Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 1167/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1167
Ședința publică de la 18 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art.25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998, invocată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998, COMISIA MUNICIPIULUI B PENTRU APLICAREA LEGII NR.9/1998 ȘI A LEGII NR.290/2003 și GUVERNUL ROMÂNIEI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții și, prin avocat, lipsind pârâții Guvernul României, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii Nr.9/1998,Comisia Municipiului B pentru aplicarea Legii nr.9/1998 și a Legii nr.290/2003.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că prin serviciul "registratură" au fost depuse la data de 19.02.2009, cerere de intervenție din partea Ministerului Finanțelor Publice (trimisă prin poștă), la data de 20.02.2009, note scrise din partea reclamanților, la data de 17.03.2009, concluzii scrise din partea pârâtului Guvernul României.
Se comunică reclamanților, prin avocat concluziile scrise formulate de Guvernul României și un exemplar al cererii de intervenție.
Curtea pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Ministerul Finanțelor Publice.
Reclamanții, prin avocat solicită respingerea în principiu a cererii de intervenție considerând că Ministerul Finanțelor Publice nu justifică interes în cauză.
Curtea, după deliberare, admite în principiu cererea de intervenție formulată de Ministerul Finanțelor Publice având în vedere calitatea acestuia de inițiator al actului contestat. Acordă cuvântul pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, a inadmisibilității și pe fond.
Reclamanții, prin avocat solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților față de dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și faptul că aceasta este parte în dosarul privind contestația. Solicită respingerea și a excepției de inadmisibilitate având în vedere dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Plenul judecătorilor Secției de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție statuând că excepția de nelegalitate invocată cu privire la acte administrative unilaterale cu caracter normativ este admisibilă. Pe fond solicită admiterea excepției de nelegalitate susținând că normele criticate nu sunt în concordanță cu normele juridice superioare, cu Tratatul Internațional de la C din 1940, cu Constituția României din 1991, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Declarația Universală a Drepturilor Omului, nu sunt oportune și actuale. Depune concluzii scrise pe excepție și pe fond. Depune concluzii scrise pe excepții și pe fond.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, a inadmisibilității și pe fond.
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 13.11.2008 s-a inregistrat adresa Tribunalului B Sectia a IX-a deoarece prin incheierea din 3.11.2008 pronuntata in dosarul - a acelei instante s-a suspendat cauza in temeiul art. 4 din legea nr. 554/2004 si s-a dispus sesizarea Curtii de Apel B in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate a art. 25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998.
In fapt, reclamantii au aratat ca dispozitiile art. 25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998 sunt nelegale, nefiind in concordanta cu prevederile legii nr. 9/1998, Tratatul d l Craiova din 1940, constitutia, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Au aratat ca legea nr. 9/1998 nu limiteaza valoarea compensatiilor banesti ce urmeaza a fi platite.
De asemenea s-au invocat art. 41 al. 3, 11, 20 al. 2 si 51 din Constitutia Romaniei.
La 3.12.2008 Guvernul Romaniei a depus nota de fundamentare a HG nr. 753/1998, avizul Consiliului legislativ.
La 4.01.2009 parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive deoarece nu este emitenta actului contestat si a inadmisibilitatii.
La 21.01.2009 Guvernul Romaniei a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate, deoarece conform art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004, exceptia de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual nu si pe cele cu caracter normativ.
Hotararea din speta are caracter normativ.
Pe fond a solicitat respingerea exceptiei ca neintemeiata.
O noua intampinare a fost depusa la 18.02.2009 prin fax.
La 18.02.2009 Ministerul Finantelor Publice a depus cerere de interventie in interesul paratului, in calitatea de initiator a HG contestate.
Guvernul Romaniei si reclamantii au depus concluzii scrise.
La termenul din 18.03.2009 instanta a pus in discutie inadmisibilitatea exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a se retine ca aceasta exceptie este neintemeiata urmand a fi respinsa fata de prevederile art. 4 al. 2 din legea nr. 554/2004 care dispun ca "nstanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului" pe exceptia de nelegalitate.
Atunci cand se refera la citarea paratilor, textul are in vedere partile din dosarul de fond, in caz contrar era lipsita de relevanta indicatia ca se citeaza si emitentul actului.
Se observa ca in dosarul de fond are calitatea de parat, astfel ca acesta trebuie citat potrivit dispozitiilor sus indicate si cu ocazia solutionarii exceptiei de nelegalitate, chiar daca nu este emitentului actului ce face obiectul acestei exceptii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate, ca aceasta exceptie este intemeiata pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 " egalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".
Prin urmare numai actele administrative unilaterale cu caracter individual pot face obiectul unei exceptii de nelegalitate.
Norma sus indicata nu poate fi susceptibila de o alta interpretare, atata timp cat legiuitorul a indicat expres ce acte pot fi atacate pe cale de exceptie oricand.
Ratiunea legiuitorului de a exclude actele cu caracter normativ din sfera de aplicare a exceptiei de nelegalitate este justificata de o serie de considerente.
In primul rand spre deosebire de actele administrative cu caracter individual, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand (art. 7 al. 11si art. 11 al. 4 din legea nr. 554/2004).
Astfel nu se mai justifica atacarea actului administrativ cu caracter normativ pe cale de exceptie, daca el poate fi atacat pe cale principala oricand.
Efectul admiterii unei exceptii de nelegalitate este prevazut chiar de legiuitor la al. 4 al art. 4 din legea nr. 554/2004 si consta in faptul ca "instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată".
Prin urmare, actul admistrativ in cauza desi este nelegal si aceasta nelegalitate a fost constatata, continua sa existe, el nefiind anulat si doar instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza fara a tine seama de acest act.
Care ar fi efectul, daca si actele normative ar putea face obiectul exceptiei de nelegalitate?
Se pot constata o serie de efecte negative in acest caz.
Astfel exista ipoteza ca acelasi act, desi nelegal, sa se aplice in continuare unor subiecte de drept, creaindu-se situatia inacceptabila ca un asemena act sa fie aplicabil pentru o serie de destinatari ai, iar pentru altii, sau mai, poate pentru o singura persoana acel act sa nu se mai aplice.
Prin faptul ca partea care a invocat exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ nu este obligata sa introduca o actiune in anulare, pentru a-si atinge scopul de a nu fi luat in considerare la solutionarea unei cauze determinate, actul nelegal nu este anulat si astfel nu este aparat interesul legitim public, care este definit de art. 2 lit r din legea nr. 554/2004 ca "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice".
Se creaza astfel situatia ca un act in privinta caruia s-a constatat ca este nelegal continua sa existe si sa-si produca efecte.
De asemenea obligatia publicarii este prevazuta de art. 23 din legea nr. 554/2004 numai pentru "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ".
Prin urmare numai acele hotarari prin care s-au anulat actele administrative cu caracter normativ sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor".
Cum hotararile prin care se constata nelegalitatea unui act administrativ nu se publica, neexistand aceasta obligatie, si nici nu sunt general obligatorii, fata de prevederile art. 4 al. 4 si art. 23 din legea contenciosului administrativ se creaza premisele unui arbitrariu in aplicarea actului normativ, daca el ar putea fi atacat pe calea exceptiei de nelegalitate.
Principalele efecte negative ale unei astfel de solutii sunt obligarea implicita a unui numar foarte mare si nedeterminat de persoane de a ataca actul normativ nelegal pe calea exceptiei ori de cate ori actul se aplica si acestora, desi anterior o instanta s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea actului.
Se pierde astfel un timp important ce lungeste perioada de solutionare a cauzelor in mod nejustificat.
Exista premisele pronuntarii unor hotarari contradictorii deoarece nu toti autorii exceptiei de nelegalitate vizand acelasi act cu caracter normativ pot invoca aceleasi motive de nelegalitate si pe acelea care atrag nulitatea actului.
Revenind la exceptia de nelegalitate nu sunt interpretabile dispozitiile art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 deoarece nu s-a folosit nici termenul general de act administrativ si nici de cel de act adminsitrativ individual, ca termeni generici ci s-a folosit in mod expres sintagma "act administrativ unilateral cu caracter individual".
Cu privire la faptul ca la alineatul 2 al art. 4 din lege s-a folosit doar sintagma de act administrativ unilateral, aceasta situatie nu se poate interpreta decat ca este vorba tot despre actele cu caracter individual fata de dispozitiile art. 46 al. 1 din legea nr. 24/2000, care prevad ca "n cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării."
Astfel ipoteza diferita de la alineatul 2 al art. 4 se refera momentul emiterii actului in raport de intrarea in vigoare a legii ("emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi") si nu la faptul felul actului administrativ care poate fi atacat.
Se ataca cu exceptia de nelegalitate dispozitii dintr-un act adminsitrativ unilateral cu caracter normativ, acesta aplicandu-se unui numar de persoane nedeterminate.
Ca urmare se constata intemeiata exceptia inadmisibilitatii si in baza textelor de lege invocate si a art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 va respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998, ca inadmisibila.
Pe cale de consecinta va admite si cererea de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a AUTORITATII NATIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR cu sediul in B, Calea nr. 202, sector 1.
Admite exceptia inadmisibilitatii invocata de paratul GUVERNUL ROMANIEI cu sediul in B, Piata nr. 1, sector 1 si paratul.
Respinge exceptia de nelegalitate a prevederilor art. 25 din Normele Metodologice din 26.10.1998 pentru aplicarea Legii nr.9/1998 aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.753/1998 invocata de si ambii cu domiciliul in B,-, sector 1 in contradictoriu cu GUVERNUL ROMANIEI, COMISIA MUNICIPIULUI B PENTRU APLICAREA LEGII NR. 9/1998 si a legii nr. 290/2003 cu sediul in B,-, sector 5 si intervenientul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE cu sediul in B,-, sector 5, ca inadmisibila.
Admite cererea de interventie in interesul Guvernului Romaneiei formulata de MFP.
Cu drept de recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18.03.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP (8 ex.)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
