Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 130/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 130/CA
Ședința publică de la 23 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamantul în dosarul nr- al Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsă părțile, reclamantul și reprezentanții pârâților: Primăria comunei Forăști,județul S, și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că pârâtul L a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea excepției de nelegalitate și soluționarea cauzei în lipsă..
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra excepției de nelegalitate de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr.8497/99 din 20.11.2007, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Forăști, județul S, comunicarea informațiilor de interes public pe care le-a solicitat la data de 31.02.2007, precum și plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune.
La termenul din 24 ianuarie 2008, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art.53 alin.3 din Ordinul nr.1430 din 26 august 2005, emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, apreciind că acesta îi limitează dreptul la informație, prin faptul că impune consultarea unor documente doar într-o anumită locație.
Prin încheierea din 17 aprilie 2008, Tribunalul Iașia dispus sesizarea Curții de APEL IAȘI, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.53 alin.3 din nr.1430/2005, formându-se dosarul nr-.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, care a succedat Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, prin întâmpinare, a solicitat respingerea excepției, pe motiv că actul administrativ contestat a fost emis în baza și în aplicarea Legii nr.50/1991 și că el este în concordanță cu normele de aplicare a menționatei legi.
-2-
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că, prin art.53 alin.3 din T nr.1430/2005, s-a stabilit, în aplicarea dispozițiilor Legii nr.50/1991, că:"conținutul documentațiilor cu caracter tehnic, documentațiile de urbanism și de amenajarea teritoriului, precum și celelalte reglementări urbanistice care au stat la baza emiterii autorizațiilor de construire/desființare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului și numai de cei care pot face dovada că sunt direct interesați sau potențial afectați de prevederile acestora, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului județean/local, după caz".
Autorul excepției pretinde că, prin impunerea unei anumite locații pentru consultarea documentațiilor cu caracter tehnic și recunoașterea dreptului de acces doar pentru persoanele direct interesate sau potențial afectate, îi este îngrădit accesul la informații de interes public, drept recunoscut prin Legea nr.544/2001.
Curtea nu poate primi acest punct de vedere întrucât, în materia vizată, trebuie să se facă distincție netă între informațiile ce se referă în mod explicit la activitatea unei autorități sau instituții publice și datele și documentele de care acestea s-au folosit, dar care emană de la terțe persoane.
Dacă autorizația de construire/desființare construcții este în mod necontestat un act administrativ, a cărui publicitate se asigură de autoritatea emitentă prin afișarea lunară a listei autorizațiilor emise, completată cu elementele de identificare a imobilului, documentația ce a stat la baza întocmirii actului administrativ nu mai este rezultatul activității nemijlocite desfășurată de autoritatea publică emitentă.
cu caracter tehnic, documentațiile de urbanism, avizele, actele de proprietate ale titularului, proiectele de execuție și alte asemenea înscrisuri sunt proprietatea persoanei fizice sau juridice care solicitat emiterea autorizației, autoritatea publică neavând drept de dispoziție asupra acestora, ci doar un drept de verificare.
Ca tare, dat fiind caracterul privat al informațiilor cuprinse în documentația ce stă la baza emiterii autorizației de construire și ținând cont de faptul că prin divulgarea lor se poate aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, ocrotit de art.12 alin.1 lit."c" din Legea nr.544/2001, este dreptul celui chemat să aplice legea, în speță Legea nr.50/1991, să restricționeze accesul la informații care nu sunt rezultatul activității directe și nemijlocite a autorităților publice, care doar se folosesc de ele, cu ocazia emiterii de avize sau autorizații, pentru că recunoașterea unui acces neîngrădit ar fi de natură să aducă prejudicii persoanei care a solicitat emiterea respectivei autorizații.
De altfel, nici accesul la documentația tehnică nu poate fi considerat limitat sau îngrădit, atâta timp cât ea poate fi consultată la sediul emitentului, de orice persoană care poate dovedi că este interesată sau potențial afectată, voința legiuitorului vizând în mod direct doar activitățile și actele autorităților și instituțiilor publice, nu și datele și informațiile de care acestea iau cunoștință în
-3-
procesul elaborării și emiterii actelor administrative, date și acte care le sunt puse la dispoziție de terțe persoane.
Ca atare, autoritățile administrative trebuie să aibă posibilitatea de a verifica dacă solicitantul informațiilor are interes sau poate fi potențial afectat, prin faptul emiterii unui act administrativ, neputându-se recunoaște dreptul discreționar al cetățenilor de a se verifica acte și informații ce privesc pe terți, solicitanți ai unor servicii publice.
Constatând că accesul la documentațiile tehnice, generate de cei ce se adresează autorităților publice, este în mod justificat supus verificării și că, sub pretextul accesului la informații de interes public, nu se poate aduce atingere drepturilor recunoscute altor persoane, decât dacă acestea, prin modul în care sunt exercitate, ar fi de natură să aducă atingere interesului legitim privat sau public, Curtea apreciază că dispozițiile art.53 alin.3 din T nr.1430/2005 sunt în concordanță cu Legea nr.50/1991, drept pentru care, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004, excepția ridicată de reclamant urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a prevederilor art.53 alin.3) din Ordinul nr.1430/2005, emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, excepție ridicată de reclamantul în dosarul nr- al Tribunalului Iași.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2008
Președinte,
- -
Grefier,
- -
red-jud.TD/23.06.2008
tehnored.gref.TN/2 ex./24.03.2008.
24 Iunie 2008
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc
