Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1/2009
Ședința publică din 7 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta împotriva pârâților N DE CREDIT C PRIN LICHIDATOR, &, TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat, pentru pârâta N de Credit CNp rin Lichidator, cu împuternicirea avocațială la fila 87 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, la data de 7 ianuarie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei o nouă cerere de recuzare a instanței și a completului de judecată, cererea ce a fost soluționată în cameră de consiliu azi 7 ianuarie 2009, soluția fiind de respingere a cererii de recuzare.
Reprezentantul pârâtei reiterează excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 24.11.2008, apreciind că acțiunea formulată este inadmisibilă raportat la dispozițiile Legii nr. 554/2004 și în contextul cadrului procesual precizat de reclamantă la acest moment. Arată că nici unul dintre actele atacate nu reprezintă un act administrativ și că nici pârâta pe care o reprezintă nu este o autoritate publică în sensul Legii nr. 554/2004, motiv pentru care solicită admiterea excepției și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune copii chitanțe reprezentând onorariu avocațial. Totodată relevă instanței faptul că solicită obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii formulate de către reclamantă.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus la data de 15 octombrie 2008, reclamanta a invocat, în temeiul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 7 alin. 1 din același act normativ, excepția de nelegalitate a actului denumit bilet la ordin, care a fost completat și semnat de o persoană care nu era titulară a dreptului.
În cadrul aceleiași cereri, s-a solicitat a se dispune cu celeritate suspendarea "efectuării licitației din data de 24 octombrie 2008, asupra proprietății private ocrotite de Constituția României, prin actele de executare efectuate de către & ".
Dat fiind faptul că această acțiune nu îndeplinea cerințele textului art. 112.pr.civ. în vederea soluționării cauzei cu celeritate, s-a dispus citarea reclamantei în fața instanței, anterior termenului acordat în urma repartizării aleatorii a dosarului, 5 noiembrie 2008, pentru data de 22 octombrie 2008, în conformitate cu prev. art. 114 alin. 2.pr.civ.
La termenul din data de 22 octombrie 2008, reclamanta s-a prezentat personal în fața instanței și a relevat acesteia că nu apreciază că este necesar să fie asistată de către o persoană cu cunoștințe juridice de specialitate și că nu înțelege să solicite nici acordarea ajutorului public judiciar, sub forma reprezentării intereselor sale sau a asistării de către un avocat, al cărui onorariu să fie suportat din bugetul Ministerului Justiției.
De asemenea, s-a arătat instanței că înțelege să-și completeze acțiunea inițială, în conformitate cu cele solicitate prin citația emisă pentru acel termen, în sensul în care pârâți în această procedură judiciară sunt "N" DE CREDIT C, & și TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ.
În privința obiectului acțiunii, s-a relevat că reclamanta invocă excepția de nelegalitate a biletului la ordin emis la data de 4 noiembrie 2005 și scadent la data de 1 martie 2007, depus la dosarul cauzei la fila 20, al cărui emitent este numitul și care a fost avalizat de către.
Motivele pentru care a fost invocată această excepție, în conformitate cu prev. art. 4 alin. 1 și art. 17 din Legea nr. 554/2004, derivă din împrejurarea că biletul la ordin este un înscris prin intermediul căruia își pot asuma obligații doar persoanele juridice, iar nu și cele fizice. De asemenea, s-a considerat că Legea nr. 58/1934 nu poate constitui temeiul legal al emiterii acestui act, în condițiile în care ea este căzută în desuetudine.
Totodată, s-a invocat faptul că nu există un cod de procedură comercială, iar trimiterea la Codul d e procedură civilă este anticomunitară, neconstituțională și în contradicție cu legile comerciale, iar acest ultim act normativ este lovit de nulitate absolută, având un conținut care fraudează legea ( 68 - 69).
În fapt, s-a relevat că reclamanta a girat un credit acordat de către pârâta "N" - de Credit numitului, semnând un angajament de plată și biletul la ordin ce face obiectul prezentului proces.
În condițiile în care debitorul principal nu și-a plătit ratele la scadență, iar reclamanta a renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune, s-a pornit împotriva sa executarea silită, în temeiul biletului la ordin, iar în dosarul întocmit s-a fixat termen pentru vânzarea la licitație a imobilului proprietatea sa, înscris în nr. 51.983 C, nr. topo. 23.312/LV, pentru data de 24 octombrie 2008, ora 13.
Reclamanta a mai arătat că valoarea presupusului credit, a dobânzilor și penalităților aferente nu a fost stabilită de instanța competentă, că dreptul de creanță al pârâtei nu a fost valorificat în interiorul termenului legal și că garanția acordată s-a referit doar la veniturile salariale ale petentei. Mai mult, abuzul este relevat și de împrejurarea că pârâta "N" de Credit nu a întreprins toate demersurile legale în vederea recuperării creanței de la debitorul principal, care deține bunuri și care ar putea fi urmărite și care realizează venituri.
Având în vedere aceste împrejurări, reclamanta a solicitat și ca instanța să dispună suspendarea licitației din data de 24 octombrie 2008, cerând ca aceasta să se pronunțe de urgență, înaintea datei stabilite în dosarul execuțional pentru vânzare, în vederea protejării proprietății sale private.
Curtea a pus în discuția reclamantei temeiul juridic atât al cererii principale cât și al cererii de suspendare, aceasta relevând că înțelege să-și susțină cererea astfel cum a fost precizată oral în fața instanței, că nu este vorba despre o contestație la executare silită, ci despre o acțiune în contencios administrativ, întrucât Judecătoria Cluj -N i-a respins în mod repetat contestațiile la executare care au fost formulate anterior.
Sintetizând cele relevate de către reclamantă, Curtea reține că a fost sesizată cu excepția de nelegalitate a biletului la ordin mai sus individualizat, precum și cu cererea de suspendare a procedurii de vânzare silită imobiliară pornită de către &, în dosarele execuționale nr. 124 și 125/2007, în temeiul acestui bilet la ordin.
De reținut este și că reclamanta a solicitat instanței să analizeze prezenta acțiune, în întregul său, ca fiind una în contencios administrativ, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în acest context Curtea fiind ținută să se pronunțe în conformitate cu prev. art. 129 alin. 6.pr.civ. în baza principiului disponibilității, precum și împrejurarea că petenta a relevat că este în măsură să-și reprezinte singură interesele, considerând că nu este necesară desemnarea unui avocat care să o asiste.
Cererea de suspendare a fost soluționată de către instanță prin ordonanța președințială nr. 78/2008, în sensul respingerii ca inadmisibilă ( 55 - 56), considerându-se că procedura reglementată de textul art. 581.pr.civ. nu este compatibilă cu cea definită de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a biletului la ordin, pârâta "N" de Credit, aflată în procedura de lichidare și citată prin intermediul lichidatorului -, a solicitat respingerea ei ca inadmisibilă, relevându-se că actul atacat nu este unul care să intre sub incidența prev. Legii nr. 554/2004 ( 84).
Analizând excepția invocată de către reclamantă, prin prisma incidentului de ordine publică evocat de către pârâtă care, în opinia instanței, prevalează asupra oricăror alte aspecte prealabile care ar putea fi puse în discuție, Curtea reține următoarele:
Din conținutul celor mai sus redate rezultă că reclamanta a înțeles să sesizeze instanța cu excepția de nelegalitate a unui bilet la ordin emis de către pârâta "N" de Credit la data de 4 noiembrie 2005 și scadent la data de 1 martie 2007, depus la dosarul cauzei la fila 20, al cărui emitent este numitul și care a fost avalizat de către.
În susținerea excepției de nelegalitate au fost relevate o serie de aspecte legate de împrejurările în care s-a ajuns ca reclamanta să figureze ca avalist, precum și de cadrul normativ existent și care a permis pârâtei să pornească procedura de executare silită în temeiul acestui bilet la ordin, considerându-se că acesta este afectat de vicii care determină nulitatea sa absolută, atât din punct de vedere al dreptului material cât și din punct de vedere al celui procesual.
În drept, au fost invocate prev. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
După cum s-a arătat în doctrină, problema excepției de nelegalitate (sau de ilegalitate conform terminologiei utilizate pana la adoptarea Legii nr. 544/2004) nu și-a găsit o consacrare legislativă expresă în vechea Lege a contenciosului administrativ nr. 29/1990, deși această problemă s-a pus atât înainte de adoptarea legii din 1925, cât și după acest moment, motiv pentru care sarcina formulării unei definiții a revenit doctrinei și jurisprudenței.
Până la intrarea în vigoare a Constituției revizuite, excepția de ilegalitate constituia un mod de exercitare a controlului legalității actelor administrative de autoritate de către alte instanțe judecătorești decât cele specializate, de contencios administrativ, fiind un mijloc de apărare prin care, în cazul unui proces pendinte pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una din părți, amenințată să i se aplice un asemenea act ilegal, se apără invocând acest viciu și solicită ca actul să nu fie luat în considerare la soluționarea cauzei.
După acest moment, sfera contenciosului administrativ a suferit mutații importante, prin restrângerea severă a actelor administrative exceptate de la controlul instanței de contencios administrative, iar în contextul noii Legi a contenciosului administrativ, modalitatea de reglementare a excepției de nelegalitate conferă instanțelor specializate de contencios administrativ plenitudine de jurisdicție în materia controlului legalității actelor administrative.
Așadar, în contextul Constituției revizuite și al Legii contenciosului administrativ, excepția de nelegalitate are o aplicație generală, putând fi invocată în orice proces civil, penal sau comercial și în fața oricărei instanțe, dar soluționarea acestei excepții este un atribut exclusiv al instanței de contencios administrativ, spre deosebire de soluționarea unei astfel de excepții înainte de intrarea în vigoare a Constituției revizuite și a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, când, în lipsa unei dispoziții legale exprese, competența soluționării unei astfel de excepții revenea instanței care soluționa fondul cauzei, fiind un mijloc de verificare a legalității actelor administrative de autoritate de către alte instanțe judecătorești decât cele de contencios administrativ.
În prezent, textul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 are următorul conținut: " (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate."
În doctrină, actul administrativ a fost definit ca fiind un act juridic unilateral, emis în regim de putere publică de către autoritățile publice, în scopul executării sau organizării executării legii, această definiție fiind preluată de textul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Actele administrative au fost clasificate în funcție de mai multe criterii, unul dintre acestea fiind întinderea efectelor pe care un astfel de act le produce, distingându-se acte administrative cu caracter normativ, pe de o parte și acte administrative unilaterale cu caracter individual, pe de altă parte.
Raportat la cele mai sus expuse, Curtea apreciază că excepția de inadmisibilitate invocată de către pârâtă este fondată din cel puțin două perspective:
Prima se referă la împrejurarea că biletul la ordin contestat nu are valențele și efectele unui act administrativ, astfel cum acesta a fost definit mai sus, ci este un fapt de comerț obiectiv, care intră sub incidența jurisdicției comerciale, fiind astfel exclusă posibilitatea analizării legalității sale, în temeiul prev. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Apoi, reclamanta s-a adresat direct instanței de contencios administrativ, nefiind astfel îndeplinită cerința ca excepția de nelegalitate să fie invocată într-un proces pendinte, a cărui soluționare să depindă de un act administrativ.
În concluzie, excepția invocată de către reclamantă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, iar în temeiul art. 274 alin. 3.pr.civ. fiind în culpă procesuală, aceasta va fi obligată să plătească pârâtei "N" de Credit cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 300 lei, reprezentând onorariu avocațial (f 104).
Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut că pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei totale de 714 lei, cu titlu de onorariu avocațial, însă acest cuantum a fost apreciat ca fiind nejustificat, raportat la complexitatea cauzei și munca îndeplinită de către avocat, care s-a rezumat la redactarea unei întâmpinări de o J de pagină și la susținerea acesteia în fața instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ precizată și extinsă formulată de către reclamanta,. în C-N,-/55, jud. C împotriva pârâților "N" DE CREDIT C prin lichidator, cu sediul în C-N, B-dul 21 decembrie 2. nr. 118,. 1, jud. C &, cu sediul în C-N, Cl., nr. 13,. 1, jud. C și TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ, cu sediul în C-N, Cl., nr. 2 - 4, jud. C, având ca obiect excepție de nelegalitate.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei "N" DE CREDIT C, cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 300 lei.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 07 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./6 ex./30.01.2009.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
