Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 187/2008. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția de contencios administrativ și fiscal

Dosar Nr-

SENTINȚA Nr. 187/F/CA

Ședința publică din 26 noiembrie 2008

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa

GREFIER - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta ", și ", în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Administrația Finanțelor Publice B, Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului, - " - " SRL, Banca Română pentru Dezvoltare - Societte Generale - - Sucursala, având ca obiect "excepție de nelegalitate act administrativ".

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 12 noiembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 19 noiembrie 2008 și apoi pentru astăzi, 26 noiembrie 2008.

CURTEA

Asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamanta - ", și - B" - B:

Constată că, prin încheierea de ședință din data de 23 octombrie 2007, s-a dispus în baza art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, sesizarea Curții de Apel Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a Ordinelor comune nr. 130 - 1089 din 8.08.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Ministerul Finanțelor Publice (); nr. 251-699 din 16.12.2003, emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei (); nr. 32-200 din 23.04.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate ( ), invocată de reclamanta contestatoare - ", și - B" - B, în dosarul nr-, al Judecătoriei Brașov. Cererea a fost înregistrată în dosarul nr-, al Curții de Apel Brașov.

Pe rolul Judecătoriei Brașov reclamanta a formulat contestație la executare, solicitând anularea unor forme de executare și a unor titluri executorii emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice

În motivarea excepției de nelegalitate a celor trei ordine comune, se arată că, - ", și - B" - Baf ăcut obiectul procedurilor de privatizare, prev. de Legea nr. 137/2002, potrivit cărora ar fi beneficiat de scutirea totală a oricăror dobânzi, penalități și majorări de întârziere. Menționează că, potrivit art. 18 alin.12 din Legea nr. 137/2002, în ipoteza în care se decide eșalonarea la plată a creanțelor bugetare, această eșalonare se face prin acte intitulate "Ordine comune", emise de creditorii bugetari. Ordinele comune atacate nesocotesc dispozițiile art. 18 lit. c din lege și ale art. 249 din nr.HG 577/2002, în sensul că prin aceste acte nu se scuteau la plată accesoriile bugetare ci se eșalonau. excepția de nelegalitate are legătură cu contestația sa la executare deoarece, ea a refuzat să plătească accesoriile bugetare, fapt ce a determinat Direcția Generală a Finanțelor Publice, să emită titluri executării pentru încasarea acestor creanțe accesorii.

Precizează că, într-o altă procedură, contestatoarea a invocat excepția de nelegalitate a celor trei ordine comune, cererea i-a fost admisă, dar Inalta C de Casație și Justiție, a casat hotărârea sub cuvânt că dispoz. art. 4 din Legea nr. 554/2001 nu se pot aplica decât actelor administrative emise după intrarea în vigoare a Legii contenciosului administrativ. În prezent legea a fost modificată și există posibilitatea atacării cu excepție de nelegalitate a celor trei ordine comune.

În dosar s-a ridicat excepția de conexitate arătându-se că, excepția de nelegalitate a Ordinelor comune a fost invocată și în alte dosare aflate pe rolul Judecătoriei Brașov ( nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr- și nr- ), având ca obiect contestație la executare împotriva unor acte de executare și titluri diferite, excepții înregistrate pe rolul Curții de Apel Brașov în dosarele: nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr- și nr-.

Prin încheierea ședinței publice din data de 12 noiembrie 2008, instanța a dispus, în temeiul art. 164 Cod pr. civilă, conexarea dosarelor mai sus amintite, la dosar nr-, în baza art. 164 Cod pr. civilă.

De asemenea, în dosarele conexate, s-a invocat excepția autorității de lucru judecat și excepția de litispendență.

Instanța a reținut că nu sunt întrunite condițiile art. 163 Cod pr. civilă, față de efectele pe care le produce soluționarea excepției de nelegalitate, în dosarele în care ea s-a invocat, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, scopul urmărit este diferit în consecință excepțiile au fost respinse.

În toate dosarele conexate, motivele de nelegalitate avute în vedere de reclamanta - ", și - B" - B, sunt aceleași, în sensul că, Ordinele comune contravin dispozițiilor art. 18 lit. c din Legea nr. 137/2002 și art. 249 din nr.HG 577/2002.

În majoritatea dosarelor a fost invocată și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007. Curtea Constituțională a respins această excepție.

După întoarcerea dosarului de la Curtea Constituțională și repunerea cauzei pe rol, reclamanta - ", și - B" - Bap recizat excepția de nelegalitate invocată, în sensul că nu consideră ilegale toate prevederile Ordinelor comune, ci apreciază că sunt ilegale prevederile art. 1 lit. c și art. 1 lit. d din Ordinul comun nr. 130-1089/2003, art. 1.2 lit. b și art. 1.3 din Ordinul comun nr. 251-699/2003 și respectiv preved. art. 1.1 și 1.2 din Ordinul comun nr. 32-200/2003.

Analizând actele și lucrările dosarelor, instanța reține următoarele:

Prin Ordinul comun nr. 130 - 1089 din 8.08.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Ministerul Finanțelor Publice () s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor la bugetul de stat, datorate și neachitate de - ", și - B" - B; prin Ordinul comun nr. 251-699 din 16.12.2003, emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului () și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei () s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor la bugetul Asigurărilor sociale de stat și la bugetul asigurărilor pentru șomaj, datorate și neachitate de - ", și - B" - B; iar prin Ordinul comun nr. 32-200 din 23.04.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate ( ) s-au acordat înlesniri la plata obligațiilor la bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, datorate și neachitate de aceeași societate comercială.

Cele trei ordine au fost emise în temeiul prevederile art. 18, cu excepția alin. 10, din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, ale Normelor Metodologice aprobate prin nr.HG 577/2002 și ale contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. /17/18.09.2002, încheiat între Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului () în calitate de vânzător și "Asociația, și - a Salariaților" B, în calitate de cumpărător.

Dispozițiile apreciate de către autorul excepției de nelegalitate ca fiind neconforme cu prevederile legale, se referă la eșalonarea la plată a dobânzilor și penalităților de întârziere și respectiv la amânarea scutirii la plata dobânzilor și penalităților până la ultimul termen de plată din eșalonările acordate cu titlu de înlesniri la plata obligațiilor bugetare nominalizate la punctul 1 din ordine.

Ordinele comune au natura unor acte administrative unilaterale cu caracter individual, emise în anul 2003, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.

Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007 "legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând, în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate". Art. II alin. 2 din Legea nr. 262/2007 prevede că "excepția de nelegalitate poate fi invocată și pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, în forma sa inițială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare, la momentul emiterii actului administrativ".

Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 425, 426 din 10 aprilie 2008 reținut că dispozițiile legale anterior menționate sunt constituționale, raportat la prevederile art. 1 alin. 5, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 și art. 20 alin. 2, art. 21, 23 și 24 din Constituție.

În dosarul de față, dispozițiile legale incidente sunt prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv art. II alin. 2 teza finală, din Lega nr. 262/2007. Acestea reprezintă temeiul de drept al invocării excepției de nelegalitate.

Judecătorul trebuie să aprecieze raportat la prevederile art. 20 alin. 2 din Constituție, cu privire la existența unor tratate referitoare la drepturi fundamentale ale omului care s-ar aplica în speță ș ar avea prioritate în fața reglementărilor interne și de asemenea, să verifice compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitară.

Judecătorul național este un prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului și are obligația de a asigura efectul deplin al normelor acesteia (hotărârea pronunțată în cauza Dumitru Popescu vs. România, hotărârea pronunțată în cauza Vermeier vs. Belgia, etc.). De asemenea, judecătorul național este un prim judecător comunitar, Curtea de Justiție de la Luxemburg arătând în mod repetat că "este de competența instanței naționale să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând în măsura necesară, un act normativ național care i s-ar putea opune. Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute cât și al autorităților administrative cu condiția ca interesul comunității să fie pe deplin luat în considerare".

Instanța apreciază că prevederile legale care permit cenzurarea fără limită în timp pe calea incidentală a excepției de nelegalitate a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, contravin unor principii fundamentale convenționale și comunitare. S-ar încălca astfel dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în jurisprudența CEDO, precum și de art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, s-ar aduce atingere principiului securității juridice, care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept. În acest sens, s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea pronunțată în 6 decembrie 2007, în cauza Beian vs. România.

Încă din anul 1999, în cauza Brumărescu vs. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că posibilitatea de a anula, fără limită în timp, o hotărâre judecătorească irevocabilă, reprezintă o încălcare a principiului securității juridice. S-a precizat de asemenea, că atunci când încălcarea principiului securității raporturilor juridice se datorează posibilității de a anula fără limită în timp, o hotărâre definitivă, obligatorie și executată, încălcarea trebuie considerată ca o înfrângere a dreptului la justiție, garantat de art. 6 din Convenție.

Argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului sunt valabile și în cauza de față, față de similitudinea de efecte juridice, existente între hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă și actul administrativ irevocabil, act emis de autoritatea emitentă și definitivat prin neutilizarea mijloacelor de atac prevăzute de legislația în vigoare la data emiterii lui.

Curtea de Justiție de la Luxemburg a reținut și ea în mai multe cazuri de speță, că atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul, limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate a acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepției de nelegalitate.

Ordinele comune criticate cu excepția de nelegalitate au fost emise în anul 2003 și nu au fost contestate la momentul emiterii lor. Reclamanta - ", și - B" - Baf ost beneficiara înlesnirilor acordate prin aceste ordine. Ea a invocat excepția de nelegalitate în momentul în care neîndeplinindu-și obligațiile de plată ale sumelor eșalonate, s-a văzut în situația de a i se refuza acordarea scutirilor de plată a dobânzilor și penalităților.

Ordinele comune menționate au fost emise înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004. Anterior acestei legi nu era posibilă invocarea ilegalității unui act administrativ cu caracter individual, era unanim acceptat că se putea invoca doar nelegalitatea unui act administrativ cu caracter normativ. Nu se poate permite repunerea în discuție, în mod repetat și fără limită în timp, a legalității oricărui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, deoarece s-ar încălca principiile și drepturile fundamentale privind stabilitatea raporturilor juridice și dreptul la un proces echitabil, care ar contraveni jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții Europene de Justiție.

Instanța reține și faptul că reclamanta nu poate să accepte beneficiile unui act administrativ ce-i este adresat și, după neîndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau, să conteste legalitatea acestuia. Ea nu a fost terț față de actele atacate pentru a invoca necunoașterea acestora.

Pentru toate considerentele arătate, instanța urmează să respingă excepția de nelegalitate invocată.

Văzând și prevederile art. 274 Cod pr. civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția de nelegalitate privind Ordinele comune nr. 130 - 1089 din 8.08.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Ministerul Finanțelor Publice (); nr. 251-699 din 16.12.2003, emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei (); nr. 32-200 din 23.04.2003 emis de Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului ( ) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate ( ), invocată de reclamanta - ", și - " - B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Administrația Finanțelor Publice B, Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului, - " - " SRL, Banca Română pentru Dezvoltare - Societte Generale - - Sucursala

Trimite dosarul la Judecătoria Brașov, pentru continuarea judecății, în dosarele nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr-, nr- și nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 noiembrie 2008.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red. - 26.11.08

Dact. - 26.11.08

8 ex.

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: