanta până la data de 31.12.2006, ce vor fi indexate cu indicele de inflație la data plății efective și cu aplicarea dobânzii legale;
- A fost obligată pe aceeași pârâtă să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al fiecărui reclamant;
- A fost obligată pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi;
- Au fost respinse celelalte pretenții ale reclamanților.
A fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâta Curtea de Conturi a României.
A fost obligată pârâta Curtea de Conturi a României la plata către reclamanți a sumei de 1050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
În conformitate cu Legea nr. 500/2002, nr.208/2005, nr.386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, rolul său fiind acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a pârâtului se justifică și prin dispozițiile art. 1 din nr.OG22/2002 aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.Ca atare această excepție a fost respinsă.
Prin nr.OUG 22/2005 aprobată prin Legea nr.200/2005, pe lângă Curtea de Conturi s-a constituit Autoritatea de Audit " pentru fondurile acordate României de pentru programele și și pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare".
Potrivit art. 145 din Legea nr. 94/1992, salarizarea personalului din cadrul Autorității de Audit se face în conformitate cu legislația privind salarizarea personalului din cadrul Curții de Conturi și cu prevederile Legii nr.490/2004 - privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.
Dispozițiile Legii nr. 490/2004 prevăd că salariile de bază ale personalului din cadrul Autorității de Audit pot fi majorate cu minimum 50% față de cele prevăzute de lege, dar nu mai mult de 100%, astfel că salariile de bază ale acestui personal au fost majorate cu 75% față de salariul controlorilor financiari din cadrul Camerelor de Conturi, în condițiile în care cele două categorii de controlori financiari desfășoară activități similare.
Chiar dacă controlorii financiari din cadrul Autorității de Audit au atribuții exclusiv pe fonduri europene și controlorii financiari din cadrul Camerelor de Conturi au atribuții, conform legii, în verificarea utilizării fondurilor puse la dispoziția României de către prin programul și a cofinanțării aferente precum și a fondurilor provenite din asistența financiară acordată României de si din alte surse de finanțare internațională.
Prin urmare, s-a reținut că, în reglementarea salarizării diferențiale între reclamanți si personalul din cadrul Autorității de Audit s-a avut în vedere doar natura unor fonduri.
Diferențierea salarială nu are la bază o justificare obiectivă și rezonabilă atâta vreme cât specificul atribuțiilor de ansamblu pe care le au toți controlorii necesită aceeași pregătire de specialitate și experiență, responsabilitate profesională specifică, precum și risc identic în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Instanța a apreciat că prin salarizarea diferită a celor două categorii de controlori financiari s-a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate reclamanților, în contra principiului egalității cetățenilor în față legii, consacrat de art. 16 (1) din Constituția României, al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și în contradicție cu principiul interzicerii oricărei discriminări prevăzut de art. 2 din pactul Internațional cu privire la drepturile civile si politice și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale.
Ca atare, instanța a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți la plata de către pârâta Curtea de Conturi a României a diferențelor se drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de 75% aplicat la nivelul salariului de bază al fiecărui reclamant în funcție de perioada lucrată, începând cu aprilie 2005.
În ceea ce privește petitul referitor la actualizarea sumelor cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale, instanța reține că acesta este întemeiat având în vedere prevederile art. 1082 și art. 1084 cod civil și a dispus în consecință.
Instanța a respins solicitarea reclamanților de a se acorda acest spor până la data rămânerii irevocabile a hotărârii și în continuare pentru viitor, întrucât, diferențele de drepturi de natură salarială sunt acordate cu titlu de despăgubiri și de aceea ele au un caracter limitat de timp.
În condițiile în care nu se intervine la nivel legislativ pentru acordarea acestui spor, reclamanții au dreptul la o acțiune ulterioară în despăgubiri.
Instanța a obligat totodată pe pârâta Curtea de Conturi a României, în calitate de angajator, să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Având în vedere ca Ministerul Economiei si Finanțelor are atribuții, potrivit art. 3 din.nr.208/2005, în elaborarea proiectului bugetului de stat, al legii anuale bugetare precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, instanța îl va obliga să aloce Curții de Conturi fondurile necesare plății diferențelor salariale solicitate de reclamanți.
Așa fiind, constatându-se că Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde în calitate de pârât, instanța a respins cererea de chemare în garanție a acestui minister formulata de pârâta Curtea de Conturi a României, ca fiind rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și de Curtea de conturi a României, criticându-o pentru nelegaliate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recursul declarat de MEF, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata salariilor pentru angajații altor instituții.
Pe fondul cauzei se mai arată că pretențiile reclamanților nu sunt admisibile întrucât, acordarea pe cale judecătorească a unui drept trebuie făcută în temeiul unei norme de drept, fără înfrângerea voinței legiuitorului și încălcarea separației puterilor în stat.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de Conturi a României, sentința este criticată pentru faptul că a fost încălcat principiul prestabilirii prin lege a salariilor în cadrul instituțiilor și autorităților publice.
Se mai arată că prin hotărârea nr. 381/2008 a CNCD, acesta s-a pronunțat asupra problemei de drept dedusă judecății, în sensul că nu există o faptă de discriminare conform disp. OG 137/2000. Egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, iar legiuitorul este îndreptățit, în considerarea unor situații deosebite, să adopte prin legi speciale reglementări diferite pentru anumite categorii socio-profesionale, iar tratamentul juridic diferit, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări, în sensul interzis de disp. art. 16 din Constituție.
Sporurile adaosurile și alte drepturi salariale reprezintă drepturi suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs faptul că prin mai multe decizii pronunțate de Curtea Constituțională, în 3 iulie 2008, s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin (3) și art. 27 alin (1) din OG137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată,sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt fondate și în consecință vor fi admise și sentința primei instanțe modificată în parte în sensul, respingerii cererii de chemare în judecată, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Reclamanții sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată în cadrul Camerei de Conturi B, în calitate de controlori financiari.
Prin acțiunea introductivă s-a solicitat de către reclamanți acordarea sporului de 75 % pe care legiuitorul a înțeles să îl acorde angajaților din cadrul Autorității de Audit prin legea 200/2005, salarizați prin legea 490/2004 și HG 170/2005, motivat de faptul că desfășoară același fel de activitate și au aceiași responsabilitate ca aceștia.
Instanța a apreciat că nu se mai impune citare CNCD în cauză, având în vedere dispozițiile OUG 75/2008, care modifică OG 137/2008, în ceea ce privește atribuțiile acestei instituții.
Unul dintre principiile de bază ale sistemului de salarizare în cadrul autorităților și instituțiilor publice, este acela al prestabilirii prin lege a salariului, prin derogare, de la principiul negocierii acestuia. Astfel voința legiuitorului de a acorda un salariu majorat cu un procent de 75 % pentru personalul care își desfășoară activitatea în cadrul Autorității de Audit, a fost materializat, printr-un act normativ cu caracter special, care nu poate fi extins și la alte categorii de personal.
În plus față de acest aspect, trebuie menționat și faptul că prin Hotărârea nr. 381/11.03.2008, Comitetul Național pentru Combaterea Discriminării, s-a pronunțat în problema de drept dedusă judecății, în sensul că nu constituie discriminare o astfel de modalitate de salarizare.
Instanța trebuie să respecte la pronunțarea prezentei sentințe și deciziile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 din OG 137/2000 deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acorda prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției". Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Față de aceste considerente instanța va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată și în consecință va fi respinsă și cererea de chemare în garanție.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și finanțelor, prima instanță a soluționat corect această excepție, reținând că deși nu sunt raporturi juridice de muncă directe între reclamanți și pârât, acesta a fost chemat în judecată în calitatea sa de ordonator principal de credite și de inițiator al proiectelor de buget, pentru a avea în vedere includerea în buget a plăților din prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de recurenții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B împotriva sentinței civile nr. 1329/M/2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, G, R, și în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Menține restul dispozițiilor privind soluționarea excepției și a cererii de chemare în garanție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 01 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red NG 9.10.2008
Dact AG 15.10.2008/3 ex
Jud fond /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu
